Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)
1970-02-25 / nr. 625
• VRFMEA NOUĂ 6 MARTIE Sunt, de-atunci, 25 de ani, destul timp pentru ca aducerile-aminte să se fi sedimentat în mintea mea ! Unele din ele poate ca, precum e și firesc, s-au mai încețoșat o dată cu curgerea vremii și evocarea lor îmi apare cîteodată învăluită ca de aburii unor legende. Altele însă din memoriile mele nescrise rămîn totuși parcă neșterse și îmi apar și mai vii pe măsura înaintării în vîrstă, buretele uitării nefiind în stare să desființeze urmele unor întîmplări, contururile unor împrejurări ivite și ale unor situații trăite cu intensitate. In ansamblul acestor reconstituiri mentale și afective, pelicula imaginilor pline de dinamism privind lupta cutezătoare, revoluționară și fermă a poporului nostru muncitor pentru instaurarea la cîrma țării a unui guvern democratic mi se derulează prin fața ochilor închipuirii și trăirii mele ca niște emoționante și tumultuoase secvențe cinematografice. Mă aflam, în urmă cu un sfert de veac, în București, unde abia sosisem de vreo săptămînă, venind din Alba Iulia, unde fusesem evacuat Un sfert de secol de k instaurarea primului guvern democratic din istoria României cu Universitatea ieșeană. Ajuns în capitala țării din preajma împrimăvărării de atunci, din 1945, îmi căutam o îndeletnicire de gazetăresc în ordin compania unor cuți și prieteni cunosca cei care aveau mai tîrziu să lucreze cu condeiul la jurnalul „Națiunea" pe care avea a-l scoate G. Călinescu. Războiul trecuse peste Iași și peste Moldova încă la începutul celei de-a treia decade a lui august 1944 și continua, eliberator, în vest, înaintînd spre bîrlogul hitleriștilor. In București, ca și în celelalte centre ale țării, împotrivirea și lupta dîrză a clasei muncitoare, a întregului nostru popor, condus de Partidul Comunist Român, luau proporții, căpătau dimensiuni uriașe și, prin acțiuni și demonstrații de protest energic, aveau drept scop răsturnarea de la putere a guvernării reacționare lui Rădescu. Așa am a nimerit într-o zi, în urmă cu aproape 25 de ani, în tumultul unor fluvii de lume, în piața din București Palatului unde, datorită cuvîntului răspicat de îndemn al Partidului Comunist Român, clasa muncitoare, împreună cu valuri și valuri de omenime de prin țară, de prin împrejurimile Capitalei, laolaltă cu intelectuali devotați cauzei progresului și socialismului, cereau un guvern democratic, care să se sprijine efectiv pe voința poporului, pe clarviziunea politică a comuniștilor. Tînăr fiind, ca atîtea mii și zeci de mii de tineri, eram în acele zile cu inima și cu sufletul pe aceeași lungime de undă cu graiul inimii și conștiinței poporului. Am intrat, și din curiozitate și din entuziasm, în frămîntul acela de lume care, înainta, de pe toate străzile, în piață. La un moment dat, am auzit împușcături trase de undeva de sus, de la etajele superioare ale unei clădiri unde se aflau sîmbriași ai Ministerului de Interne deatunci, mercenari de ocazie ai lui Rădescu. Imi era frică, desigur, și totuși nutream simțămîntul uinei încrâncenate împotriviri, am prins să strig și eu, am început să protestez cu energie înflăcărat de vigoarea și de forța mobilizatoare a mulțimii care acționa, călăuzită de cuvîntul Partidului Comunist Român. Undeva, pe lingă biserica de lingă Palat, cineva cu glas încumetat și * f h . t‘b •îm • kjy ,2 .. r. File de istorie ION ISTRATI Pe aceeași lungime de unda cu comuniștii hotărît, se adresa lumii prezente care-i sorbea cuvintele. Nu știu cine era acela, îl ascultam electrizat, ca toți cei ce făceau roată în juru-i. Mai tîrziu, aveam să aflu că era Lucrețiu Pătrășcanu, fiul scriitorului D. D. Pătrășcanu, de loc din Tomeștii lașului și pe care aveam a-l cunoaște mai tîrziu, în calitatea mea de ziarist ieșean la o adunare ținută la cetățenească primăria Bucium, de mult de-atunci, cînd, în ciuda gloanțelor de acum 25 de ani, din sîngele nevinovat curs în Piața Palatului și prin voința nestrămutată a poporului, la cîrma țării a fost instaurat guvernul democratic dr. Petru Groza. E mult de-atunci, dar țin minte că atunci, și de-atunci încoace, toată suflarea acestei țări se afla și se află pe aceeași lungime de undă cu voința fermă a Partidului Comunist Român, acționînd, cu curaj și clarviziune, în spiritul și în sprijinul plenitudinar al ideilor biruitoare ale democrației noastre socialiste, ale construcției noastre socialiste aureolată azi de atîtea grandioase succese ca cele pe care azi le cunoaștem cu toții. Ah, (din nou) vecinii! (minaterlm__pagi) de către salariați ai noștri, care încearcăm să-ti împace, sa le amintească de anumite abligații sociale. Iar, prima Ig urină, după atîta timp ce putea fi folosit intr-un mod mai util, trebuie , să luăm măsuri de evacuare". Piscutam mai apoi și cu tovarășul Ștefan Fotache, împuternicitul Asociației locatarilor din Vaslui, pentru ca, la sfîrșit, să putem conchide asupra rezultatelor comportării unor locatari care uită că alături de ei mai trăiesc și alte persoane : deranjează nespus de mult, răpesc timpul atîtor salariați, sunt cele mai rele exemple pentru educația propriilor copii, precum și a celor care sunt în apropiere (și aud sau văd). Prezentăm citeva situații reale, fără a le mai comenta (totodată, din motive lesne de înțeles, vom folosi doar inițialele unor nume de „eroi"). Doi vecini, Ștefan B. și B. Soltana (din blocul B 2, sc. A, ap. 1), avînd și cîte doi copii, au ajuns pînă la a se violenta în mod fizic. Ce vor fi gîndit copiii cînd și-au văzut mama plină de singe ? Sau cînd în loc de un zîmbet, un matur le-a servit o înjurătură ? Florin B. locuia în comun cu familia Constantin D., într-un apartament (blocul B 4) cu patru camere. După multe neînțelegeri între familii, Florin B. a fost obligat să se mute în altă parte. In ultima seară, a bătut-o cumplit pe soția lui D. Constantin, care, în acel moment, nu era acasă. Au intervenit pînă și vecinii din alte apartamente, pentru a-l opri pe omul devenit brută. Ne mai relatăm impresiile copiilor lui C. P. la amintirea mamei lor, maltratată, nici pe rele ale vecinilor îngroziți de spectacolul la care au asistat. Deocamdată, ne oprim asupra aspectului numit comportare ! Ș( încă două exemple. Familiile lui Gheorghe I. și Ilie 1., salariați la IPRODCOOP (locuiau in același apartament din blocul B 4) au ajuns pînă la situații incredibile. Familia lui Gh. I. a interzis (!) familiei lui I. B. să folosească bucătăria și baia, la ușa ultimei instalînd chiar și o... gală (!!), iar soții fac serviciu în aceeași unitate... Ion C. (bloc C 7, ap. 25) oferea, în fiecare zi în care lua salariul, cite un program de muzică (amplificată la maximum) și de dans. Dansa singur ! Adică nu, cu sticla! Am citat numai cîteva exemple, dintr-un sentiment de jenă, explicabil creat de niște amănunte mult prea urîte. Cei în cauză nu le-au avut însă, atunci cînd au provocat scandalurile, deși, la serviciile lor (am verificat-o în mod special) sunt cunoscuți ca oameni liniștiți și politicoși. Dorim să le atragem atenția (și altora la fel) că și familia trăiește într-un cadru social, condus de aceleași reguli și obligații și, în plus, de dorința firească a fiecărui om de a-l respecta pe (și de a fi respectat de) celălalt, înainte de a trebui să intre în acțiune prevederile nu știu căror legi sau decizii. Deci „Vecine, vreau să te stimez Averea obștească... (turnare din pag. 1) sat la Bogdănești. Împreună cu tovarășul Dumitru Ailoaie, vicepreședinte al U.J.C.A.P., și cu tovarășul M. Eftimie, secretarul comitetului comunal de partid, am încercat să ne orientăm in meandrele Intimplărilor descrise de semnatarii scrisorilor despre care v-am vorbit. De la început, ne simțim datori să precizăm că, într-o bună măsură, cele sesizate și-au dovedit veridicitatea. Da, la Bogdănești, cei cărora obștea le-a dat averea pe mînă, s-au dovedit gospodari nepricepuți, și, de ce n-am spune-o ? — puși pe căpătuială. Atit Ionel Miță, cit și Aron Peterfi au privit cu nepăsare faptul că lucrările agricole s-au făcut de mîntuială, că recoltatul s-a prelungit luni de zile. Dovadă? Producția, pe 1969, nu s-a realizat decit în proporție de 54 la sută. Mari cantități de porumb, struguri, fructe s-au degradat în cîmp, ori au fost sustrase de indivizi certați cu legea, sub oblăduirea unor brigadieri și a paznicilor cîmpeni. Normele de muncă s-au acordat ,la mica înțelegere" cu cei puși să gospodărească averea obștei. Contabilul șef, ajutorii contabili n-au auzit și n-au văzut. Am ales la întîmplare o fișă de evidență a normării muncii, din cartoteca existentă serviciul contabilității. S a nila menit să fie a lui Vasile Miță. In șase luni de zile, cetățeanul a fost normal cu 595 de zile, ceea ce revine aproape 100 de norme lunar. Nu, nu glumim deloc. Numai pe luna iulie, Vasile Miță are trei fișe. In prima, pentru munci efectuate în vie, a primit 39,50 de norme, în a doua, pentru aceleași munci, alte 36,20, și (ce ironie!) tot în iulie, pentru că „a fost paznic la cramă", 45,50 de norme (a se citi , zile-muncă, după vechiul sistem de normare). Deci, într-o singură lună, Vasile Miță cumulează, nici mai mult, nici mai puțin, decit 120,70 norme. In luna următoare, în fișa cu nr. 33, sunt trecute 60,76 norme de lucru. In altă fișă (34) pe aceeași lună (august) apar încă 38,23 de norme și ca si cînd n-ar fi fost de ajuns, inginerul Aron Peterfi ii mai completează, cu propria-i mînă, o altă fișă, pe care scrie redăm textuali : „de la 31 VII — 22 VIII, pentru că a participat la măsurătoarea fondului funciar, 28,5 norme". Și semnează: S-ar părea că avem de-a face cu un adevărat supraom care lucrează în același timp în vie, păzește crama cooperativei, participă la măsurători terestre și (în mod intenționat am lăsat la urmă) are grijăde calul inginerului agronom, care nu poate fi „găzduit" în altă parte decît în grajdul lui Vasile Mită (în casa căruia locuiește însuși inginerul Aron Peterfi). — Cine ai, normat munca efectuată de Vasile Mită? — l-am întrebat pe președintele cooperativei. — Brigadiera viticolă, însă cred că este vorba de o eroare ! Sînteți poate curioși să cunoașteți cine este brigadier viticol la Bogdănești. Ei bine, Marcela Mită, soția președintelui ! — Cum de s-au putut comite asemenea erori ? — ne-am adresat contabilului de brigadă, tovarășului Gheorghe Dobrin. — Nu-i vorba de nici o eroare. Așa a fost normal. Eu n-am făcut altceva decît să trec zilele-muncă de pe fișa brigadierului pe fișa de evidentă din cartoteca. (Iți treacăt fie spus, întocmirea fișelor, la C.A.P. Bogdanești, lasă foarte mult de dorit, lucru ce trebuie să dea de gîndit organelor agricole județene). Să nu credeți însă că ceea ce v-am relatat pînă acum constituie un caz singular. Nu! Mai sînt destui membri cooperatori care au primit zile-muncă pe vereste. Printre aceștia se numără și Nicolae Rășcanu, din satul Orgoești, care a avut drept lot în folosință suprafața de 0,15 ha. de vie nobilă dintr-o tarla mai mare pe care a muncit-o tot el, producția urmînd a fi predată cooperativei. — Ce cantitate de struguri a fi predat la C.A.P. ? — l-am întrebat pe Nicolae Rășcanu. — Cam 62 de coșuri, adică circa 1,300 de kg. — Nu este adevărat! N-a predat decît 7 coșuri! (cuvintele aparțin unuia din semnatarii scrisorii adresată U.J.C.A.P.). La sediul cooperativei agricole din Bogdănești, am rugat pe tovarășul Costică Hutuluc, brigadier, și secretarul comitetului de partid pe C.A.P., să ne precizeze cantitatea de struguri recoltată de pe suprafața de vie ce se cuvenea cooperativei agricole. — Păi, a predat cam 28 de coșuri de struguri. Poate ceva mai puțin, nu știu, nu eram de față. Zadarnic am consultat jurnalul de recoltare, deoarece n-am găsit consemnată nicăieri cantitatea de struguri în discuție.Zilele-muncă erau înregistrate însă cu exactitate în fișa lui N. R.I. Anchetînd cele sesizate de oamenii cinstiți de la Bogdănești, am constatat și alte abateri de la normele democrației cooperatiste. Ionel Miță și Aron Peterfi au avut o comportare care contravine eticii noastre socialiste, nu o dată molestînd fără vreun motiv oamenii, cum a fost cazul cooperatorilor Gheorghe Codreanu și Gh. Anton. (O declară martori oculari și o atestă actele aflate la comisia de împăciuire). La Bogdănești s-au irosit, cereale, struguri, fructe. Pe dealurile din jurul satului sunt circa 300 de pruni răzleți și cam o sută de nuci. Fructele acestor pomi le-au cules și valorificat cîțiva cetățeni în folosul lor. Mai bine de 30.000 de lei s-au dus pe apa sîmbetei. Vă veți întreba poate, președintele a știut? Da ! A știut. A știut și inginerul agronom. „N-avem nici un interes să ne punem rău cu oamenii" — se disculpă acum președintele, adică tocmai acela căruia obștea i-a încredințat averea spre a o gospodări. P. S. Suntem in măsură să vă relatăm o știre de ultim moment, in legătură cu cele petrecute la Bogdănești. Faptele nedemne ale lui Ionel Miță și Aron Peterfi au fost sancționate de către adunarea generală a comuniștilor, care avut loc in ziua de ]9 februarie. O zi mai tîrziu, adunarea generală a membrilor cooperativei i-a retras, lui Ionel Mță, și mandatul de președinte. Sunt, considerăm noi, măsuri echitabile, care demonstrează încă o dată hotărirea nestrămutată a celor mulți și harnici, de a numai călcarea principiilor tolera îndemocrației cooperatiste. SPORT Au început întrecerile Campionatului mondial de hochei (grupa B) Marți după-amiază, pe patinoarul acoperit din Complexul sportiv 23 August din Capitală a avut loc festivitatea de deschidere a Campionatului mondial de hochei pe gheață grupa B. După defilarea echipelor participante, președintele comitetului de organizare a competiției și președinte al Federației române de hochei pe gheață, Nicolae Bozdoc, a adresat un salut de bun venit sportivilor celor 8 țări participante declarând deschise întrecerile acestui important eveniment sportiv. Marți dimineață, în prezența a numeroși spectatori, la patinoarul acoperit din Complexul sportiv „23 August" din Capitală, au avut loc primele meciuri ale Campionatului mondial de hochei pe gheață (grupa B). In meciul inaugural, selecționata S.U.A. a învins cu scorul de 11—1 (4—1, 3—0, 4—0) echipa Japoniei. Din echipa americană s-au evidențiat Brooks, autorul a trei goluri, Lilyholm și Gambucci. In cel de-al doilea meci, echipa Elveției a dispus greu, de cea a Bulgariei cu 4—2 (2—1, 1—0, 1—1). Disputat în fața a 5.000 de spectatori, meciul dintre echipele R.F. a Germaniei și Iugoslaviei s-a încheiat cu scorul de 6—3 (1 — 1, 2—1, 3—1) In favoarea echipei vest-germane. După o primă repriză egală, echipa R.F. a Germaniei s-a detașat printr-un joc mai precis și mai organizat în care s-a remarcat linia de atac condusă de Kopf, autorul a 3 goluri. In ultimul meci din prima zi a Campionatului mondial de hochei pe gheață (grupa B), s-au întilnit selecționatele Norvegiei și României, victoria revenind după un joc pasionant sportivilor norvegieni cu scorul de 4—3 (2—0, 2—0, 0—3). Au marcat pentru învingători T. Thoen (min. 13 și 18), R. Jansen (min. 25), Sandberg (min. 39). Punctele echipei române au fost înscrise de Calamar (min. 42 și 48) și Ioniță (min. 45). MIHAI COZMA, satul Tupilați, comuna Găgești. Deschidem seria de răspunsuri la întrebările inserate în scrisoarea adresată redacției, spunîndu-vă că H.C.M. nr. 193/1965 și instrucțiunile de aplicare a acesteia precizează că se impun la contribuție voluntară toate gospodăriile care au surse agricole impozabile, înscrise în registrul agricol și putere economică. Scăderile se aprobă prin adunările populare, pe bază de cerere depusă în acest sens. Gratuitatea pentru proteze dentare nu se poate acorda decit pensionarilor care au o pensie sub 550 de lei, reglementată prin H.C.M. nr. 252/1967. La celelalte întrebări, răspunsurile — realizate cu sprijinul Administrației financiare județene— ni le-am expediat prin poștă. ANETA M. OUATU, satul Stînrășeni, comuna Voinești, județul Iași. După cum sîntem informați de către U.J.C.A.P. Vaslui, au fost luate măsuri pentru a ni se schimba categoria de ajutor. Ideea a III-a la a II-a, primind astfel un sprijin mai substanțial din partea C.A.P. Obîrșeni. De asemenea, pensia ce vă revenea pe luna decembrie 1969 — la intervenția Filialei județene Vaslui a casei de pensii — vi s-a achitat, potrivit normelor în vigoare, DUMITRU C. COGĂLNICEANU, satul Tăbălăești, comuna Bunești — Averești. Se pare că, adresîndu-vă cu încredere redacției ziarului, cerînd ajutor în rezolvarea unei chestiuni personale, nu ați avut decît de cîștigat. Intrucit casierul Mandrea Costică a efectuat în mod ilegal plata banilor ce vă reveneau pentru zilele — muncă realizate în C.A.P., a fost obligat să vă achite suma de 140 lei. STERIAN POPA, Vaslui. Probabil, ați observat că, în ultimul timp, problema la care vă referiți, în corespondența trimisă redacției, a fost rezolvată favorabil de către organizația comercială locală. UN GRUP DE ȚĂRANI COOPERATORI Racovița, comuna din satul Gliceni. Ne-ați trimis o scrisoare prin care vă manifestați indignarea față de unele abateri săvîrșite de brigadierul Neculai D. Ispas. Adresîndu-ne U.J.C.A.P. Vaslui, am primit următorul răspuns : „Din cercetările făcute la fața locului împreună cu conducerea C.A.P. Gîrceni, precum și din discuțiile purtate cu unii cooperatori fruntași din cadrul brigăzii Racovița, a reieșit că brigadierul Neculai D. Ispas nu corespunde in funcție, deoarece a depus o slabă activitate și nu s-a preocupat de organizarea muncii în brigadă. Pentru aceste lipsuri el a fost pus în discuția consiliului de conducere, fiind apoi sancționat*. C. D. Huși. Faptul ca nu v-ați asumat răspunderea de a vă semna corect și a indica adresa unde vă putem găsi, pentru eventuale informații suplimentare, ne face să credem că este vorba de o dezinformare. NECULAI GH. DOBRE, comuna Vetrișoaia. Pentru rezolvarea situației dv., redacția noastră a consultat conducerea Combinatului industriei alimentare Vaslui. In răspunsul primit (la scrisoarea înregistrată de noi în ziua de 3 ianuarie a.c.), ing. Gh. Bucureasa, directorul Combinatului, precizează că au fost luate măsuri pentru a vi se plăti suma de bani ce vi se cuvenea. Salariatului din vina căruia nu au primit drepturile bănești in timpul oportun i s-a atras atenția că, la primă abatere de acest fel, va fi sever sancționat. CR. L. Ne-ați întrebat, Cronică Prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Miron Constantinescu a fost eliberat din funcția de ministru al învățământului, primind alte însărcinări. (Agerpres) Prin același Decret, tovarășul Mircea Malița a fost numit în funcția de ministru al înățămîntului. I i .v • ! Tevad, te vad! Rubrica noastră este îmbrățișată de tot mai mulți cititori. Ne exprimăm astfel satisfacția de a o putea realiza cu ajutorul unor corespondenți și cititori frecvenți ai ziarului, lărgind in felul acesta aria și mijloacele de investigații, dînd la iveală anomaliile care mai există încă in diversele sectoare de deservire. Ne-am fi așteptat ca, după o intîrziere la program de mai bine de o oră, gestionarul Mihai Gh. Simion (cunoscut, în general, sub numele de Mihai Ungureanul, de la magazinul din Moara Grecilor, să apeleze la bunăvoința celor care îl așteptau. Dar, gestionarul nostru, în loc să-și ceară scuze, s-a adresat cumpărătorilor pe un ton nepoliticos (și dacă s-ar fi întîmplat pentru prima dată). Pentru comportarea necivilizată față de cumpărători, gestionarul a fost sancționat cu „Mustrare cu avertisment". Firește, lucrurile nu puteau altfel să se sfîrșească, dar de ce sîntem tot în faza de promisiuni a unei deserviri ireproșabile? ★ Vaslui, 22 februarie a.c. In cursul dimineții, magazinul alimentar (unitatea nr. 1) din piață, a fost supraaglomerat. Gestionara Tania Nazarovici abia mai pridndea să satisfacă diversele cerințe ale cumpărătorilor. In preajma sa se afla și o tînără vînzătoare, practicantă, după cite spus gestionara. Ei bine, în loc de a-i da o mînă de ajutor gestionarei, pentru a micșora timpul de așteptare al cumpărătorilor, tînăra vînzătoare servea pe cine vroia stîrnind, firește, nemulțumiri. „De ce n-o solicitați să vă ajute, să învețe să-și însușească încă de pe acum cerințele unei bune deserviri?“ a întrebat cineva. Replica a fost : „E practicantă, servește cum poate și cum vrea". Un răspuns pur și simplu dezarmant. In loc de alte comentarii, o întrebare totuși , așa se asigură creșterea sănătoasă a cadrelor, formarea eticii profesionale la tinerii lucrători ? ★ Un fapt de necontestat, cunoscut de oricine : deservirea conștiincioasă a clienților constituie „cartea de vizită" și a lucrătorului ospătar. Dar, spunem noi, constituie și o obligație de serviciu. După cum vom vedea, despre o asemenea îndatorire nici vorbă nu poate fi la restaurantul „Moldova" din Bîrlad. Iată un exemplu : exasperat, după o așteptare de mai bine de 20 de minute — într-un moment cînd nu era aglomerație în local — un consumator a solicitat condica de reclamații. Ospătară Elena Filip, supărată, probabil, pentru că a fost... deranjată de la o șuetă, l-a tratat cu indiferență, spunindu-i: „Căutați-l pe șeful de local. La dînsul se află condica". (Rețineți : șeful de local nu se afla în ... local). Reacția ospătarei E. F. la observația justă a unui coleg, a fost, de asemenea, ireverențioasă. „Ia mai Iasă-mă în pace" (! ?). Să sperăm că tovarășii din conducerea T.A.P.L. Bîrlad vor fi de altă părere. ★ Mai zilele trecute, un cetățean din Vaslui ne-a adus o felie de pîine... beton. Nici o exagerare! Avea în ea o bucată de sîrmă de cîțiva cm. lungime. Pîinea fusese cumpărată de la unul din centrele de desfacere a produselor de panificație care funcționează în rondoul halei din localitate. Sigur, vînzătoarea nu are nici o vină. Vina aparține lucrătorilor de la Fabrica de pîine Vaslui, pentru că au mai fost cazuri cînd în pîine s-au găsit diferite corpuri străine. Am fi dorit însă ca pîinea cu pricina să fi fost cumpărată de unul din lucrătorii brutari. E de datoria conducerii unității vizate de a spori exigența la urmărirea procesului de fabricație al produselor de panificație. In unele centre vasluiene, sînt vînzători care au adoptat practici „originale". La centrul nr. 6 (strada Drăghici), de pildă, Aurelia Baban vinde merele cu suprapreț. Și nu cu cincizece bani. In loc de 410 lei, încasa 5,40 lei pentru un kg. La centrul nr. 12 (strada Donici), gestionaral Gh. Tuchendrea, nerespectînd normele de comerț, vindea băuturi la pahar, nu purta echipament de protecție, oferea cumpărătorilor mărfuri degradate, nu afișa preturile unor produse etc. (aspecte surprinse doar într-o singură zi, 16 februarie a.c.). Rubrică redactată de LALUCI CRĂCIUN cu mainnul corespo rtațor: GH. SFRÎJA. MARIANĂ tur. CU, N. CHIRVASE, GH. 10NESCU, P. OBREJA ★ I PAGINA 3 PUBLICITATE Autobaza nr. 6 Vaslui are vacante următoarele posturi: — MECANICI AUTO, absolvenți ai școlii profesionale de mecanici auto. — ȘOFERI cu o vechime de peste doi ani. — ELECTRICIENI AUTO, absolvenți ai școlii profesionale de electricieni auto. Relații suplimentare se pot lua de la sediul Autobazei, str. Călugăreni nr. 103, biroul personal, zilnic, între orele 7,15—15. întreprinderea de gospodărire locativă din Bîrlad str. Dr. Weinfeld nr. 2. vă oferă serviciile de prestări în construcții, instalații electrice și sanitare, cu materialul executantului, pentru unități socialiste și particulari. Rugăm clienții din sectorul particular sau unitățile socialiste de pe raza municipiului Bîrlad să emită din timp, la contractare, comenzi ferme, pentru a putea planifica executarea lucrărilor și procurarea materialelor necesare, specifice lucrărilor comandate. De asemenea, executăm invelirea acoperișurilor cu țiglă, pentru solicitanții de pe întreg teritoriul județului Vaslui. Menționăm că întreprinderea garantează calitatea și executarea lucrărilor, în termen. întreprinderea economică de industrie locală Vaslui angajează imediat: — Șef serviciu tehnic, inginer în una din specialităție i construcții, mecanic sau morărit-panificație. — Inginer în specialitățile mecanic, electromecanic, constructor sau industria lemnului. — Șef de secție materiale de construcții, inginer, specialitatea construcții sau materiale de construcție. Salarizare conf. H.C.M. 914/1968 intre limitele 2.100— 2.675 sau tehnician cu vechime de 8 ani, cu un salar între 1.900—2.425 lei 27 februarie — 8 martie „DECADA MĂRȚIȘORULUI" Magazinele comerțului de stat din municipiul Bîrlad și orașele Vaslui și Huși vă oferă un bogat sortiment de mărțișoare, bijuterii, articole de parfumerie, marochinărie, tricotate și galanterie. CITITORI! Vizitați în perioada „Luna cărții la sate", 1—28 februarie a.c., librăriile și raioanele de carte din magazinele Cooperației de consum Vaslui, care vă așteaptă cu ultimele noutăți editoriale. Qa turda.. *38? S» **W28? ww . Immm BUCUREȘTI JOI, 26 FEBRUARIE PROGRAMUL I. La orele 5; 6; 9; 7.0; 77; 77; 18.20; 24; 2.00; 4.00: radiojurnale și buletine de știri; 5.05 — 6.00 Muzica dimineții; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Odă limbii române ; 10.30 Muzică ușoară; 11.15 Din țările socialiste; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.22 Muzică ușoară; 14.00 Caleidoscop muzical ; 15.00 Ateneu; 16.20 Muzică populară; 16.30 Ce e nou în județul nostru; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Album de muzică populară; 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră; 20.05 Tableta de seară ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Zece melodii preferate; 21.30 Moment poetic; 22.15 Campionatul mondial de handbal; 23.10 Intîlnire cu compozitorul Vasile Veselovski; 0.03—5.00 Estrada nocturnă; 12. PROGRAMUL ÎL La orele 6.05; 14. 23; 0.55, radiojurnale și buletine de știri; 7.10 Program muzical de dimineață; 8.10 Tot înainte; 9.00 Muzică populară ; 9.45 Matineu de operă; 11.20 Muzică populară; 12.15 Concert de prînz; 13.30 Cine știe, cîștigă; 14.30 Lexiconul compozitorilor români; 15.00 Din succesele muzicii ușoare românești; 16.40 Cronica muzicală; 17.35 Dicționar de literatură universală; 18.00 Varietăți muzicale; 19.30 Arte frumoase; 20.00 Concertul orchestrei de studio a Radioteleviziunii; 22.30 Fonoteca de aur; 23.05 —1.00 Opera secolului nostru. IAȘI JOI, 26 FEBRUARIE Programul de dimineață; 6.00 Buletin de știri; 6.05 Matineu muzical; 6 30 Actualitatea în agricultură; 640 Bucurie, mîndră floare; 7.00 Informații și muzi Programul de seară; 17.00 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Ritmuri industriale românești; 17.45 Prelucrări de folclor; 18.00 Noi și elevii noștri 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Cîntece de masă jocuri populare; 19.30 Jazz-ul in comentariu și sunet; 20.00 O oră cu tinerețea; 21 00 Buletin de știri; 21.05 Concertul săptămînii; 21.30 Scena; 21.45 Refrene, îndrăgite. MIERCURI, 25 FEBRUARIE 18.00 Lumea copiilor — Albumul „Familiei năzdrăvane1"; 18.30 Totul cîntă. Fluierele: tilinca, fluierul moldovenesc, cavalul dobrogean; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 Actualitatea în economie; 19.30 Preludiul la III-a ediție „Cerbul de aur“ — a Brașov — România; 19.55 Evocări — 6 martie 1945; 20.15 Arte plastice — Premiile Uniunii Artiștilor Plastici pentru anul 1969; 20.25 Microavanpremieră; 20.30 Telecinemateca — „Modelul" — film; 22.25 Telejurnalul de noapte; 22.35 Salonul literar al televiziunii. VASLUI: „Operațiunea Belgrad"; BÎRLAD; Cinema Victoria: „La Nord prin Nord-Vest“ (ambele serii); Cinema Bîrladul: „Maraton“; HUȘI: „Nu vor fi divorțuri"; NEGREȘTI: „Cavalerii aerului“; MURGENI: „Apele primăverii". Vreme închisă și umedă cu tendințe de ușoară încălzire. Se vor semnala precipitații slabe sub formă de lapoviță și ploaie temporară. Vine slab la început din sectorul sudic, apoi din sectorul vestic. Temperatura aerului în creștere ușoară; minimele vor oscila între minus 3 grade și 0 grade, iar maximele între 0 grade și plus 4 grade. Local ceață dimineața,