Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-270)
1968-10-09 / nr. 198
Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu COMITETELE DE DIRECTIE, DUPĂ CINCI 111 DI ACTIVITATE pomovind spiritul novator în activitatea de conducere și planificare a economiei naționale. Hotarîrea privind înființarea comitetelor de direcție precizează cadrul legal, principiile de constituire și funcționare, precum și atribuțiile noilor organe de conducere, lăsînd la latitudinea lor să-și organizeze cit mai bine munca, în funcție de condițiile concrete în care se desfășoară activitatea întreprinderilor și organizațiilor economice, de specificul proceselor de producție, desfacere etc., de capacitatea și experiența cadrelor. In fața comitetelor de direcție s-a deschis astfel un vast cîmp de lucru și de prospectare în timp, de utilizare a tuturor cuceririlor științifice pentru înzestrarea tehnică, pentru organizarea și conducerea activității unităților economice, pentru valorificarea cu eficiență maximă a materiilor prime, a potențialului tehnic și uman de care acestea dispun. Cunoscînd temeinic toate laturile activității unităților economice respective și avînd o largă viziune de perspectivă, comitetele de direcție trebuiau să rezolve problemele care au apărut în întreprinderi, în contextul îmbinării armonioase a intereselor generale ale economiei naționale cu cele particulare ale colectivelor respective ținînd seama de sarcinile de moment, dar și de cele de viitor. Numai prin stabilirea unor obiective pe măsura potențialului tehnic și uman de care dispun și prin folosirea celor mai adecvate forme și metode de muncă pentru atingerea acestor obiective s-a reușit în multe părți să se sporească eficiența economică. In cele cinci luni care s-au scurs de la crearea comitetelor de direcție s-a obținut o bună experiență. Dintr-o analiză mai amplă s-au desprins, însă, citeva probleme pe care le prezentăm P ION ISTRATI D himi e la Paris, după șapte ore de mers continuu, coborîm, la punctul de frontieră Băle, din trenul ce duce mai departe spre Berna și ne urcăm grabnic, străbătind culoarele subterane ale gării Basel, in expresul „Valsul vienez". Acesta tocmai așteaptă pe linie și, după încă un ceas, ne lasă, la opt și jumătate seara, la Zürich. Francii elvețieni pe care i-am schimbat la plecare in capitala Franței și pe care ii aveam asupra noastră, trag greu in buzunar, mai cu seamă pentru că... sunt niște masive piese metalice de argint quasi-nativ, bătute încă inainte de cel de al doilea război mondial și voind să dovedească ostentativ stabilitatea și puterea lor monetară. Depunem apoi calabalâcurile noastre și celelalte sarbaturi de drumeție sub cheie și bineînțeles, contra unei cise poate de minime plăți, intr-unul din cele peste o mie de ghepecuri automate și ieșim. In rest, fiindcă, oricum, ne aflăm in capitala economico-financiară a Confederației helvetice in pagina a n-a im Mifflin ati, mai ales, într-o veritabilă metropolă unde își au sediul, datorită acumulărilor de capitaluri, unele din cele mai puternice bănci și unele din cele mai însemnate companii de asigurări din lume ,sintem, explicabil lucru, puși pe strașnice economii bugetare. Astfel, nici pnn gînd nu ne trece să aruncăm banii așa, pe apa Limmat-ului din preajmă ce tocmai iese din cea a lungului lac Zürich și pe ale cărui maluri se întinde pașnic, ospitalier și cuminte orașul. Acesta, transalpin și situat nu departe de poalele Gotthart-ului totalizează o populație Saiul de circa cinci sute de mii de locuitori, dar prin el se perindă anual foarte mulți din cele patruzeci milioane de turiști de pe toate meridianele globului veniți, in concediu sau vacanțe, la baștina lui Wilhelm Tell. De altminteri, pe cine avem a lua lesne aminte, această reședință cantonală nu e decit un imens magazin de pitorești priveliști și încîntătoare peisaje montane, după cum Elveția, în ansamblul ei, e un soi de Luvru al naturii cu prețurile de cost distinct și piperat marcate pe absolut toți munții și pe toate văile și prăpăstiile sale. De asta, "de acord cu Shakespeare, dar și cu ilustrul pedagog J. H. Pestalozzi, originar de pe aceste meleaguri unde își și are, în chiar imediata apropiere a gării, impozanta lui statuie, — de acord cu aceștia care spuneau că atunci cind bănui precede toate porțile ți se deschid, larg înainte, nu ne prea pierdem noaptea nici la „Cate litteraire“ de lângă ultramodernul magazin cu cinci etaje „Globus“, deși aci se servește riguros „sans alcool". Colindăm, așadar, nocturn și pe gratis, orașul, frumos luminat, admirăm lebedele de porțelan și continuare în pag. a 3-a1 Deschiderea stagiunii teatrale După o perioadă de minuțioase pregătiri, Teatrul „V. I. Popa" din Bîrlad își va deschide joi 10 octombrie stagiunea 1938/1969. Noua stagiune debutează cu piesa lui Horia Lovinescu „O casă onorabilă", comedie cvasipolițistă, care, nădăjduim, se va bucura de audiența unui larg public. Regia spectacolului este semnată de Tiberiu Penția, iar scenografia de M. Mădescu, de la Teatrul tineretului din Piatra Neamț. Interpretarea a fost încredințată actorilor Șt. Tivodaru, Elena Petrican și M. Marinescu, C. Vârtejanu, Livia Ungureanu, M. Banu, A. Napu, Sibylla Oarcea, E. Mihalache. De sezon, Proletari din toate țările, uniți-vă! 91 Recoltatul se desfășoară cu încetinitorul 1: Decalaj între recoltat și însămînțări șI Mentalități care prejudiciază recolta Recepția noului complex de alimentare cu apă din Bîrlad In curbul, noul complex de alimentare cu apă potabila a municipiului Bîrlad (din sursa Negrilești) va fi recepționat — am fost informați de către conducerea I. C. B. Se preconizează ca, in urma acestui fapt, deficiențele actuale să fie înlăturate, astfel ca alimentarea cu apă a populației și întreprinderilor bîrlădene să se îmbunătățească. Cele două rezervoare ale complexului vor permite inmagazinarea apei potabile din sursa Negrilești, a căror capacitate este de 130 litri pe secundă. Au îndeplinit planul anual După cum am fost informați, Uniunea județeană a cooperativelor de consum Vaslui a reușit să-și îndeplinească planul anual la exportul de ouă cu peste trei luni înainte de termen. Astfel, pînă la 30 septembrie a.c m din județul Vaslui au fost livrate , în Italia, R.F. a Germaniei, Iugoslavia și Elveția, 862.000 bucăți ouă peste prevederile planului anual. De remarcat că furnizorului din județul Vaslui nu i-a fost adresată nici o reclamație privind calitatea produsului livrat. MITARCURI MIERCURI 9 "Lanul I MI 198 ' ■ • 1 ■ OCTOMBRIT 9 ■ . . .în ... . OCTOMBRIE 1968 4 pagini 30 bani ■-1968 4 pagini 30 bani tv * wSV' +>' / •* Redacția și Administrația: *U. Ștefan cel Mare nr. 63 Vaslui Redacția tel. 611 Administrația tel. 611 Administrația: sir. Ștefan tel Mare nr. 63 Vaslui Redacția tel. 6111 Administrația tei. 611 D — BLOC-NOTES -Nenea lani eunăzi, răsfoiam prin niște vechi carnețele de însemnări cu paginile îngălbenite de vreme. Undeva, într-un colț al unei pagini, am găsit notat un nume care mi-a amintit de citeva săptămîni de concediu petrecute, în urmă cu cîțiva ani într-o mică și prea puțin cunoscută stațiune de munte, unde, în afară de un chioșc de ziare, o unitate de legume-fructe, o așa-zisă poștă (o cameră în care doi funcționari și o telefonistă făceau de toate: primeau recomandate, achitau mandate, efectuau operațiuni C.E.C., dădeau legături telefonice interurbane și internaționale la singura cabină din „localul“ poștei, de fapt, o simplă gheretă din placaj și carton), se găsea și un mic tirant al cooperativei vestade consum. Aici i-am cunoscut pe nenealani, ospătarul. O picătură de apă scăpată din neatenție pe colțul acelei file de carnet unde erau notate citeva date în legătură cu persoana sa, a făcut ca numele de familie să devină ilizibil. Dar și așa cred, erau mulți colegi, și, și mai multi consumatori, care îl cunoșteau pe acest om și pe care-i păstrează in memorie (mie cel puțin mi se pare imposibil să-l uit) fără numele de familie. Toată lumea îl cunoștea drept nenealani pe acest bătrânel de 62 de ani, cu părul complet alb, cu o figură de copii, la o statură la fel de infantilă (nenealani avea un metru și jumătate sau, mai exact, cum singur spunea: „luat la o unitate etalon de înălțime a omului de un metru, sunt un om și jumătate 1“). Acești 150 de centimetri de om erau alcătuiți numai din ochi, zâmbete și nervi (in sensul unui om cu temperament care se mișcă cu o viteză uluitoare pentru un om Umăr). Nu l-am văzut pe nenealam niciodată supărat, mai mult, nu mi-l pot închipui vreodată conversînd altfel decit cu amabilitate, politicos. Nu mi-1 pot închipui pentru că, într-o seară, in grădina acelui mic local, mi-am aprins o țigară. Scrumiera de pe masă era mascată in acel moment de ziarul pe care-1 citeam. Nenealani, serviabil ca întotdeauna, a luat de pe masa vecină o scrumieră formulând respectuos o cerere in acest sens către unul din consumatori, a șters-o repede de praf, și mi-a oferit-o cu amabilitate. — Hei ! De ce iei scrumiera de pe masă ? — s-a auzit interpelat de unul din consumatorii vecini cu mine, care, probabil neatent, nu sesizase modul amabil în care nenea lani se adresase unuia din tovarășii săi (apoi, către un comesean) Așa-s toți chelnerii — prost crescuți ! Mă așteptam ca nenealani să se irite, să riposteze, să atragă — fie și cu politețea care-l caracteriza — atenția clientului. M-a dezamăgit in așteptări. — Vă rog să mă scuzați ! Am crezut că nu vă trebuie — spuse nenea bani, inapoind scrumiera. — Altă dată să nu mai crezi ! Eil? Din nou nu „vă rog să mă scuzați", din nou politețe. La aceste scuze, s-a adăugat, ca de obicei, un serviciu ireproșabil. BENEDICT JELESCU (continuare In pag. a 2-a) S „Nu lăsa ce trebuie să are deosebire de alți ani, actuala campanie însămînțărilor de toamnă se desfășoară în mod lent, datorită ,pe de o parte, intemperiilor naturii, iar pe de altă parte, lipsei de preocupare a unor consilii de conducere ale cooperativelor agricole de producție. Datele statistice existente la Direcția agricolă județeană arată o situație îngrijorătoare, care pune în pericol recolta de porumb, deoarece există încă suprafețe însemnate recoltate, pe care știuleții sînt lăsați, in grămezi, pe cîmp, zile în șir, cu Din 87. 438 ha. însămânțate porumb, se recoltaseră pînă acum cîteva zile, doar 11 mii de hectare, ceea ce reprezintă mai puțin de 12 la sută din întreaga suprafață cultivată. Din cele 123 de cooperative agricole, 39 nu puseră recoltatul, 36 nu înceînsămînțaseră nimic, iar 64 aveau însămînțate cîte 100 hectare. Ce gîndesc oare consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de la Unțești, Averești, Vinderei, Avrămești, și chiar Tîrzii, admițînd ca recoltatul să se desfășoare cu încetinitorul ? La Rebricea, din 447 hectare se recoltaseră... 6 ha., la Pogana din 800 de ha. . . . 20, iar la Vinderei, din 1.000 de ha ... nimic ! — De ce nu intensificați recoltatul porumbului — l-am întrebat pe inginerul agronom de la C.A.P. Tîrzii? —, Nu se află încă în faza ■ definitivă de coacere. Șiapoi, ■ pentru noi, situația nu poate fi îngrijorătoare, deoarece cooperatorii știu ce au de făcut. Răspunsul acesta nu a avut darul să ne convingă că la C.A.P. Tîrzii treburile ar merge bine. Ceva mai bine stau lucrurile la C.A.P. "Cursești "(unde în citeva zile s-au recoltat peste 200 de hectare), la Obîrșeni și la Coșești. In ceea ce privește însămînțarea culturilor de toamnă, din totalul de 70.000 de hectare grîu — secară, pînă la 2 octombrie nu se însămînțaseră decît aproape 7.000 de hectare, adică sub 10 la sută. La orz, situația se prezenta ceva mai bine, situația statistică arătînd 36,7 la sută. La Albești, din cele 600 de hectare, nu se însămînțaseră decît 15 ha., iar la Cozmești, Rafaila, Epureni, — Huși, Stroești, Arsura, nici măcar un hectar. — Mai avem timp — ne-a răspuns președintele de la Rafaila. — Nu putem insămința deoarece grăbim recoltatul — ni s-a spus la Grumezoaia. Despre ce fel de grabă poate fi oare vorba, cînd aproape întreaga suprafață de porumb așteaptă în cîmp, nerecoltată, iar după planul de măsuri agricolă elaborat de Direcția județeană și de U.J.C.A.P., în aceste zile trebuia să se încheie campania de însămințări ? Or, în situația de față, nici pe departe mîine azi!“ nu poate fi vorba de respectiv,tarea datei stabilite de specialiști privind momentul optim de însămînțare, nu așteaptă. Afirmațiile Timpul unor ingineri agronomi, cum că „avem vreme berechet", nu-și găsesc rostul. Organelor de îndrumare și control ale U.J.G.A.P. și Direcției agricole se revine sarcina de a desfășura o activ’vitate susținută, menită să impulsioneze toate lucrările agricole de sezon. GH. ANGHELACHE ! La C.A.P. Rebricea, știuleii au rămas pe cîmp, așa cum se vede în fotografia de mai jos, sub bătaia ploilor, zile în șir, pe faci Produse ale Fabricii de rulmenți din Biriad prezentate In expoziția permanentă. Noua structură organizatorică rndică în fața comunelor — ca unități de bază — sarcini care pot și trebuie să fie realizate cu o largă participare a maselor. Capacitatea organizatorică a comitetelor executive ale consiliilor populare comunale depinde de felul în care sunt folosite formele organizatorice de legătură a organelor locale ale puterii și administrației de stat cu masele, de inițiativa lor. Pentru aceasta este necesar ca cei ce lucrează în aparatul consiliilor populare comunale să-și facă datoria, să manifeste operativitate și competență în rezolvarea cererilor și problemelor ridicate de cetățeni. In rîndurile ce urmează redăm citeva secvențe surprinse, zilele acestea, la trei consilii populare comunale din județ. La recenta sesiune a Consiliului popular comunal Balteni, deputații au dezbătut pe larg una din problemele zilnice ale activității obștești — gospodărirea și înfrumusețarea comunei. Raportul comisiei permanente de deputați privind problemele de gospodărire comunală a cuprins o analiză amănunțită a realizărilor obținute și a posibilităților existente, încă nevalorificate. S-a evidențiat faptul că, la propunerile făcute de comisia permanentă amintită, s-au realizat obiective edilitar-gospodărești a căror valoare se ridică la suma de 319.000 de lei, față de numai 200.000 lei, cit prevede angajamentul inițial. Astfel, s-au amenajat peste 5.000 m.p, zone verzi, s-au modernizat fîntînile din comună, iar în unele tarlale ale C.A.P., unde se simțea lipsa apei, s-au construit trei fîntini. La punctul „Chetrești", s-a descoperit o carieră de piatră, de unde a fost procurat materialul folosit la unele construcții locale, ieftinindu-se astfel cu mult prețul de cost al acestora etc. Deosebit de vii au fost dezbaterile atunci cînd a fost vorba de sarcinile viitoare ce stau in această direcție în fața edililor comunei : alinierea unor drumuri, 1. în dezbaterea sesiunii: gospodărirea și înfrumusețarea comunei 2. In mijlocul cetățenilor 3. 0 corijență în plus stringerea de semințe de flori pentru viitoarele zone verzi, amenajarea unui parc, construirea unei fîntini la școala generală de opt ani, construirea în circumscripțiile 13 și 14 a 40 de podețe tubulare din beton și altele. In cuvîntul lor, deputații au scos în evidență calitățile unor gospodari destoinici, președinți de comitete de cetățeni, care au constituit un exemplu personal mobilizator pentru ceilalți săteni. loan Sălceanu, Maricica Matei, loan Popa sunt doar cîțiva dintre ei. Era într-o luni dimineață. Ultima zi a lunii septembrie. Pe primarul comunei Văleni, pe alți membri ai comitetului executiv al consiliului popular comunal nu i-am găsit la sediu, așa cum ne-am fi așteptat. Erau, cu toții acolo unde se înalță una din cele mai utile instituții ale comunei : dispensarul uman cu casă de nașteri și locuință pentru medic. N-au trecut nici două luni de cînd s-au făcut primele săpături la fundație și iată că, acum, hărnicia oamenilor, ajutați zi de zi de comitetul executiv al consiliului popular comunal a făcut ca această construcție să fie ridicată, urmînd ca în aceste zile să inceapă lucrările la acoperiș. In afară de faptul că întreaga construcție se realizează din contribuția voluntară bănească, încasată la timp în această comună, numeroși cetățeni, printre care se află și loan N. Doroftei, Ioan Filibiu, Constantin Boroagă, Jitaru Petru, Vasile Beligan, au transportat diferite materiale de construcție și au fasonat tîmplăria necesară. Merită scos în evidență și ajutorul permanent pe care îl acordă conducerea C.A.P.-ului în realizarea cit mai grabnică a acestui obiectiv de interes civic. G. TAMAȘ (continuare in pag. a 3-al Veșit din activitatea consiliilor populare comunale