Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)
1970-01-14 / nr. 589
A m VREMEA NOUĂ R UN IMPERATIV AL SEZONULUI APROVIZIONAREA unităților Sătești Sțeaua cooperației de consum se dezvoltă necontenit, și, o dată cu aceasta, se îmbunătățește aprovizionarea satelor din județul nostru. Pe întregul parcurs al anului, dar mai ales în această perioadă, aprovizionarea satelor componente reprezintă una dintre problemele care trebuie să rețină în mod deosebit atenția factorilor de conducere de la nivelul cooperativelor, comunelor, cît și a celor de resort, de la județ. De altfel, așa după cum a rezultat din analiza întreprinsă recent, Uniunea județeană a cooperației de consum a asigurat o aprovizionare suficientă (avem în vedere depozitele) cu mărfuri. De la depozitele din Vaslui, unui număr de 110 magazine i se livrează mărfuri cu facturare directă. Alte 186 de unități și-au făcut din timp o aprovizionare care să le permită satisfacerea cerințelor. Printre ele se află, evident, și unitatea din satul Bumbăta, comuna Vetrișoaia, încă în luna octombrie — am reținut din relatările primarului Gheorghe Iacob de la Vetrișoaia — aici, problema aprovizionării a fost analizată într-o ședință a comitetului executiv al consiliului popular comunal. Ca urmare a concluziilor ședinței respective, precum și a sugestiilor comisiei controlului obștesc, în satul amintit au fost asigurate stocuri corespunzătoare de produse dintre cele mai căutate: ulei, făină, sare, chibrituri, petrol etc. Desigur că numeroase sunt satele componente ale comunelor din județ, care, ca și Bumbăta, ar putea să fie date ca exemplu în acest sens, în același timp, în schimb, nu este mai puțin adevărat că sunt și sate în care aprovizionarea unităților co operației de consum continuă să lase de dorit. Bunăoară, tovarășii Vasile Lupu, vicepreședinte al U.J.C.O., Vasile Roșu, directorul Întreprinderii comerciale județene, și Vasie Furtună, director adjunct al aceleeași întreprinderi, ne vorbeau despre faptul că, în pofida instructajelor care au fost făcute, precum și a indicațiilor ce li s-au dat, încă există tovarăși, în conducerea unor cooperative de consum, care se trezesc (acum !) în situația de a nu putea face față cerințelor și, mai cu seamă, în satele componente. De la Lipovăț, de pildă, de îndată ce s-a stricat vremea, a sosit o veste neplăcută, și anume, că lipsesc unele sortimente de mărfuri de strictă necesitate. S-a apelat (cînd?) la sprijinul întreprinderii. Reprezentanții acesteia s-au grăbit să dea ajutor. Nu s-a putut însă intra decit cu un autocamion și cu un tractor, concomitent. Astfel că transportul a costat mai mult decit marfa! Președintele cooperativei de consum Solești, tov. Vasile Mardare, anunța, pe data de 5 ianuarie, că s-a terminat petrolul lampant la magazinele din satele componente, Șerbotești și Știoborăni. Conducerea cooperativei de consum Codăești cere urgent 4.000 de litri de petrol pentru satul Dănești și 3.000 pentru satul Emil Racoviță. Drumurile nu permit să se ajungă însă cu nici una dintre cele 12 autocisterne, proprietate a întreprinderii, în satele amintite. Conducerea cooperativei de consum Bîrlad comunică, la rîndul ei, că are 17 unități (în satele dimprejurul municipiului) în care trebuie să fie aduse neîntîrziat mărfuri de strictă necesitate. Nici în satele Rînceni, Stuhuleț, Mușata (comuna Berezeni) situația existentă nu poate fi considerată satisfăcătoare. De asemenea, la cooperativele de consum Pungești, Murgeni și Puiești există unele necazuri, în sensul problemei analizate, care sunt generate de anumite deficiențe privind redistribuirea mărfurilor. La Bogdana, Stănilești, Hîrșova, Hoceni, Hurdugitu se poate pătrunde, întrucît drumurile nu permit acest lucru. Multe cooperative de consum nu respectă ritmul de aprovizionare potrivit graficelor întocmite. Rădăcinile cauzelor datorită cărora atari deficiențe creează greutăți unui însemnat număr de consumatori din satele județului, trebuie căutate în activitatea nesatisfăcătoare pe care o desfășoară unii tovarăși. In primul rînd, imputăm acest fapt tovarășilor de la U.J.C.C. și întreprinderea comercială județeană. Ei ar putea să riposteze : „Noi așteptăm cooperativele să vină să se aprovizioneze", sau : „Nu putem controla zilnic fiecare unitate", sau : „Cînd am efectuat noi controlul, lucrurile stăteau altfel". Nici unul dintre aceste așa-zise argumente nu ar sta în picioare. Tuturor tovarășilor din cadrul organelor județene de resort li se cere să nu-și precupețească nici o clipă eforturile pentru a-și aduce contribuția la înlăturarea lacunelor la care ne referim. Nu trebuie să se aștepte să li se ceară sprijin, ci, să controleze ei, permanent, la fața locului, cum stau lucrurile, și să adopte operativ măsuri în consecință. Totodată, tovarășii din conducerea cooperativelor au obligativitatea de a se preocupa, zi de zi, de îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin. Consiliile populare au datoria să cheme la ordine și să-i sprijine, totodată, pe acei tovarăși din comerțul cooperatist, care își neglijează îndatoririle. Prin deputații lor, consiliile populare trebuie să antreneze întreaga masă a cetățenilor (acolo unde este cazul) la deszăpezirea tuturor drumurilor de acces către satele componente. Nu putem să încheiem aceste rînduri fără să consemnăm una din sarcinile de prim ordin, pentru perioada în care ne aflăm, ale comitetelor comunale de partid, efectuarea unui control riguros, concret și eficace, asupra activității tovarășilor care, direct sau tangențial, sunt chemați să-și aducă onătățirea contribuție la îmbuaprovizionării tuturor satelor și, în special, a celor componente, astfel ca deficiențele existente să fie cit mai curînd înlăturate. C. S. VINÃTORU Industria locală... (urmare din pag. 1) va prelua două iazuri de la C. F.G.A.I.F. situate la Fetești și Moara Domnească in care se va crește crap. Vom livra chiar 40 tone în cursul acestui an. Există posibilități de creștere a peștelui și la Huși unde au fost deja depistate trei lacuri. Se caută ape adecvate și la Bîrlad. - Ce studii au fost întreprinse în vederea majorării producției locale destinate exportului ? - Anul acesta avem un plan sporit pentru export. Știm, deocamdată, în baza livrărilor de anul trecut, că vom putea exporta butoaie de stejar, fabricate la I.E.I.L Huși, lăzi de ambalaje, produse de uz casnic, sonerii de bicicletă (400.000 de bucăți), coșuri din răchită (1.000 de seturi). Se prospectează în prezent, de către forul tutelar, piața externă pentru livrarea de mobilă fabricată la Bârlad. Cerințelor pieții, comenzilor ferme le vom răspunde și în viitor cu deosebită grijă. Pentru anul 1970, se prevadă în planul de stat ca sporul de producție să fie realizat pe seama creșterii productivității muncii. Industria locală vasluiana trebuie să obțină la acest indicator un spor de 16 la sută față de 1969. Ce măsuri au fost luate în unități ? La Fabrica de cărămizi din Vaslui, așa după cum se știe, se desfășoară lucrări de mecanizare a operațiunilor de transport, care vor elimina în mare parte munca manuală și necabricată. La atelierul de prefabricate și la Fabrica de cărămizi din Bîrlad au fost, de asemenea, luate o serie de măsuri pentru mecanizarea procesului de producție. In cadrul acțiunilor menite să ducă la creșterea productivității muncii se încadrează și schimbarea procesului tehnologic în sectorul lemn de la I.E.I.S. Bîrlad, înlocuirea operației de lustruire a mobilei printr-un procedeu de aplicare a nitrolicului va reduce mult timpul de lucru. / ' trebui apoi să mai adaug—'-iile re revin comitetelor ca direcție pentru folosirea intțrală a capacităților de producție prin eliminarea absențelor nemotivate și a învoirilor. Deosebit de eficace mi se par în acest sens și acțiunile de cooperare cu industria republicană, unde executăm o producte în serie mare și de la care primim totodata și un real sprijin tehnic. Consiliul popular județean va continua să se preocupe și anul acesta cu multă atenție de industria locală, să o sprijine, să o îndrume pentru ca sarcinile reieșite din Directivele Congresului al X-lea al P. C R. să fie îndeplinite cu succes. Dedarea jocului apărut în nr 586 al ziarului nostru URIZQ.N . Ai ;t. Coșbuc — Apă; 2. Rece — Topit; 3. Rău — Ușor; 4. Voi — Mut — So ! 5. Acnee — Otic; 6. Tot — Ziar — I; 7. Live -Roll; 8. Cit — Acei — A; 9. At — Ela — Aat; 10. Ied — Atunci. I ............................ Școala profesională de mecanici agricoli Huși. La o oră de lucrări practice cu elevii din anul IIFoto , V. Botoșanu Importante succese... în mnare din pag. I) să încheie campania de reparare a tuturor mașinilor agricole. Printre întreprinderile de mecanizare a agriculturii care au reușit să obțină rezultate deosebite se află cele de la Negrești, Vaslui, Zorleni, Bogdănești, Crivești, I.M.A. Negrești, de pildă, a reușit, să termine repararea integrală a utilajelor agricole, iar I.M.A. Zorleni semănătorile. Tot în aceste 10 zile, mecanizatorii de la Bogdănești au încheiat repararea polidiscurilor. Pînă la 9 ianuarie, la Negrești, fuseseră reparate peste 22 de grupe cu discuri și 14 semănători. Mecanizatorii de la Bogdănești au reparat 16 tractoare, cei de la Crivești 20. Cele mai multe tractoare au fost reparate însă la I.M.A. Vaslui . 22. Pe întregul județ au fost puse în stare de funcțiune 800 de tractoare din cele 1.517 planificate". Așa după cum ne-a precizat interlocutorul, printre mecanizatorii care și-au adus un aport substanțial în privința reparării mașinilor agricole, se numără Toader Carp, de la I.M.A. Vaslui, Alexa Nicolae și Gheorghe Oprea, de la Negrești, Mihai Cotoi, de la Zorleni. Conștienți că de atenția pe care trebuie să o acorde reparării și revizuirii tractoarelor cît și a celorlalte utilaje agricole depinde realizarea indicilor de calitate, mecanicii de atelier, tractoriștii, specialiștii din întreprinderile de mecanizare a agriculturii nu-și precupețesc eforturile, înseși realizările consemnate sunt edificatoare în acest sens. „Meseria - brățară de aur“ (Concurs pentru tinerii din cooperația meșteșugărească) In colaborare cu Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești, Comitetul județean al U.T.C. a organizat un nou concurs destinat tinerilor din cooperația meșteșugărească, intitulat „Meseria — brățară de aur". Concursul, care cuprinde tineri meșteșugari din ramurile croitorie, cizmărie și frizerie — coafură se va desfășura în două etape. O fază pe cooperative, care va dura 4 luni, iar a doua fază — județeană — în cursul lunii aprilie a acestui an. În prima etapă, selecția va avea drept criterii activitatea practică a tinerilor, disciplina în muncă, rezultatele cantitative și calitative deținute, interesul pentru perfecționarea profesională etc. împreună cu aceste criterii profesionale, notarea concurenților — care va fi făcută de comisia concursului cu consultarea obligatorie a consiliilor de secție și a responsabililor — va ține seama și de latura educativă, atitudinea corespunzătoare față de muncă și avutul obștesc, comportarea cinstită, civilizată fată de clienți, față de colectivul în care lucrează tinerii. Comisia județeană a concursului a prelucrat regulamentul cu președinții cooperativelor participante — „Zorile"— Huși, „Prestarea" — Bîrlad și „Progresul" Bîrlad — cu secretarii organizațiilor U.T.C., iar in cadrul cooperativelor au fost ținute adunări cu toti tinerii. O contribuție însemnată în stabilirea celor mai buni meseriași pot să aducă cei care solicită serviciile cooperativelor respective, prin exprimarea opiniilor lor asupra modului cum au fost serviți de tinerii participanți la concurs. La faza județeană a concursului, tinerii vor susține o probă practică, constînd în efectuarea unor lucrări specifice meseriei respective și o probă teoretică a cărei bibliografie a fost indicată în regulamentul de desfășurare a competiției. gamwi B’iiii’BiMia B BaiaR PAGINA 3 # Dispensarul uman din comuna Dumești. Rezultate bune, din primele zile ale anului La noi, potrivit obiceiului, ștafeta noului an a fost prelungită din mers, noaptea de hotar dintre '69 și 70 ne-a găsit pe mulți un tura de serviciu. O dată cu acest schimb am putea spune că am cuplat rezultatele frumoase din anul trecut, la succesele pe care colectivul stației C.F.R. Crasna este hotărît să le obțină în realizarea planului pe 1970. Faptul ne-a mobilizat și mai mult, și iată că din primele zile ale anului, munca este rodnică. Pe prima decadă a lunii ianuarie a.c., toți indicatorii de plan au fost îndepliniți și depășiți. Astfel, la zone încărcate, s-a realizat o depășire de 40 la sută; indicatorul vagoane descărcate a fost îndeplinit în proporție de 112 la sută ; staționarea vagoanelor la încărcare-descărcare a fost redusă cu 22 la sută, în timp ce staționarea vagoanelor la tranzit cu manevră — cu 47 la sută. Printre evidențiații în întrecerea socialistă amintim pe acarii Ion Roșea, Gheorghe Teletin, Petru Pintilie, impiegații de mișcare Dumitru Pascal, Gheorghe Mărtiniș, magazinerul Simion Mihoci și alții. MITACHE NEGREA acară stația C.F.R. Crasna Asistenta medicala — la un nivel superior La spitalul din comuna noastră — Murgeni — condițiile de acordare a asistenței medicale de calitate se îmbunătățesc continuu. In cursul anului trecut, de pildă, această unitate a fost dotată cu aparatură medicală și materiale de uz gospodăresc în valoare de cîteva zeci de mii lei. Acestea, completate cu munca conștiincioasă a cadrelor medico-sanitare au contribuit la obținerea unor indici buni de utilizare a spitalului. Pentru anul în curs, sînt condiții și mai bune de asistență medicală. Acum, spre deosebire de anul trecut, numărul medicilor este mai mare, ceea ce permite acordarea unor consultații și efectuarea de tratamente în toate secțiile spitalului. La chirurgie au fost executate operații care anterior se făceau numai în spitalele de la orașe, iar la secția pediatrie, dotată și cu un incubator pentru noii născuți, proaspeții cetățeni primesc ajutorul și îngrijirile corespunzătoare. ION N. STAFIE factor poștal la oficiul de poștă Murgeni iși îmbogățesc cunoștințele profesionale In perioada actuală, țăranii cooperatori își îmbogățesc cunoștințele profesionale, participînd la cursurile invățămintului agrozootehnic. La cercul de studiu „Cultura plantelor de cîmp", frecventat de cadre de conducere din cooperativa agricolă Munteni de Jos, s-a predat, recent, a cincea secție. In timpul predării cunoștințelor teoretice, lectorul, inginerul Marcel Perju, a făcut, numeroase referiri la rezultatele practice obținute în cooperativa agricolă, cursanții desprinzînd, astfel, concluzii prețioase pentru activitatea lor viitoare. A. C., țăran cooperator în slujba obștei (urmare din pag i) Întreprinsă In folosul oliviei, al imflății. Este omul căruia li place disciplina și ordinea, el însuși fiind un exemplu demn de urmat în această privință. De aceea are și autoritatea morală să ceară și oamenilor să fie la zei, să păzească ca lumina ochilor averea cooperativei, să gospodărească cu pricepere lucrurile, fie ele mici sau mari. Nimeni nu are voie să „piște" din avutul colectiv, nimeni nu încearcă să facă așa ceva pentru că asemenea fapte sunt incompatibile cu etica omului nou, care trăiește și muncește la societatea socialistă, Sunt opiniile președintelui, ale comunistului Ion Petronu, opinii însușite de toți țăranii cooperatori. Și cînd ai în frunte un asemenea om „fii mai mare dragul — zic țăranii cooperatori — să muncești pentru creșterea economică a unității. Ne mîndrim cu el, dar și cu ceea ce am înfăptuit de cînd e președintele nostru". (urmare din pag. 1) pînd de la președinte și pînă la ultimul cooperator. Un exemplu elocvent, în legătură cu modul cum înțeleg membrii cooperatori de la C.A.P. Huși democrația cooperatistă, ne-a fost relatat de tovarășul Niță Bahnaru. „Noi avem brigăzi legumicola permanente care numără circa 300 de membri activi. Cele 150 de hectare destinate legumicultura ne-au adus, în anii trecuți, venituri importante. Numai în 1968, am realizat circa 3.000.000 de lei. Chiar și în anul 1969, cu toate condițiile de climă vitrege, am obținut o substanțială depășire a prevederilor planificate. Dar pe lingă bucurii, am avut și necazuri. Unul dintre cei mai buni brigadieri legumicoli, confundînd averea obștească cu propriul său buzunar, și-a însușit contravaloarea unei cantități însemnate de cartofi. Cu toate meritele și priceperea lui în cultura legumelor, adunarea generală a hotărît înlăturarea sa din funcția de brigadier. Ce-i drept lipsa i s-a resimțit un timp, însă, prin măsura luată, dovedind intoleranță față de cei ce păgubesc obștea, indiferent de meritele lor, am închis orice portiță prin care unii ar încerca să hărăduiască averea comună. Iată deci că voința maselor largi de cooperatori devine lege pentru conducerea cooperativei agricole atunci cînd interesele obștești o cer. Așa se și specifică, de altfel, și în Statutul C.A.P. Un fapt similar s-a petrecut la Poenești. Nu cu prea mult timp în urmă, țăranul cooperator N. Ungureanu a adus la cunoștința comitetului de partid pe C.A.P. că, Buză Aviv, — pe atunci președinte al C.A.P. — a comis ilegalități în dauna cooperativei agricole. O asemenea sesizare a primit și consiliul de conducere al unității respective. Dar spre deosebire de cea adresată organului de partid, de astă dată, sesizarea nu mai era semnată doar de un singur om, ci de peste 60 de membri cooperatori care dădeau în vileag atitudinea rapace a incorectului președinte. Cercetîndu-se cazul s-a constatat că cele relatate sînt juste. Concluzia ? Retragerea mandatului de președinte. Și de astă dată opinia de masă a dus la înlăturarea celui care, pus să apere și să consolideze averea obștească a considerat că este mai bine să se înfrupte din ea. Nu însă în toate C.A.P.-urile din județ se aplică, cu rigurozitate, principiile democratei cooperatiste. Un exemplu elocvent în acest sens l-am întâlnit la Bunești. Nu departe de satul Podul Oprii, lingă pădure, se afla, pînă nu demult, o suprafață de cțteva hectare cu porumb necules. Desigur, pe oricine l-ar fi cuprins mirarea. Așa că ne-am adresat tovarășului Petru Bancu, președintele cooperativei, de la care am aflat că suprafața respectivă trebuia recoltată de familiile fraților Boitan, ale lui Gh. Spînu și Vasile Buștiuc. Aceștia însă, aflîndu-se în ceartă cu brigadierul Ștefan Ungureanu ,au refuzat să adune porumbul din cîmp, în ziua cînd noi am surprins aspectul ca vi l-am relatat, doar ici-colo se mai afla de un știulete de porumb. Aproape 18 tone de porumb s-au irosit pe cîmp fără ca cineva să spună măcar un cuvînt. Pentru patru familii care nu au înțeles să-și facă datoria, a pierdut întreaga obște. Vinovații n-au fost trași la răspundere nici pînă astăzi. Este lucru cert că cei ce au lăsat porumbul să se părăduiască pe cîmp, au încălcat statutul C.A.P. Consiliul de conducere nu a acționat așa cum l-a împuternicit obștea. Asemenea lucruri s-au întîmplat și la C.A.P. Știoborăni, Rafaila, Ferești, fapt ce a dus la diminuarea producției de porumb la hectar. Firește, nici aici nu s-a respectat principiul participării regie a tuturor cooperatorilor la conducerea treburilor obștești, acest stimulent ce asigură dezvoltarea continuă a unității. Și rezultatele s-au văzut. Or, în foarte multe cooperative agricole de producție din județul nostru, prin acțiunile hotărîte ale maselor largi de cooperatori, se pune capăt tendințelor de diminuare a bunurilor comune, ceea ce duce la continua consolidare economică a unităților respective. Atunci cînd hotărîrile obștii devin lege, cînd propunerile bune sînt valorificate, cînd se procedează la o largă consultare a maselor, oamenii se simt atrași la îndeplinirea hotăririlor luate, la realizarea tuturor sarcinilor de care depinde bunul mers al treburilor cooperativelor agricole. Acest lucru demonstrează, încă o dată, că adevărata esență a democrației cooperatiste își are temeiul în participarea activă a membrilor cooperatori la toate acțiunile menite să ducă la dezvoltarea, și consolidarea continuă a averii obștești. Toleranța față de lipsuri o frînă în dezvoltarea averii obștești Combinatul siderurgic Hunedoara str. Dr. Petru Groza nr. 8 ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ MUNCITORI NEGALIFIGAȚI pentru care se asigură : — UN GISTIG LUNAR DE 1.500—1.800 LEI; — SUPORTA CHELTUIELILE DE TRANSPORT DE LA DOMICILIU ÎN GAZUL GAID SE PREZINTĂ ÎN GRUP ; — GAZARE ȘI CANTINA GONTRAGOST (pentru cei care nu au posibilitate, se asigură un avans pînă la primul salar) . Cei care au școala generală și stagiul militar satisfăcut, pot urma diferite cursuri de calificare în meseriile necesare combinatului siderurgic Hunedoara cum sînt: SUDORI, MACARAGII, MANEVRANȚI VAGOANE, OȚELARI, LAMINATORI, ZIDARI. Angajarea se face de la vîrsta de 18 ani pînă la 50 ani, bărbați. Cei interesați pentru informații suplimentare se vor adresa Serviciului personal din Combinatul siderurgic Hunedoara, telefon 1450, interior 114. Cooperativa de consum Puiești angajează gestionari-vînzători la magazinele din Puiești. Relații suplimentare la sediul cooperativei din Puiești. ANUNȚI întreprinderea economică de industrie locală Vaslui vinde, fără repartiție și contract, pe bază de comandă fermă, sau plata în numerar, următoarele produse, unităților socialiste și persoanelor particulare : — Mese dar televizor furniruite la prețul de 692,10 lei pentru sectorul socialist și 769 lei pentru sectorul particular. — Paturi curisabile copii la prețul de 266,40 lei buc., pentru sectorul socialist și 296 lei buc. pentru sectorul particular. — Galerii perdele la prețul de 71,28 lei buc. pentru sectorul socialist și 79,20 lei buc. pentru sectorul particular. BUCUREȘTI PROGRAMUL 1. La orele 5; 6; 9; 10; 11; 17; 18; 20; 24; 2.00; 4.00; radiojurnale și buletine de știri; 5.05 Muzica dimineții; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Viața cărților; 10.30 Vreau să știu; 11.45 Sfatul medicului; 12.25 Știința la zi; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.22 Muzică ușoară; 14.00 Calebdoscop muzical; 15.00 Radio-școala; 15.20 Compozitorul săptămînii; 16.30 Consultație juridică; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Muzică populară; 13.03 Știință, tehnică, fantezie; 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră; 20.05 Tableta de seară; 20.20 Argheziană; 21.00 Istoria ideilor; 21.35 Muzică ușoară; 22.30 Pentru magnetofonul dv.; 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II La orele 6-05; 12. 14. 230.55: radiojurnale și buletine de știri; 6.10 Program muzical de dimineață; 8.10 Tot înainte; 9.00 Muzică populară; 9.45 Matineu de operă; 11.00 Cîntece de dragoste și jocuri populare; 12.15 Concert de prînz; 14.03 Balade și jocuri populare; 14.55 Știința la zi; 15.40 Radio publicitate; 16.20 Actualitatea muzicală; 17.00 Mărturisiri pe portativ; 17.35 Lecturi paralele; 18.00 Cinci stele în recital; 19.30 Meridiane lirice; 19.50 Noapte buna, copii; 20.15 Teatru radiofonic. Ciclul. Serile de comedie ale teatrului radiofonic: ,,Bărbierul din Sevilla"; 22.20 Jazz; 23.05 Concert simfonic. IAȘ Í Programul de dimineață; 6.00 Buletin de știri; 605 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 Drag mi-e jocul românesc; 700 Informații și muzică. Programul de seară: 17.00 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Actualitatea economică; 17.45 Soliști și orchestre de muzică populară; 18.00 Viața universitară; 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Cîntă Maria Lătărețu; 19.25 Săptămîna muzicală; 20.00 Luceferi ai poeziei românești; 20.15 Album de romanțe; 20.30 Compozitori moldoveni de ieri și de azi; 20.50 Muzică ușoară; 21.00 Buletin de știri; 21.05 Raliul melodiilor; 21.30 Cărți, scriitori, opinii; 21.40 Valsuri și tangouri celebre; 18.00 „Exterra 170" — emir șîune-concurs pentru școlari; 18.30 Datini românești. Nuntă în Valea Bîrgăului. (II); 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 „Felicitări** — emisiune muzicală; 19.40 Anchetă TV. Corsarulal doilea „8“ ?; 20.15 Telecinemateca: ,Nibelungii"; prima parte ușoară „Siegfried“; 21.45 Muzică cu formația Ion Cristinoiu; 21.55 Filme documentare; 22.15 Intîlnire cu muzica (Interviziune); Transmisiune de la Sofia; 22.40 Salonul literar al televiziunii: „A fi scriitor tînăr"; 23,45 Telejurnalul de noapte. VASLUI: „La război ca la război“; BÎRLAD; Cinema Victoria: „Căldura“; Cinema Bîrladul: „Operațiunea Belgrad“; HUȘI. ..Vremuri minunate la Spessart"; NEGREȘTI: „Suflete tari; MURGENI: „Primăvara pe Oder*.