Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-10-09 / nr. 509

PAGINA 2 C­ultura­liza reg maselor cuprinde, de­sigur, și acțiunile de propagare cunoștințelor cultural-științifice. Pre­­o­cupări de asemenea natură, dar nu de amploarea celor de azi, au e­­xistat la noi cu mult timp în urmă. Unele „prelecțiuni populare" ale societății „Juni­mea" sau strădaniile publiciștilor de la revista „Contemporanul" (1881-1891) de a publica texte din operele lui Marx și En­gels ori articole care combăteau misticis­mul au fost încercări lăudabile. Rîvna u­­nor scriitori și intelectuali patrioți de mai tîrziu, care, fie prin scris, fie prin expu­neri, înfăptuiau acte de culturalizare a poporului, se înscrie pe linia unei fru­moase tradiții. Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Gala Galac­­tion ș. a. țineau conferințe populare, fie din proprie inițiativă, fie la îndemnul „Societății scriitorilor români". Dar cea mai chibzuită inițiativă, reluată astăzi pe un plan mai amplu și cu noi coordonate, rămine Universitatea populară de la Vălenii de Munte, întemeiată de către savantul Nicolae Iorga, cu ecouri a­­dînci în conștiința multor oameni. In condițiile socialismului, problema e­­mancipării maselor, prin intermediul cu­noștințelor cultural-științifice, intră în a­­tenția partidului și statului nostru ca un­­ obiectiv indisolubil legat de evoluția noii societăți. Formarea în rîndul maselor a u­­nei concepții științifice despre lume și viață, informarea cetățenilor cu noutăți din tehnica și știința contemporană, îm­bogățirea bagajului de cunoștințe prin a­­similarea unor elemente de cultură gene­rală sunt obiective ce intră în zona de activiste a unor organisme special cre­ate. Asemenea elemente sunt corelate di­ferențiat după gradul de pregătire al di­verselor categorii de oameni, după vîrstă, sex și ocupație. De la întemeierea Comisiei județene pentru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice și pînă în prezent, unele forme de activi­tate s-au schimbat sau au fost înlocuite,­­ altele au suferit transformări înnoitoare ori au fost adaptate cerințelor de cultură ale contemporaneității. Pe primul plan stă preocuparea pentru popularizarea do­cumentelor partidului și statului nostru, a politicii interne și internaționale a Româ­niei, ce urmărește, de asemenea, cu con­secvență, educația ateist-științifică, educa­ția estetică și patriotică a maselor, răs­­pîndirea cunoștințelor de cultură gene­rală, popularizarea activității unor perso­nalități de seamă din cultura și știința românească și mondială. Modalitățile de concretizare a obiecti­velor enumerate sunt variate. In funcție de caracterul acțiunii întreprinse, sunt utilizate expunerile, simpozioanele, dezbaterile te­matice, conferințele etc., îmbinîndu-se for­mele clasice cu altele noi. De un efect considerabil, dar și de popularitate, se bucură dialogurile dintre public și confe­rențiari, precum și brigăzile știițifice. Din cele relatate nouă de către tovarășul Vasile Văsîi, activist în cadrul Comisiei județene pentru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice, rezultă că brigăzile ști­ințifice au un plus de eficacitate datorită contactului direct care se stabilește între lector și public. In acest scop, numărul acestor brigăzi, coordonate direct de co­misie, a ajuns la cifra de 20, iar corpul de lectori numără 60 de specialiști. S-a căutat ca activitatea brigăzilor științifice să fie îmbunătățită cu noi elemente, mer­­gîndu-se pe linia transformării acțiunilor acestora în dialoguri tematice. O nouă formă care se va introduce, utilizată pînă acum în mod experimental, va fi consul­­tația științifică. La cererea unui grup de oameni, care lucrează într-un sector sau altul de activitate, este trimis un specia­list, de preferință un cadru universitar, care oferă consultații științifice celor in­teresați. Dezbaterile, conferințele, mesele rotunde, acțiunile brigăzilor științifice în­soțite de filme documentare, planșe, mu­laje, diafilme, experiențe cimentează mai bine noțiunile teoretice, sporesc și mai mult efectul acțiunilor. Programarea acțiu­nilor se face ținîndu-se cont de specificul fiecărei localități, de preocupările și ce­rințele obiective ale oamenilor dintr-un anumit loc de muncă. Pentru cunoaște­rea nevoilor de cultură ale maselor, se cere, tot mai mult, o investigare a cerințe­lor reale, fie prin contactul direct al ac­­tiviștilor culturali cu localitățile județului, fie prin chestionare tematice. Comisia ju­dețeană de specialitate a întocmit, în a­­cest sens, chestionare însoțite de scrisori metodice, care au fost trimise în diverse localități din județ (Negrești, Huși, Vul­turești, Albești). Luîndu-se legătura cu Direcția agricolă județeană și U.J.C.A.P. Vaslui, forul cul­tural de resort va întocmi materiale pe teme agrozootehnice, care vor fi dezbă­tute în localitățile rurale. Enumerăm etc _______ teva : ..Prevenirea și combate­rea rea eroziunii solului", „Dezvol­tarea sectorului zootehnic — im­portantă sursă de venituri în C.A.P.“, „Valoarea zilei-muncă". Contactul comisiei cu diferite instituții, consultațiile bilatera­le privind nevoile de cultură ale oamenilor de la orașe și sate duc, în mod firesc, la inițierea unor acțiuni care vor satisface nevoile reale de cultură ale oa­menilor. Prin sondarea opiniei publice s-a ajuns la concluzia că e necesar să fie explicate, în lumina noilor cuceriri științi­fice, și alte fenomene. Ca ur­mare a acestui fapt vor fi alcă­tuite expuneri pe teme ateist­­științifice („Cucerirea cosmosu­­lui și concepțiile mistice-reli­­gioase"), de cultură generală („Formarea limbii și poporului român"), de etică („Opinia publică și rolul ei e­­ducativ") etc. Un rol însemnat în pro­pagarea cunoștințelor cultural-științifice îl are și universitatea populară. In județul Vaslui, s-a întemeiat acum un an, o asemenea unitate culturală la Bir­­lad. Activitatea acesteia, după cum ne declarq tovarășul Vasile Văsii, nu preg a­matisfacții. Dar, cu un an de expe­riență, cu eforturi sporite și cu o orga­nizare chibzuită, Universitatea populară birlădeană, credem, va da roadele aștep­tate în anul 1969-1970. In sectorul răspîndirii cunoștințelor cultural-științifice se cere o permanentă căutare a unor noi modalități de lucru. Respectarea exigențelor de cultură, ridi­carea maselor pe noi trepte ale cunoaș­terii, satisfacerea cerințelor acestora im­pune o profesionalizare a activistului cul­tural, o specializare în domeniu. Stimula­rea interesului pentru cultură și știință presupune ca toți cei care vin în contact cu oamenii doritori de cultură să cu­noască psihologia maselor, să stabilească contacte creatoare și permanente cu viața satelor și orașelor, să-și însușească o metodică a culturii de masă. VASILE IANCU SPIRITUL NOVATOR IN PROPAGAREA CUNOȘTINȚELOR CULTURAL-ȘTIINȚIFICE Echipa de dansuri a Școlii generale din comuna Albești-Vaslui. Koto: I. Popovici In comuna Deleni, filmul artistic și de actualități are foarte mulți prieteni, ocu­­pind, astfel un loc impor­tant in viata spirituală a oamenilor muncii din sat­in cele nouă luni care s-au scurs din anul acesta, la cele trei cinematografe e­­xistente in comună, au fost prezentate circa 130 de spectacole, la care au parti­cipat peste 18.000 de spec­tatori de toate virstele. Săpăturile arheologice e­­fectuate in zona dealurilor din raza satului Văleni, ju­dețul Bacău, au scos la ivea­lă urme de cultură materia­lă, datând de acum 3500 de ani. Numeroasele descoperite —­ printre obiecte care ceramică pictată, greutăți folosite la războiul de țe­sut, vid­uri de săgeți din silex și străpungătoare de os — atestă existența u­­nor formații tribale stabi­le. Un domeniu important al culturii materiale din Văleni 11 constituie plasti­ca in lut, reprezentată printr-un mare număr de figurine antropomorfe zoomorfe, care erau folo­si­site in reprezentarea di­feritelor concepții religioa­se și in practicarea ritualu­rilor magice. In acțiunea de stringe­­re a documentelor și măr­turiilor despre viața stră­moșilor noștri, pionierii din comuna Retevoești, ju­dețul Argeș, îndrumați de învățătorul lor, Vasile Po­­pescu, au găsit pe fundul văilor Draga și Strba mai multe ciocane de piatră și aramă, diferite resturi de ceramică și elemente com­ponente ale vaselor folosi­te in vremuri străvechi. Descoperirile pionierilor au suscitat interesul arheolo­gilor Academiei, care, de­­plasindu-se in comună, au stabilit că locuitorii de as­tăzi ai Retevoeștilor tră­iesc pe locul unei foste a­­șezări omenești care a e­­xistat cu 900 de ani i.e.n. (Agerpres) Preuniversitaria, un îndrumar sigur al pregătirii pentru admiterea în învațamintul superior Cunoscuta pagină desti­nată de revista „Viata stu­dențească" elevilor clase­lor a Xll-a, aspiranți la studenție, anunță in acest an școlar sumare de o mare utilitate pentru cei interesați. Săptămână de săptămână. In această pa­gină se vor publica : — Orientări de speciali­tate in alegerea facultății. — Consultații și îndru­mări ale profesorilor uni­versitari, destinate pregăti­rii pentru admitere. — Probleme și teme pen­tru examene. — Retrospective asupra admiterii in invătământul superior in anul universi­tar 1969/1970. — Sinteze ale unor capi­tole din programa discipli­nelor concursului de ad­mitere la diferite facultăți. — Toate informatiile, re­glementările și măsurile ce se vor adopta in legătură cu concursul de admitere, inclusiv cele cuprinse in broșura elaborată anual de Ministerul Invătământului. — Un dialog cu cititorii­elevi asupra problemel ei care ii preocupă. — Articole, știri, reporta­je asupra stadiului pregă­tirilor și acțiunilor ce se în­treprind in toate liceele din tară in legătură cu admi­terea in invătământul supe­rior. Pentru­ abonații săi din licee revista va iniția, pe­riodic, cu concursul facul­­tății­­r, un inedit EXAMEN DE ADMIT­ERE-SON­D­AJ PRIN CORESPONDENTA, precum și Intilniri ale vii­torilor candidați cu condu­cerile și cadrele didactice ale instituțiilor de învăță­­mint superior. Paginile PREUNIVERSI­TARIA, ca și lectura între­gii reviste, constituie pen­tru toți elevii din clasele superioare un prim contact, o inițiere utilă în viața u­­niversitară. Abonamentele, prin fac­torii poștali și difuzorii vo­­luntari, se colectează până la 15 octombrie. Prețul u­­nui abonament pe perioada 28 octombrie—31 decembrie 1969 (11 exemplare) — 5,50 lei. Hotărîri ale Consiliului de Miniștri (urmate din pag.­i­­nului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se a­­cordă lunar, doua la sfîrșitul iar partea a anului, în raport cu realizarea planului de producție. Pentru a cointeresa pe lu­crătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cit mai bune, veniturile acesto­ra vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, inde­pendent de rezultatele obți­nute pe ansamblul întreprin­derii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiționate atit de îndeplinirea planului de lu­crări exprimat valoric, cît și de realizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agri­cole de producție deservite. In acest fel, ei vor fi cointe­resați să execute lucrări de calitate cît mai bună și in timpul optim în cooperativele agricole de producție. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unitățile agrico­le de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în mun­că și de gratificații la finele anului în funcție de depăși­rea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lu­crătorilor din de­mecanizarea întreprinderile agriculturii, se pot acorda premii pentru depășirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, se pot acorda premii pentru li depășirea producției planifica­te la principalele culturi din G.A.P. deservite. Pentru aceasta G.A.P. pot consti­tui un fond de pre­miere în limita unei co­te de pînă la 20 la su­tă din volumul producției obținute peste plan la prin­cipalele culturi, pentru ca­re I.M.A. efectuează lu­crări, cota concretă cît și condițiile de plată a premii­lor fiind înscrise în contrac­tele de lucrări ce se încheie între cooperative și întreprin­derile de mecanizare. Hotărîrea privind majora­rea salariilor în unitățile a­­gricole de stat mai cuprinde reglementări, care, ținând sea­ma de condițiile specifice a­­griculturii, dau conducători­lor de fermă sau de secții unele drepturi mai largi, re­feritoare la modul de înca­drare a salariaților perma­nenți, modul de plată a per­sonalului sezonier etc. Hotărîrea privind salariza­rea specialiștilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție să pro­pună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție să acorde specialiș­tilor agricoli din U.A.P. pen­tru contribuția adusă la rea­lizarea planului cooperativei o retribuție de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuve­nite președintelui, depășirea sarcinilor iar pentru de pro­ducție o retribuție suplimen­tară la nivelul celei primite de președinte. Introducerea noului sistem de salarizare și majorarea sa­lariilor tuturor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție se în­scrie pe linia înfăptuirii pre­vederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referi­­­toare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și ale Hotărîrilor Plenarei Comi­tetului Central al P.G.R., din octombrie 1967, cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salarii­lor. Aceasta va reprezenta in același timp un puternic sti­mulent pentru salariații din toate unitățile acestui important sector al economiei nationale, in vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale, și a forței de muncă pentru obținerea unor producții sporite atît în sectorul vegetal cît și în cel zootehnic și cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pen­tru asigurarea satisfacerii în­­tr-o măsură tot mai com­pletă a nevoilor de a­­provizionare a populației și a Industriei cu materii pri­me. Campionatul republican de juniori Rulmentul Petrolul 1-0 Meciul începuse de cîteva minute. Mezinii divizionarilor noștri „C“, care în urmă cu o săptămină surclasaseră pa colegii lor de la Gloria cu un scor rugbistic (0-^-0), jucau a­­cum îngrijoșător de slab­­a repriză întreagă; s-au chinuit să inscrie măcar un gol unei echipe modeste, venită la Bir­­lad fără să pretindă o victo­rie. Dar pe băiețandrii Rul­mentului i-a agrețit prematur succesul (de cinci etape nu cunosc infrîngere) și au jucat duminică așa..., să se afle în treabă, Filer, dealtminteri un bun tehnician, și-a exasperat Simpatizanții din tribune cu driblinguri prelungite pînă la pierderea balonului, Pleșu nu se mai concentra în decisive, Frunză *■»­cel situații mai experimentat dintre jucătorii metalurgiști — de abia spre sfirșitul partidei și-a revenit, după nu mai știu cite greșeli făcute. Intr-o oarecare măsu­­ră, el s-a reabilitat, marcînd un gol de zile mari din a­­fara careului de 16 ian; a șutat cu sete expediind mingea în bară, de unde a ricoșat în plasă. Nu mult după aceea O­­prișan a înscris­­ un nou gol, Bîrlad — Moinești (0-0) perfect valabil, anulat însă de arbitrul focșănean P. Ena­­che, care ne-a uimit și cu al­te decizii eronate atît pentru gazde cît și pentru oaspeți. Așadar, scorul rămine 1—0 în favoarea Rulmentului, pină în finalul meciului. Acești tineri talentați, am putea spune chiar îndrăgos­tiți de balonul rotund, tre­buie să revină la realitate înainte de a cunoaște gustul amar al infrîngerii. Părintește sfătuiți, juniorii Rulmentului pot deveni — ceea ce de multă vreme așteptăm —­ pepiniera fotbalistică a Birladului- C. LALU DRUMEȚIE ORIZONTAL: 1. Tabere de excursio­niști ; 2. Notă ca­racteristică unor tu­riști bine dispuși — In jurul lui se isto­risesc diverse întîm­­plări; 3. Naș — Ar­bust agățător ; 4. Or­ganizează cele mai plăcute, instructive și variate excursii — Poezie lirică, cultiva­tă și de T. Arghezi (pl.) I 5. Sunt vizitate de turiști în orice a­­notimp­­ 6. Se găsesc intre copilărie și ma­turitate — Mereu îna­inte, spre cabană!; 7. început de iradia­­ție! — A se ivi — Mi­­hai Eminescu, un pa­sionat iubitor de dru­meții ; 8. Nichel — Gazdă binevoitoare ! 9. Sunt petrecute în mod plăcut, în conce­diu — Instrument mu­zical ; 10. Excursie... n­­o­cu­r­i ratată — Fir. VERTICAL: 1. Pri­eteni noi, în excursie; 2. Te leagă de locuri­le vizitate, în clipele de nostalgie; 3. Pri­veliște de munte — Diftong: 4. In prag 1 — Pronume —... de triumf; 5. Se fac ade­sea la drumeție 6. Nicolae Constantin — Piscuri escaladate; 7. Vase scobite din lemn în care se servește caș dulce la stină — A traversa un curs de apă .•­ 8. Smerit — In trăsură !­­ 9. Ca­dență — Plantă erba­cee otrăvitoare: 10. Deviza alpinistului — Unitate de timp. V. FLOREA Milan—Estudiantes 3-0 (2-0) Aseară, pe stadionul San Siro din Milano a avut loc prima manșă a finalei Cupei intercontinentale la fotbal în­tre echipele A.C. Milan (Ita­lia) și Estudiantes (Argentina). Au învins fotbaliștii italieni cu scorul de 3—0 (2—0) prin golurile înscrise de Sormani (2) și Combin. BOX BERLINUL OCCIDENTAL 8 (Agerpres) — In cea de-a doua reuniune a turneului in­ternațional de box care se desfășoară in dentar, pugiliștii Berlinul Occi­români au obținut alte 3 victorii. La cat. muscă C. Gruiescu a dis­pus la puncte de vest­ germa­­nul Schubert (decizia a fost pronunțată cu 5—0), iar la cat. semimijlocie Alexandru Popa a cîștigat clar la puncte în fața lui Berlin (R. F. a Germaniei). Campionul euro­pean la categoria cocoș, Au­­rel Dumitrescu a cîștigat prin K.O. în Tundul 3 în fața ja­ponezului Machida. VREMEA NOUA HANDBAL S.S.E. Piatra- Neamț — Liceul agricol Huși 4-3 (0-2) „Meci foarte disputat în așa după cum ne relatează care. prof. Ungureanu, antrenorul echipei, ele­vele din Huși au fost frustrate de o victorie binemeritată. In cele 40 de minute de joc reglementar, ele nu au comis decît o singu­ră greșeală în apărare, cînd au și primit primul gol (min. 24) dintr-o acțiune rapidă, pe con­traatac, realizată de gazde. P­o­­lul principal în înfrîngerea juni­oarelor noastre l-a avut arbitrul I. Dăscălescu, din Botoșani, care acordat gazdelor — în mod eronat a — două lovituri de la 7 metri și un gol marcat din interiorul careu­lui de 6 m. Totodată, I. Dăscă­lescu, nevoit să ne acorde o lovi­tură de la 7 m., a anulat golul pe motiv că Ecaterina Miler ... ar fi mișcat piciorul în timpul exe­cutării loviturii. Redînd pe scurt filmul partidei, se poate urmări mai ușor lipsa de obiectivitate a arbitrului botoșănean. Prima repri­ză s-a încheiat cu scorul de 2—0 pentru bușence. In min. 30, sco­­rul le era încă favorabil cu 3-4-2. In min. 39,­­ Dăscălescu pre­lungește nejustificat partida cu două minute, care de fapt au fost șase, meciul încheindu-se abia du­pă ce gazdele au avut avantajul minim al unui gol marcat — așa după cum am mai spus — din in­teriorul careului de 6 metri“. DIVIZIA „B" Constructorul învins la Medgidia Bîrlădenii au întîlnit, la Medgi­dia, una din cele mai bune e­­chipe din divizia B, o formație o­­mogenă, cu o concepție de joc modernă, excelentă la grămezi și cu o linie de treisferturi remar­cabilă. Revenit la Bîrlad, Lau­­­rențiu Cozma, antrenorul echipei, ne-a declarat : „A fost un meci frumos, cu faze spectaculoase, crea­­te, în special de linia de treisferturi a gazdelor. In pofida scorului sever (1.9—3) cu care am fost învinși, am­ dat o replică viguroasă echipei gazdă, care a fost și­­ ajutată“ de arbi­trul Frățeanu din București. Punctele echipei noastre au fost marcate de Profiliu din lovitură de pedeapsă“. REMUS DAN corespondent ț . Poate că în urma semnalării de către noi a acestui caz, vreun ci­titorii­ va fi în măsură să ofere cîteva informații utile organelor de miliție. Aceasta, deoarece este foarte firesc ca primul­ ajutor să vină din partea opiniei publice, intransigentă atît cu neglijența, cit și cu furtul din avutul obștesc. Neglijență in noaptea de 22 spre 23 sep­tembrie a.c., la șantierul Policli­nicii din orașul Vaslui, pe la o­­rele 2.00, oricine putea fi marto­rul unei spargeri facilitate, de fapt, de neglijența „păgubașului". In­­tr-una din camerele de la par­ter, folosită ca magazie, au fost lăsate niște suluri de carton asfal­tat. Autorii, încă neidentificați, au sărit înăuntru pe fereastra deschi­să, au luat cartonul și... au ieșit pe ușă. Un lacăt improvizat, a cărui prezență se putea constata pe dinafară de către oricine, nu putea să intimideze, deoarece era... atîrnat de o simplă sîrmă, care, o dată desfăcută, ușa s-a deschis fără nici o dificultate. De la neglijența celui ce trebuia să vegheze asupra avutului obștesc și pină la furt n-a fost decit un pas­­ după cum s-a văzut. Curiozitate. In după-amiaza zilei de 23 sep­tembrie, D.M. (in vîrstă de 17 ani, din satul Bereasa, comuna Dă­­nești), a găsit, din întimplare, un proiectil. A încercat să-l desfacă, dar curiozitatea i-a fost fatală, astfel că, după 4 ore de chinuri, D.M. a decedat la Spitalul din Co­­dăești. Chestiune de „fapt divers"­­ veți spune. Dar... părinți, oa­meni maturi - vă reamintim s­ă sunteți datori să împărtășiți expe­riența dv. și la cei tineri, pentru a-i feri de asemenea eventuale nenorociri ! L Mai intți, cei trei indivizi (Gheor­­ghe Hurdubaie - gestionar la Ba­za de recepție a cerealelor­­ Vaslui, Neculai Filibiu - șofer și Constantin Doroftei - țăran coo­perator) au stabilit că un camion încărcat cu porumb, în loc să fie transportat de la Codăești la Vas­lui, nu va mai ajunge in depo­zit, el va fi descărcat in curtea lui C.V. (Văleni), după care fiecare iși va lua partea. Intr-una din zile, autocamionul, condus de șoferul Neculai Filibiu și încărcat cu can­titatea de 5.520 kg. de porumb, gonea pe traseul Codăești - Vas­lui. La un moment dat, șoferul a simulat o pană de cauciuc, astfel că mașina a rămas „stricată" în șosea până noaptea târziu, după care, brusc, a luat direcția către Văleni. Porumbul descărcat, con­form planuluu a fost împărțit in­tre complici. Insă „reușita" lor s-a dovedit... nereușită, datorită in­tervenției prompte a organelor de miliție. Lecție cetățenească Anul nașterii lui Pandele Popa din comuna Pungești este 1935. Abia a trecut de 33 de ani, înde­plinea funcția de secretar de școa­lă pentru satele Cursești-Deal și Toporăști (Pungești), fiind angaja­tul consiliului popular comunal. Nu de mult, a încercat, și a reușit parțial, să ia (cu nerușinare) mită din partea elevilor care au termi­nat anul acesta clasa a Vlll-a. A pretins fiecărui elev să-i aducă cite 3-7 lei pentru eliberarea ade­verinței de absolvire, precum și pentru copia de pe certificatul de naștere. Păcăleala ar fi ținut pînă la capăt, dacă nu intervenea pro­fesoara Steliana Arghir, din Topo­­rești, care a anunțat imediat orga­nele locale de stat. Apoi, lui P.P. i s-a amintit (trebuia­­) că acțiu­nea sa este rar intilnită in socie­tatea noastră, care nu tolerează asemenea fapte dezonorante. „Ajutat“ de nepăsarea altora Gheorghe Alexa (Vaslui) lucra la Secția de panificație a orașului și se ocupa cu distribuirea plinii la unitățile de desfacere ale O.C.L. „Mixt". Contrar obligațiile­ de serviciu, G.A. a vindut pline direct din mașina cu­­ care o trans­porta, însușindu-și banii , a încer­cat să obțină bonuri justificatoare de la gestionara Safta Savin, pen­tru a-și acoperi suma de 1.122 lei ; a consumat alcool în cantități exagerate, tot în timpul serviciu­lui, cu banii obținuți în mod ne­cinstit. Urmarea : 5.156 de lei lip­să din gestiune, întrebăm :­ă) cine va plăti acești bani ? 2) ni­meni din conducerea Secției de panificație nu a sesizat că G.A. umblă mereu în stare de ebrietate și nu prezintă acte corect întocmi­te ? 3) se așteaptă o altă reedi­tare a acestor fapte pentru ca să se știe la Secția de panificație că este vorba de avut obștesc, care trebuie apărat și nu lăsat la cheremul oricui ? Rubrică redactată de V­IANEA, cu sprijinul Inspectoratului județean de miliție ADUNATE si REDATE Nereușită f

Next