Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-11-08 / nr. 535
X > A Á A, Proletari din toate țârile, unifi vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean în unitățile agricole cooperatiste Toate fartele, toate zonele pentru executarea intrană a Intrărilor rare au ii ranii la mia iernii! Cooperatorii, de pe întreg cuprinsul județului nostru, care au folosit cu iscusință timpul și forțele de care dispun, au reușit ca, pînă în prezent, să obțină rezultate mulțumitoare în privința ritmului și a calității lucrărilor agricole de sezon. Din situația statistică pe care au întocmit-o specialiștii Dincolo de cifrele de mai sus, cine va străbate, în aceste zile„ meleagurile județului, va întîlni zeci de mii de brațe de muncă, mii de atelaje, sute de autocamioane și remorci proprietate obștească ori închiriate care continuă să lucreze intens. Pe drumurile dintre cimpuri și localități, un du-te vino de camioane și atelaje încărcate cu produse agricole îl va uimi pe musafirul neavizat. De asemenea, tractoarele, pe tarlalele eliberate, lucrează din plin, în multe locuri din zori și pînă tîrziu către miezul nopții. Firește, pentru acest efort, atît tovarășii care se încadrează efectiv în ritm, cît și cei care contribuie la organizare, merită aprecieri frumoase. Musafirului a vizat, în schimb, aceeași situație (inserată mai sus), și aceeași vizită, prin unitățile de pe cuprinsul județului, îi va spune și altceva. Anume, că, tot pînă la 6 noiembrie, lucrări ca depănușatul porumbului, recoltatul cepei uscate, însilozăriie, treieratul lucerne! pentru sămînță, însămînțatul salatei timpurii, executarea arăturilor și a celorlalte lucrări de la Direcția agricolă județeană, reiese că în ultimele 10—12 zile s-a înregistrat o intensificare evidentă a lucrărilor de recoltat, eliberat terenul, transportat în baza de recepție a produselor agricole, depozitarea produselor proprietate obștească. Iată cum stăteau lucrurile la 6 noiembrie de sezon în vii și livezi continuă să fie sub posibilități și cerințe. Ce concluzie trebuie să se tragă de aici ? Trebuie să se tragă concluzia principală că, în fiecare unitate agricolă cu anumite lucrări restante, se impune o mai judicioasă organizare și folosire a forțelor existente. Este — s-ar putea ca cineva să ne replice — un fapt cunoscut, că, cu cît ne apropiem mai mult de zilele iernii, cu atît se impune un ritm de lucru mai alert. Da, vom răspunde, așa este, dar, cu toate astea, nu sunt puține cooperativele agricole și brigăzile de cîmp, hortiviticole sau mixte, în care încă se irosesc torțe, se facilitează risipa, se lasă lucrurile la voia întimplării. Găsim necesar, în consecință, să ne adresăm dumneavoastră, tuturor : țărani cooperatori, specialiști din unități, tractoriști — concentrați-vă întreaga pricepere și forță la executarea simultană a lucrărilor care v-au mu fi rămas ! Lucrători din cadrul organelor agricole județene: ălăturați-vă mai concret efortului tuturor celor care — direct sau indirect — fac tot ce depinde de ei pentru ca întreaga producție a anului curent să ajungă cît mai repede în magazii, iar recoltei anului viitor îi asigură condițiile pe care o agricultură modernă le impune cu acuitate ! C. SLAVIC ! »■ ... I . Indicatorul U M 5 J [ % £ 6] Phg N 1. Amenajări noi de surse locale pt. legume ha. 840 412 49 2. Treierat lucerna pt. sămînță ha. 935 346 37 3. Recoltat sfeclă de zahăr ha. 2105 2105 100 4. Recoltat cartofi de toamnă ha. 1373 1373 100 5. Recoltat porumb pentru boabe ha. 80500 79361 98,5 6. Depănușat porumb ha. 79361 69528 75 7. Recoltat ceapă uscată ha. 416 351 84,3 8. Recoltat tomate de toamnă tone 6331 2822 44,5 9. Insilozări total tone 114480 69564 61 10. Recoltat struguri ha. 8537 8310 97,3 11. Insămînțat legume timpurii total ha. 5593 169 12. Insămînțat salată timpurie ha. 15 10 66,6 13. Teren eliberat de coceni ha. 79361 37126 46,7 14. Executat arături pentru însămînțări de primăvară ha. 90000 59877 66,5 15. Desfundat teren pentru plantări de vii ha. 900 689 76,5 16. Desfundat teren pentru școli de viță ha. 8050 62,5 17. Arături executate în vil ha. 4240 1645 38,7 18. Arături executate în livezi ha. 3420 869 25,4 Au terminat recoltatul porumbului Alte cooperative agricole de producție din județul nostru, grăbind ritmul recoltării, au terminat de strîns întreaga cantitate de produse de pe suprafețele cultivate cu porumb. Dintre acestea, amintim cooperativele: Bogdana (850 de hectare), Zorleni (805 hectare), Popeni (605 hectare), Dragalina (550 de hectare), Bozia (545 de hectare) și altele, care, la ora actuală, se pot considera „adăpostite" față de orice intervenție în schimbarea timpului. ----------- De la Ministerul invățămîntului De la Ministerul Invățămîntului aflăm că actualul an universitar va avea următoarea structură : Cursurile semestrului I vor dura pînă la 31 ianuarie 1970, cu o vacanță de iarnă între 21 decembrie 1969 și 4 ianuarie 1970. Intre 1 —17 februarie se va desfășura sesiunea de examene, iar perioada dintre 18—24 februarie va fi afectată pentru odihnă. Studenții care doresc pot susține între 1 și 24 februarie și un examen parțial, pe baza opțiunilor depuse pînă la data de 15 ianuarie. Cursurile semestrului vor începe la 25 februarie și 11 se vor încheia la 30 mai Sesiunea de examene din oră se va organiza între 1—28 iunie, iar cea din toamnă între 7 și 21 septembrie.____ In pagina a 2-a MAGAZIN Descoperiri arheologice la Bîrlad—Valea Seacă Noaptea, prima impresie pe care ți-o creează cetatea bîrlădeană a rulmenților este că timpul stăpînește în liniște tot ce se întîmplă între zidurile masive din cărămidă roșie, hotărăște disciplina muncii a circa 4.000 de oameni care împart cu o sîrguință egală cele 24 de ore ale zilei. împărțeala, însă, este dură, bărbătească, oamenii se prind în iureșul muncii cu toată puterea minții și a trupului lor. Mașinile nu cunosc răgaz decit dată la o săptămînă. Intre timp, li se acordă doar îngrijiri mărunte, mici recreații. Numai oamenii se schimbă o dată la opt ore, vin în număr de peste 1.000 la un schimb și iau locul tovarășilor lor de muncă. Ora 23, secția forță. A început să se lucreze în schimbul al lll-lea. în zgomotul surd al mașinilor prindem câteva cuvinte : „Cămășile rulmenților". O metaforă ? Nu. Două inele de oțel, unul exterior și altul interior, care „învelesc" bilele și rolele. Dacă rulmenții sunt de tip W.J., vor permite trenurilor cu care călătorim să atingă viteze amețitoare. La forjă, steagul de secție fruntașă pe fabrică se păstrează, lună de lună, de câțiva ani. Cerem amănunte despre procesul de producție. re ! - Priviți aceste baDe la această formă se pornește. Oțelul vine ca nebunul. E sălbatec, nedomolit, e ... tulbure ca să zic așa. Eu îi fac prima operație de tratament termic - ne spune termistul Nelu Ciucă. - Tratament ? - Da. Domesticirea metalului are loc la forjă. Prin forjare se urmărește îmbunătățirea calităților lui structurale, omogenizarea structurii materialului. De la noi oțelul pleacă „liniștit". Și tipograful de altădată, termistul de acum, calificat la locul de muncă, face în cîteva minute un adevărat curs de inițiere pentru cei care habar n-au că „metalul este un fel de aluat, o plastilină dacă vreți, din care muncitorii noștri lucrează briliante". N-a spus destul ! Intervine Teodor Macarie, forjor, care vrea să ne arate una din inovațiile sale, dar... — Eu am fost primul ei autor. De atunci au trecut anii și nu mi-o mai recunosc, încerc o oarecare nostalgie. — De ce ? Inovația mea („Matriță pentru poansoane la ciocanul de 2.000") a constituit de atunci terenul altor patru, care aparțin colegilor. Descoperirea mea e undeva dedesubt, s-a produs o adevărată stratificare ... Am înțeles că descoperirea noului, a metodelor de lucru avansate, moderne, a devenit una din preocupările majore ale muncitorilor secției forjă. Unitatea acestui colectiv de muncitori este cunoscută în întreaga fabrică. Steagul de fruntaș s-a obișnuit cu oamenii de aici și ei se stră Reportajul nostru ti duiesc să-i păstreze în continuare. Ora 24, secția strungărie. Pășim într-o nouă zi. Așezate în stive înalte, aceleași „cămăși", de data aceasta spălate, lustruite, de culoare albă. Dar nu aspectul metalului interesează în primul rând. Problema care-i preocupă pe oameni este aceea a toleranței și a eliminării rebuturilor. Oțelul poate avea uneori zone așazise moi și atunci cuțitul strungului mușcă prea mult din carnea lui, astfel că nu se pot respecta dimensiunile cercului care nu trebuie să depășească niște limite de ordinul zecimilor și sutimilor de milimetru. Ochiul omului trebuie să fie extrem de ager, mina dibace. Cu reglari ca Mihai Novac și Ioan Stoleru, ceilalți muncitori ai secțiilor de inele mari și mici sînt siguri că cele 120 de strunguri vor merge „ca ceasul”. „Ceas" este aici un cuvînt curent. Fiecare piesă finisată urmează susținerea unui „exament". Emoțiile acestei severe verificări le are însă muncitorul, cînd urmărește inelul trecut prin mina sa cum se supune rigorilor mașinii de control — ceasul comparator. Un ac fin oscilează intr-un așa-zis „cîmp de toleranță" și iartă atît cît se cuvine. Cînd inelul „întrece măsura" totul este pierdut : V. NANEA (continuare in pan. a 3-a) ORELE ALBE ■ Stratificări de... inovații ■ Mai mult decît 1.001 operații H Secția „secretă“ ■ Lupta cu micronii în pagina a 4-a O. N. U. Intervenții românești în Adunarea Generală și în Comitetul pentru problemele economice și financiare Sesiunea Consiliului popular județean Ieri, s-au desfășurat, la Vaslui, lucrările celei de-a IV-a sesiuni ordinare a Consiliului popular județean care a adoptat o hotărîre privind realizarea planului pe 1969 în întreprinderile de industrie locală și a stabilit măsuri în vederea pregătirii condițiilor necesare pentru îndeplinirea indicatorilor de plan pe 1970. Tovarășul Constantin Amariei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a prezentat expunerea la proiectul de hotărîre. In continuarea lucrărilor a luat cuvîntul deputatul Ion Croitoru, președintele Comisiei permanente de gospodărire comunală și industrie locală, care a expus un raport de avizare a proiectului de hotărîre amintit. Deputații Mihai Asultanei, Gheorghe Cretulescu, Jan Catană, Aurelian Grigore, Vasile Dogaru, Petru Badea și alți participanți la discuții s-au referit,în cuvîntările lor, la rezultatele obținute de unele întreprinderi, au subliniat neajunsurile ce se mai fac simțite în activitatea acestora și au făcut propuneri în vederea îmbunătățirii continue a procesului de producție, realizării cu succes a planului pe acest an, precum și pentru pregătirea temeinică a producției anului viitor. In încheiere, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Vaslui. Referindu-se la deficiențele manifestate în întreprinderile industriei locale, vorbitorul a făcut numeroase recomandări comitetelor de direcție astfel ca acestea, prin întreaga lor activitate, să contribuie eficient la realizarea integrală a tuturor indicatorilor de plan prevăzuți în 1969 și la pregătirea condițiilor de desfășurare normală a activității economice în primul trimestru al anului 1970. In unul din numerele viitoare ale ziarului nostru, vom publica relatări asupra desfășurării lucrărilor sesiunii. Uzina Huși, de vinificație D Indiscretul pe teren... LEGUMELE NU LE PUTEM CUMPĂRA DIRECT DIN GRĂDINĂ! in nou indiscretul, călătorind pe un traseu anunțat, s-a văzut silit să treacă prin unul neanunțat. Anume, prin grădinile de legume ale cîtorva cooperative agricole. Și nu mică i-a fost mirarea, aflînd dă și la ora aceasta continuă să existe deficiențe destul de mari, în privința recoltării și valorificării producției legumicole. Dar să relatăm faptele. Pe drept cuvînt, legumicultorii de la C.A.P. Mînjești s-au mîndrit anul acesta cu grădina, cu roadele muncii lor. Aceasta nu înseamnă evident, că cineva are dreptul să irosească, producția care se mai află încă în grădină. Astfel, în ziua de 5 noiembrie, după cum ne mărturisea grădinarul Constantin Țocu, aici se găseau 3.000 kg. de ceapă verde, 4.500 de kg. de morcov, 2.000 de kg. de ridichi etc. Unele sortimente, cum ar fi cartofii (foto nr. 1), se strîngeau de zor. Ceapa, în schimb, continua să fie lăsată în pămînt. In momentul cînd de pe piața Vasluiului lipsesc ceapa verde, ridichile și morcovii, la Mînjești produsele respective se strică pe bucată. Legumicultorii îi roagă pe cei de la C.S.F. să vină să preia marfa, aceștia însă motivează : „nu se caută“ Pe aceeași vale, a Crasnei, în grădina de legume de la brigada Corbeni (C.A.P. Oltenești) situația se prezenta și mai nesatisfăcătoare decît la Mînjești. Inginera Marcela Radu preciza : „încă sînt patru tone de roșii, două tone de ardei gras, 500 de kg. de vinete, pe care le tot sortăm și le resortăm, în așteptarea celor de la Fabrica de conserve din Tecuci, care trebuie să le ridice. De asemenea, mai este de recoltat varza de pe două hectare". Am văzut, ceva mai tîrziu, cantitățile în discuție. O parte se aflau în grădina brigăzii amintite, o parte în cea a brigăzii Vinetești. Din roșii a mai rămas acum doar un fel de putregai umed. Ardeii, în peste 50 de lădițe stivuite, se depreciază cu fiecare oră ce trece, fără să-i pese cuiva. Pătlăgelele verzi (foto nr. 2) se stricau,, printre niște vreji uscați. Varza (foto nr. 3), ajunsă la maturitate, din loc în loc era mîncată de animalele scăpate de sub supraveghere. In aceleași grădini se mai găseau peste 500 de kg. de ceapă verde și circa 20 de lăzi cu gogoșari sortați. Grădinarul Ion Gavril s-a dus —1 am fost informați — la I.S.F.„ la Huși, cu o cantitate de gogoșari. A trebuit să se roage de unul și de altul și să piardă o noapte, pentru a i se primi 500 de kg. Văzînd că nu scapă de el, lucrătorii de acolo i-au promis solemn că vor veni ei să ridice restul de marfă, din grădină. Aș ! Aproximativ în același timp, merceologul Adam Cogălniceanu s-a dus, tot la I.S.F., cu 800 de kilograme de ceapă uscată și 500 S. CONSTANTINIU Foto: C. DARIE (continuare în pag. a 3-a) Foto 1 e pai le uni noile consuucți ale orașului Vaslui. Foto: C. Dobrovolschi