Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-02-25 / nr. 625

• VRFMEA NOUĂ 6 MARTIE S­unt, de-atunci, 25 de ani, destul timp pentru ca a­­ducerile-amin­­te să se fi sedimen­tat în mintea mea ! Unele din ele poa­te ca, precum e și firesc, s-au mai în­cețoșat o dată cu curgerea vremii și evocarea lor îmi a­­pare cîteodată învă­luită ca de aburii u­­nor legende. Altele însă din memoriile mele nescrise rămîn totuși parcă neșterse și îmi apar și mai vii pe măsura îna­intării în vîrstă, bu­retele uitării nefiind în stare să desfiin­țeze urmele unor în­­tîmplări, contururile unor împrejurări ivite și ale unor situații trăite cu intensitate. In ansamblul a­­cestor reconstituiri mentale și afective, pelicula imaginilor pline de dinamism privind lupta cuteză­toare, revoluționară și fermă a poporului nostru muncitor pen­­tru instaurarea la cîr­­m­a țării a unui gu­vern democratic mi se derulează prin fața ochilor închipui­rii și trăirii mele ca niște emoționante și tumultuoase secven­țe cinematografice. Mă aflam, în urmă cu un sfert de veac, în București,­­ unde abia sosisem de vreo săptămînă, venind din Alba Iulia, un­de fusesem evacuat Un sfert de secol de k instaurarea primului guvern­­ democratic din istoria României cu Universitatea ie­șeană. Ajuns în ca­pitala țării din preaj­ma împrimăvărării de­ atunci, din 1945, îmi căutam o înde­letnicire de gazetăresc în ordin com­pania unor cuți și prieteni cunos­ca cei care aveau mai tîrziu să lucreze cu condeiul la jurnalul „Națiunea" pe care avea a-l scoate G. Călinescu. Războiul trecuse peste Iași și peste Moldova încă la începutul celei de-a treia decade a lui august 1944 și continua, eliberator, în vest, înaintînd spre bîrlogul hitle­­riștilor. In București, ca și în celelalte centre ale țării, îm­potrivirea și lupta dîrză a clasei mun­citoare, a întregului nostru popor, condus de Partidul Comunist Român, luau propor­ții, căpătau dimen­siuni uriașe și, prin acțiuni și demonstra­ții de protest ener­gic, aveau drept scop răsturnarea de la putere a guver­nării reacționare lui Rădescu. Așa am a nimerit într-o zi, în urmă cu aproape 25 de ani, în tumultul unor fluvii de lume, în piața din Bu­cu­rești Palatului unde, datorită cuvîntului răspicat de îndemn al Partidului Co­munist Român, cla­sa muncitoare, îm­preună cu valuri și valuri de omeni­­me de prin țară, de prin împrejurimile Capitalei, laolaltă cu intelectuali devotați cauzei progresului și socialismului, cereau un guvern democra­tic, care să se spri­jine efectiv pe voința poporului, pe clarvi­ziunea politică a co­muniștilor. Tînăr fiind, ca atî­­tea mii și zeci de mii de tineri, eram în a­­cele zile cu inima și cu sufletul pe ace­eași lungime de un­dă cu graiul inimii și conștiinței poporu­lui. Am intrat, și din curiozitate și din en­tuziasm, în frămîntul acela de lume care, înainta, de pe toa­te străzile, în piață. La un moment dat, am auzit împușcături trase de undeva de sus, de la etajele su­perioare ale unei clădiri unde se aflau sîmbriași ai Ministe­rului de Interne de­­atunci, mercenari de ocazie ai lui Rădes­cu. Imi era frică, de­sigur, și totuși nu­tream simțămîntul ui­nei încrâncenate îm­potriviri, am prins să strig și eu, am în­ceput să protestez cu energie înflăcărat de vigoarea și de forța mobilizatoare a mul­țimii care acționa, călăuzită de cuvîn­­tul Partidului Comu­nist Român. Undeva, pe lingă biserica de lingă Palat, cineva cu glas încumetat și * f h . t‘b •îm • kjy ,2 .. r. File de­­ istorie ION ISTRATI Pe aceeași lungime de unda cu comuniștii hotărît, se adresa lu­mii prezente care-i sorbea cuvintele. Nu știu cine era acela, îl ascultam electrizat, ca toți cei ce făceau roată în juru-i. Mai tîrziu, aveam să a­­flu că era Lucrețiu Pătrășcanu, fiul scri­itorului D. D. Pătrăș­canu, de loc din To­­meștii lașului și pe care aveam a-l cu­noaște mai tîrziu, în calitatea mea de zia­rist ieșean la o adu­nare ținută la cetățenească primăria Bucium, de­­ mult de-atunci, cînd, în ciuda gloanțelor de­ acum 25 de ani, din sîngele nevinovat curs în Piața Palatului și prin voința nestră­mutată a poporului, la cîrma țării a fost instaurat guvernul democratic dr. Petru Groza. E mult de-atunci, dar țin minte că a­­tunci, și de-atunci încoace, toată sufla­rea acestei țări se a­­fla și se află pe ace­eași lungime de un­dă cu voința fermă a Partidului Comunist Român, acționînd, cu curaj și clarviziune, în spiritul și în spri­jinul plenitudinar al ideilor biruitoare ale democrației noastre socialiste, ale con­strucției noastre so­cialiste aureolată azi de atîtea grandioa­se succese ca cele pe care azi le cu­noaștem cu toții. Ah, (din nou) vecinii! (m­inate­rlm­__pag­i) de către salariați ai noștri, care încearcă­m să-ti împace, sa le amintească de anumite a­­bligații­­ sociale. Iar, prima Ig urină, după atîta timp ce pu­tea fi folosit intr-un mod mai util, trebuie , să luăm măsuri de evacuare". Piscutam mai apoi și cu tovarășul Ștefan­ Fotache, îm­puternicitul Asociației locata­rilor din Vaslui, pentru c­a, la sfîrșit, să putem conchide a­­s­upra rezultatelor comportării unor locatari care uită că a­­lături de ei mai trăiesc și alte persoane : deranjează nespus de mult, răpesc timpul atîtor salariați, sunt cele mai rele exemple pentru educația propriilor copii, precum și a celor care sunt în apropiere (și aud sau văd). Prezentăm citeva situații reale, fără a le mai comenta (totodată, din motive lesne de înțeles, vom folosi doar inițialele unor nu­me de „eroi"). Doi vecini, Ștefan B. și B. Soltana (din blocul B 2, sc. A, ap. 1), a­­vînd și cîte doi copii, au a­­juns pînă la a se violenta în mod fizic. Ce vor fi gîndit copiii cînd și-au văzut mama plină de singe ? Sau cînd în loc de un zîmbet, un matur le-a servit o înjurătură ? Florin B. locuia în comun cu familia Constantin D., în­­tr-un apartament (blocul B 4) cu patru camere. După multe neînțelegeri între familii, Flo­rin B. a fost obligat să se mute în altă parte. In ultima seară, a bătut-o cumplit pe soția lui D. Constantin, care, în acel moment, nu era acasă. Au in­tervenit pînă și vecinii din alte apartamente, pentru­ a-l opri pe omul devenit brută. Ne mai­ relatăm impresiile co­­piilor lui C. P. la amintirea mamei lor, maltratată, nici pe rele ale vecinilor în­groziți de spectacolul la care au asistat. Deocam­dată, ne oprim asupra as­pectului numit comportare ! Ș( încă d­ouă exemple. Fami­liile lui Gheorghe I. și Ilie 1­., salariați la IPRODCOOP (locu­iau in același apartament din blocul B 4) au ajuns pînă la situații incredibile. Familia lui Gh. I. a interzis (!) familiei lui I. B. să folosească bucă­tăria și baia, la ușa ultimei instalînd chiar și o... gală (!!), iar soții fac serviciu în ace­eași unitate... Ion C. (bloc C 7, ap. 25) oferea, în fiecare zi în care lua salariul, cite un program de muzică (amplificată la ma­ximum) și de dans. Dansa sin­gur ! Adică nu, cu sticla! Am citat numai cîteva e­­xemple, dintr-un sentiment de jenă, explicabil creat de niște amănunte mult prea u­­rîte. Cei în cauză nu le-au avut însă, atunci cînd au pro­vocat scandalurile, deși, la serviciile lor (am verificat-o în mod special) sunt cunoscuți ca oameni liniștiți și politi­­coși. Dorim să le atragem a­­tenția (și altora la fel) că și familia trăiește într-un cadru social, condus de aceleași re­guli și obligații și, în plus, de dorința firească a fiecă­rui om de a-l respecta pe (și de a fi respectat de) ce­lălalt, înainte de a trebui să intre în acțiune prevederile nu știu căror legi sau deci­zii. Deci „Vecine, vreau să te stimez Averea obștească... (turnare din pag. 1) sat la Bogdănești. Împreună cu tovarășul Dumitru Ailoaie, vicepreședinte al U.J.C.A.P., și cu tovarășul M. Eftimie, secre­tarul comitetului comunal de partid, am încercat să ne o­­rientăm in meandrele Intim­­­plărilor descrise de semnatarii scrisorilor despre care v-am vorbit. De la început, ne simțim datori să precizăm­ că, într-o bună măsură, cele sesizate și-au dovedit veridicitatea. Da, la Bogdănești, cei cărora obș­tea le-a dat averea pe mînă, s-au­ dovedit gospodari ne­pricepuți, și, de ce n-am spu­ne-o ? — puși pe căpătuială. Atit Ionel Miță, cit și Aron Peterfi au privit cu nepăsare faptul că lucrările agricole s-au făcut de mîntuială, că recolta­tul s-a prelungit luni de zile. Dovadă? Producția, pe 1969, nu s-a realizat decit în pro­porție de 54 la sută. Mari can­­­­tități de porumb, struguri, fructe s-au degradat în cîmp, ori au fost sustrase de indi­vizi certați cu legea, sub o­­blăduirea unor brigadieri și a paznicilor cîmpeni. Normele de muncă s-au­ acordat ,la mica înțelegere" cu cei puși să gos­podărească averea obștei. Con­tabilul șef, ajutorii contabili n-au auzit și n-au văzut. Am ales la întîmplare o fișă de evidență a normării muncii, din cartoteca existentă serviciul contabilității. S­ a ni­la menit să fie a lui Vasile Miță. In șase luni de zile, cetățea­nul a fost normal cu 595 de zile, ceea ce revine aproape 100 de norme lunar. Nu, nu glumim deloc. Numai pe luna iulie, Vasile Miță are trei fișe. In prima, pentru munci efectuate în vie, a primit 39,50 de norme, în a doua, pentru aceleași munci, alte 36,20, și (ce ironie!) tot în iulie, pen­tru că „a fost paznic la cra­mă", 45,50 de norme (a se citi , zile-muncă, după vechiul sistem de normare). Deci, în­tr-o singură lună, Vasile Miță cumulează, nici mai mult, nici mai puțin, decit 120,70 norme. In luna următoare, în fișa cu nr. 33, sunt trecute 60,76 nor­me de lucru. In altă fișă (34) pe aceeași lună (august) apar încă 38,23 de norme și ca si cînd n-ar fi fost de ajuns, in­ginerul Aron Peterfi ii mai completează, cu propria-i mînă, o altă fișă, pe care scrie­­ redăm textuali : „de la 31 VII — 22 VIII, pentru că a participat la măsurătoarea fondului funciar, 28,5 norme". Și semnează: S-ar părea că avem de-a face cu un adevărat­ supraom care lucrează în același timp în vie, păzește crama coope­rativei, participă la măsurători terestre și (în mod intenționat am lăsat la urmă) are grijă­­de calul inginerului agronom, care nu poate fi „găzduit" în altă parte decît în grajdul lui Vasile Mită (în casa căruia locuiește însuși inginerul Aron Peterfi). — Cine ai, normat munca e­­fectuată de Vasile Mită? — l-am întrebat pe președintele cooperativei. — Brigadiera viticolă, însă cred că este vorba de o eroare ! Sînteți poate curioși să cu­noașteți cine este brigadier vi­ticol la Bogdănești. Ei bine, Marcela Mită, soția președin­telui ! — Cum de s-au putut co­mite asemenea erori ? — ne-am­ adresat contabilului de briga­dă, tovarășului Gheorghe Do­­brin. — Nu-i vorba de nici o e­­roare. Așa a fost normal. Eu n-am făcut altceva decît să trec zilele-muncă de pe fișa brigadierului pe fișa de evi­dentă din cartoteca. (Iți treacăt fie spu­s, întoc­mirea fișelor, la C.A.P. Bog­­danești, lasă foarte mult de dorit, lucru ce trebuie să dea de gîndit organelor agricole județene). Să nu credeți însă că ceea ce v-am relatat pînă acum­ constituie un caz sin­gular. Nu! Mai sînt destui mem­bri cooperatori care au primit zile-muncă pe vereste. Printre aceștia se numără și Nicolae Rășcanu, din satul Orgoești, care a avut drept lot în fo­losință suprafața de 0,15 ha. de vie nobilă dintr-o tarla mai mare pe care a muncit-o tot el, producția urmînd a fi predată cooperativei. — Ce cantitate de struguri a fi predat la C.A.P. ? — l-am întrebat pe Nicolae Rășcanu. — Cam 62 de coșuri, adică circa 1,300 de kg. — Nu este adevărat! N-a predat decît 7 coșuri! (cuvin­tele aparțin unuia din semna­tarii scrisorii adresată U.J.C.A.P.). La sediul cooperativei agri­cole din Bogdănești, am rugat pe tovarășul Costică Hutuluc, brigadier, și secretarul comi­tetului de partid pe C.A.P., să ne precizeze cantitatea de struguri recoltată de pe su­prafața de vie ce se cuvenea cooperativei agricole. — Păi, a predat cam 28 de coșuri de struguri. Poate ceva mai puțin, nu știu, nu eram de față. Zadarnic am consultat jur­nalul de recoltare, deoarece n-am găsit consemnată nică­ieri cantitatea de struguri în discuție.­­Zilele-muncă erau înregistrate însă cu exactitate în fișa lui N. R.I. Anchetînd cele sesizate de oamenii cinstiți de la Bogdă­nești, am constatat­ și alte a­­bateri de la normele democra­ției cooperatiste. Ionel Miță și Aron Peterfi au avut o com­portare care contravine eticii noastre socialiste, nu o dată molestînd fără vreun m­otiv oamenii, cum a fost cazul co­operatorilor Gheorghe Codrea­­nu și Gh. Anton. (O declară martori oculari și o atestă ac­tele aflate la comisia de îm­păciuire). La Bogdănești s-au irosit, cereale, struguri, fructe. Pe dealurile din jurul satului sunt­ circa 300 de pruni răzleți și cam o sută de nuci. Fructele acestor pomi le-au cules și valorificat cîțiva cetățeni în folosul lor. Mai bine de 30.000 de lei s-au dus pe apa sîmbetei. Vă veți întreba poate, președintele a știut? Da ! A știut. A știut și ingi­nerul agronom. „N-avem nici un interes să ne punem rău cu oamenii" —­ se disculpă a­­cum președintele, adică tocmai acela căruia obștea i-a încre­dințat­ averea spre a o gos­podări. P. S. Suntem in măsură să vă relatăm o știre de ultim mo­ment, in legătură cu cele pe­trecute la Bogdănești. Faptele nedemne ale lui Ionel Miță și Aron Peterfi au fost sancțio­nate de către adunarea gene­rală a comuniștilor, care avut loc in ziua de ]9 febru­a­­rie. O zi mai tîrziu, adunarea generală a membrilor coopera­tivei i-a retras, lui Ionel Mț­ă, și mandatul de președinte. Sunt, considerăm noi, măsuri echitabile, care demonstrează încă o dată hotărirea nestră­mutată a celor mulți și har­nici, de a nu­mai călcarea principiilor tolera în­democra­ției cooperatiste. S­PORT Au început întrecerile Campionatului mondial de hochei (grupa B) Marți după-amiază, pe pati­noarul acoperit din Complexul sportiv 23 August din Capi­tală a avut loc festivitatea de deschidere a Campionatului mondial de hochei pe gheață grupa B. După defilarea echi­pelor participante, președinte­le comitetului de organizare a competiției și președinte al Federației române de hochei pe gheață, Nicolae Bozdoc, a adresat un salut de bun venit sportivilor celor 8 țări parti­cipante declarând deschise în­trecerile acestui important eve­niment sportiv. Marți dimineață, în prezen­ța a numeroși spectatori, la patinoarul acoperit din Com­plexul sportiv „23 August" din Capitală, au avut loc primele meciuri ale Campionatului mon­dial de hochei pe gheață (gru­pa B). In meciul inaugural, selecționata S.U.A. a învins cu scorul de 11—1 (4—­1, 3—0, 4—0) echipa Japoniei. Din e­­chipa americană s-au eviden­țiat Brooks, autorul a trei goluri, Lilyholm și Gambucci. In cel de-al doilea meci, e­­ch­ipa Elveției a dispus greu, de cea a Bulgariei cu 4—2 (2—1, 1—0, 1—1). Disputat în­ fața a 5.000 de spectatori, meciul dintre echi­pele R.F. a Germaniei și Iu­goslaviei s-a încheiat cu sco­rul de 6—3 (1 — 1, 2—1, 3—1) In favoarea echipei vest-ger­­mane. După o primă repriză e­­gală, echipa R.F. a Germaniei s-a detașat printr-un joc mai precis și mai organizat în care s-a remarcat linia de atac con­dusă de Kopf, autorul a 3 goluri. In ultimul meci din prima zi a Campionatului mondial de hochei pe gheață (grupa B), s-au întilnit selecționatele Nor­vegiei și României, victoria revenind după un joc pasio­nant sportivilor norvegieni cu scorul de 4—3 (2—0, 2—0, 0—3). Au marcat pentru în­vingători T. Thoen (min. 13 și 18), R. Jansen (min. 25), Sand­berg (min. 39). Punctele echi­pei române au fost înscrise de Calamar (min. 42 și 48) și Io­­niță (min. 45). MIHAI COZMA, satul Tu­­pilați, comuna Găgești. Deschidem seria de răs­punsuri la întrebările inse­­rate în scrisoarea adresată redacției, spunîndu-vă că H.C.M. nr. 193/1965 și instrucțiunile de aplicare a acesteia precizează că se impun la contribuție vo­luntară toate gospodăriile care au surse agricole im­pozabile, înscrise în regis­trul agricol și putere eco­nomică. Scăderile se aprobă prin adunările populare, pe bază de cerere depusă în acest sens. Gratuitatea pentru prote­ze dentare nu se poate a­­corda decit pensionarilor care au o pensie sub 550 de lei, reglementată prin H.C.M. nr. 252/1­967. La celelalte întrebări, răspun­­surile — realizate cu spri­jinul Administrației financi­are județene­­—­ ni le-am expediat prin poștă. ANETA M. OUATU, sa­tul Stînrășeni, comuna Voi­­nești, județul Iași. După­ cum sîntem informați de către U.J.C.A.P. Vaslui, au fost luate măsuri pentru a ni se schimba categoria de ajutor. Ide­ea a III-a la a II-a­, primind astfel un spri­jin mai substanțial din par­tea C.A.P. Obîrșeni. De a­semenea, pensia ce vă re­venea pe luna decembrie 1969 — la intervenția Fi­lialei județene Vaslui a ca­sei de pensii — vi s-a achi­tat, potrivit normelor în vi­goare, DUMITRU C. COGĂLNI­­CEANU, satul Tăbălăești, comuna Bunești — Ave­rești. Se pare că, adresîn­­du-vă cu încredere redac­ției ziarului, cerînd ajutor în rezolvarea unei chesti­uni personale, nu ați avut decît de cîștigat. Intrucit casierul Mandrea Costică a efectuat în mod ilegal pla­ta banilor ce vă reveneau pentru zilele — muncă re­alizate în C.A.P., a fost o­­bligat să vă achite suma de 140 lei. STERIAN POPA, Vaslui. Probabil, ați obser­vat că, în ultimul timp, problema la care vă refe­riți, în corespondența tri­misă redacției, a fost re­zolvată favorabil de către organizația­­ comercială lo­cală. UN GRUP DE ȚĂRANI COOPERATORI Racovița, comuna din satul Gliceni. Ne-ați trimis o scrisoare prin care vă manifestați indignarea față de unele a­­bateri săvîrșite de brigadi­erul Neculai D. Ispas. A­­dresîndu-ne U.J.C.A.P. Vas­­lui, am primit următorul răspuns : „Din cercetările făcute la fața locului îm­preună cu conducerea C.A.P. Gîrceni, precum și din discuțiile purtate cu unii cooperatori fruntași din cadrul brigăzii Raco­­vița, a reieșit că brigadi­erul Neculai D. Ispas nu corespunde in funcție, de­oarece a depus o slabă ac­tivitate și nu s-a preocupat de organizarea muncii în brigadă. Pentru aceste lip­suri el a fost pus în dis­cuția consiliului de condu­cere, fiind apoi sancționat*. C. D.­­ Huși. Faptul ca nu v-ați asumat răspunde­rea de a vă semna corect și a indica adresa unde vă putem găsi, pentru even­tuale informații suplimen­tare, ne face să credem că este vorba de o dezinfor­mare. NECULAI GH. DOBRE, comuna Vetrișoaia. Pentru rezolvarea situației dv., redacția noastră a consul­tat conducerea Combinatu­lui industriei alimentare Vaslui. In răspunsul pri­mit (la scrisoarea înregis­trată de noi în ziua de 3 ianuarie a.c.), ing. Gh. Bu­­cureasa, directorul Combi­natului, precizează că au fost luate­­ măsuri pentru a vi se plăti suma de bani ce vi se cuvenea. Salaria­tului din vina căruia nu au­ primit drepturile bănești in timpul oportun i s-a a­­tras atenția că, la primă abatere de acest fel, va fi sever sancționat. CR. L. Ne-ați întrebat, Cronică Prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Miron Constantinescu a fost eliberat din funcția de ministru al în­vățământului, primind alte în­sărcinări. (Agerpres) Prin același Decret, tova­rășul Mircea Malița a fost­ numit în funcția de ministru al în­ățămîntului. I i .­­v • ! Tevad, te vad! Rubrica noastră este îmbrățișată de tot mai mulți cititori. Ne exprimăm astfel satisfacția de a o putea rea­liza cu ajutorul unor corespondenți și cititori frecvenți ai ziarului, lărgind in felul acesta aria și mijloacele de in­vestigații, dînd la iveală anomaliile care mai există încă in diversele sectoare de deservire. Ne-am fi așteptat ca, du­pă o intîrziere la program de mai bine de o oră, ges­tionarul Mihai Gh. Simion (cunoscut, în general, sub numele de Mihai Ungurea­nul, de la magazinul din Moara Grecilor, să apeleze la bunăvoința celor care îl așteptau. Dar, gestionarul nostru, în loc să-și ceară scuze, s-a adresat cumpără­torilor pe un ton nepoliti­cos (și dacă s-ar fi întîm­­plat pentru prima dată). Pentru comportarea necivi­­lizată față de cumpărători, gestionarul a fost sancțio­nat cu „Mustrare cu aver­tisment". Firește, lucrurile nu puteau altfel să se sfîr­­șească, dar de ce sîntem tot în faza de promisiuni a unei deserviri ireproșabile? ★ Vaslui, 22 februarie a.c. In cursul dimineții, maga­zinul alimentar (unitatea nr. 1) din piață, a fost su­praaglomerat. Gestionara Tania Nazarovici abia mai pridndea să satisfacă diver­sele cerințe ale cumpărăto­rilor. In preajma sa se a­­fla și o tînără vînzătoare, practicantă, după cite spus gestionara. Ei bine, în­­ loc de a-i da o mînă de ajutor gestionarei, pentru a micșora timpul de aștepta­re al cumpărătorilor, tînăra vînzătoare servea pe cine vroia stîrnind, firește, ne­mulțumiri. „De ce n-o soli­citați să vă ajute, să învețe să-și însușească încă de pe acum cerințele unei bu­ne deserviri?“ a întrebat cineva. Replica a fost : „E practicantă, servește cum poate și cum vrea". Un răs­puns pur și simplu dezar­mant. In loc de alte co­mentarii, o întrebare to­tuși , așa se asigură creș­terea sănătoasă a cadrelor, formarea eticii profesionale la tinerii lucrători ? ★ Un fapt de necontestat, cunoscut de oricine : deser­virea conștiincioasă a clien­ților constituie „cartea de vizită" și a lucrătorului os­pătar. Dar, spunem noi, constituie și o obligație de serviciu. După cum vom ve­dea, despre o asemenea în­datorire nici vorbă nu poa­te fi la restaurantul „Mol­dova" din Bîrlad. Iată un exemplu : exasperat, după o așteptare de mai bine de 20 de minute — într-un mo­ment cînd nu era aglome­rație în local — un consu­mator a solicitat condica de reclamații. Ospătară Elena Filip, supărată, probabil, pentru că a fost... deran­jată de la o șuetă, l-a tra­tat cu indiferență, spunin­­du-i: „Căutați-l pe șeful de local. La dînsul se află con­dica". (Rețineți : șeful de local nu se afla în ... local). Reacția ospătarei E. F. la observația justă a unui co­leg, a fost, de asemenea, ireverențioasă. „Ia mai Ia­­să-mă în pace" (! ?). Să spe­răm că tovarășii din con­ducerea T.A.P.L. Bîrlad vor fi de altă părere. ★ Mai zilele trecute, un ce­tățean din Vaslui ne-a adus o felie de pîine... beton. Nici o exagerare! Avea în ea o bucată de sîrmă de cîțiva cm. lungime. Pîinea fusese cumpărată de la u­­nul din centrele de desfa­cere a produselor de pani­ficație care funcționează în rondoul halei din localitate. Sigur, vînzătoarea nu are nici o vină. Vina aparține lucrătorilor de la Fabrica de pîine Vaslui, pentru că au mai fost cazuri cînd în pîine s-au găsit diferite corpuri străine. Am fi do­rit însă ca pîinea cu pri­cina să fi fost cumpărată de unul din lucrătorii bru­tari. E de datoria conduce­rii unității vizate de a spori exigența la urmărirea pro­cesului de fabricație al pro­duselor de panificație. In unele centre vasluiene, sînt vînzători care au adop­tat practici „originale". La centrul nr. 6 (strada Dră­­ghici), de pildă, Aurelia Baban vinde merele cu su­­prapreț. Și nu cu cinci­­zece bani. In loc de 410 lei, încasa 5,40 lei pentru un kg. La centrul nr. 12 (stra­da Donici), gestionaral Gh. Tuchendrea, nerespectînd normele de comerț, vindea băuturi la pahar, nu pur­ta echipament de protecție, oferea cumpărătorilor măr­furi degradate, nu afișa preturile unor produse etc. (aspecte surprinse doar în­­tr-o singură zi, 16 februa­rie a.c.). Rubrică redactată de LALUCI CRĂCIUN cu mainnul corespo­ rt­­aț­­or: GH. SFRÎJA. MARIANĂ tur. CU, N. CHIRVASE, GH. 10­­NESCU, P. OBREJA ★ I PAGINA 3 PUBLICITATE Autobaza nr. 6 Vaslui are vacante următoarele posturi: — MECANICI AUTO, absolvenți ai școlii pro­fesionale de mecanici­­ auto. — ȘOFERI cu o vechime de peste doi ani. — ELECTRICIENI AUTO, absolvenți ai școlii profesionale de electricieni auto. Relații suplimentare se pot lua de la sediul Autobazei, str. Călugăreni nr. 103, biroul perso­nal, zilnic, între orele 7,15—15. întreprinderea de gospodărire locativă din Bîrlad str. Dr. W­einfeld nr. 2. vă oferă serviciile de prestări în construcții, instalații electrice și sanitare, cu materialul exe­cutantului, pentru unități socialiste și particulari. Rugăm clienții din sectorul particular sau uni­­tățile socialiste de pe raza municipiului Bîrlad să emită din timp, la contractare, comenzi ferme, pentru a putea planifica executarea lucrărilor și procurarea materialelor necesare, specifice lu­crărilor comandate. De asemenea, executăm invelirea acoperișuri­lor cu țiglă, pentru solicitanții de pe întreg te­ritoriul județului Vaslui. Menționăm că întreprinderea garantează cali­tatea și executarea lucrărilor, în termen. întreprinderea economică de industrie locală Vaslui angajează imediat: — Șef serviciu tehnic, inginer în una din specialităție i construcții, mecanic sau morărit-panificație. — Inginer în specialitățile mecanic, electromecanic, constructor sau industria lemnului. — Șef de secție materiale de construcții, inginer, spe­cialitatea construcții sau materiale de construcție. Salarizare conf. H.C.M. 914/1968 intre limitele 2.100— 2.675 sau tehnician cu vechime de 8 ani, cu un salar între 1.900—2.425 lei 27 februarie — 8 martie „DECADA MĂRȚIȘORULUI" Magazinele comerțului de stat din municipiul Bîrlad și orașele Vaslui și Huși vă oferă un bogat sortiment de mărțișoare, bijuterii, articole de parfumerie, marochi­­nărie, tricotate și galanterie. CITITORI! Vizitați în perioada „Luna cărții la sate", 1—28 februarie a.c., librăriile și raioanele de carte din magazinele Cooperației de consum Vaslui, care vă așteaptă cu ultimele noutăți editoriale. Q­a turda.. *38? S» **­­W28? ww . Immm BUCUREȘTI JOI, 26 FEBRUARIE PROGRAMUL I. La orele 5; 6; 9; 7.0; 7­7; 77; 18.­20; 24; 2.00; 4.00: radiojurnale și buletine de știri; 5.05 — 6.00 Muzica dimine­ții; 6.05—9.30 Muzică și actuali­tăți; 9.30 Odă limbii române ; 10.30 Muzică ușoară; 11.15 Din țările socialiste; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpre­tul preferat; 13.22 Muzică ușoa­ră; 14.00 Caleidoscop muzical ; 15.00 Ateneu; 16.20 Muzică popu­lară; 16.30 Ce e nou în județul nostru; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Album de muzică populară; 18.30 O melodie pe adresa dum­neavoastră; 20.05 Tableta de seară ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Zece melodii preferate; 21.30 Mo­ment poetic; 22.15 Campionatul mondial de handbal; 23.10 Intîl­­nire cu compozitorul Vasile Ve­­selovski; 0.03—5.00 Estrada noc­turnă; 12. PROGRAMUL ÎL La orele 6.05; 14. 23; 0.55, radiojurnale și buletine de știri; 7.10 Program muzical de dimineață; 8.10 Tot înainte; 9.00 Muzică populară ; 9.45 Matineu de operă; 11.20 Mu­zică populară; 12.15 Concert de prînz; 13.30 Cine știe, cîștigă; 14.30 Lexiconul compozitorilor români; 15.00 Din succesele mu­zicii ușoare românești; 16.40 Cro­nica muzicală; 17.35 Dicționar de literatură universală; 18.00 Va­rietăți muzicale; 19.30 Arte fru­moase; 20.00 Concertul orches­trei de studio a Radioteleviziu­­nii; 22.30 Fonoteca de aur; 23.05 —1.00 Opera secolului nostru. I­AȘI JOI, 26 FEBRUARIE Programul de dimineață; 6.00 Buletin de știri; 6.05 Matineu muzical; 6 30 Actualitatea în a­­gricultură; 6­40 Bucurie, mîndră floare; 7.00 Informații și muzi­ Programul de seară; 17.00 Bu­letin de știri; 17.05 Estrada zi­lei; 17.30 Ritmuri industriale ro­mânești; 17.45 Prelucrări de fol­clor; 18.00 Noi și elevii noștri­­ 18.20 Pe portativul undelor, me­lodia preferată; 19.00 Radiojur­nal; 19.15 Cîntece de masă jocuri populare; 19.30 Jazz-ul in comentariu și sunet; 20.00 O oră cu tinerețea; 21 00 Buletin de știri; 21.05 Concertul săptă­­mînii; 21.30 Scena; 21.45 Refrene­, îndrăgite. MIERCURI, 25 FEBRUARIE 18.00 Lumea copiilor — Albu­mul „Familiei năzdrăvane1"; 18.30 Totul cîntă. Fluierele: tilinc­a, fluierul moldovenesc, cavalul do­brogean; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 Actualitatea în e­­conomie; 19.30 Preludiul la III-a ediție „Cerbul de aur“ — a Brașov — România; 19.55 Evo­cări — 6 martie 1945; 20.15 Arte plastice — Premiile Uniunii Ar­tiștilor Plastici pentru anul 1969; 20.25 Microavanpremieră; 20.30 Telecinemateca — „Modelul" — film; 22.25 Telejurnalul de noap­te; 22.35 Salonul literar al tele­viziunii. VASLUI: „Operațiunea Belgrad"; BÎRLAD; Cinema Victoria: „La Nord prin Nord-Vest“ (ambele serii); Cinema Bîrladul: „Mara­­ton“; HUȘI: „Nu vor fi divor­țuri"; NEGREȘTI: „Cavalerii ae­rului“; MURGENI: „Apele pri­măverii". Vreme închisă și umedă cu tendințe de ușoară încălzire. Se vor semnala precipitații slabe sub formă de lapoviță și ploaie temporară. Vine slab la început din sectorul sudic, apoi din sectorul vestic. Temperatura aerului în creștere ușoară; mi­nimele vor oscila între minus 3 grade și 0 grade, iar maxi­mele între 0 grade și plus 4 grade. Local ceață dimineața,

Next