Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-01-29 / nr. 602

# PAGINA 2 V­ REMLA NOUA • LUCRĂRILE PLENAREI COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Tntregul nostru popor — a arătat tovarășul GHEORGHE TĂNASE în raportul prezen­tat —­ a primit cu deosebit inte­res lucrările Plenarei Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român din 10—13 de­cembrie 1969 care a examinat și adoptat hotărîri asupra unor probleme de mare însemnăta­te actuală ale activității parti­dului și statului, ale dezvol­tării societății noastre socia­liste. După ce a subliniat deose­bita însemnătate a hotărîrilor adoptate de Plenară pentru realizarea integrală a planului pe 1970, vorbitorul s-a referit pe larg la succesele dobîndite de oamenii muncii din județul Vaslui în îndeplinirea sarcini­lor economice în anul prece­dent. Ca urmare a muncii entu­ziaste desfășurată de munci­torii, inginerii și tehnicienii din unitățile industriale ale județului nostru, sub conduce­rea organelor și organizațiilor de partid, planul de stat pe 1969 a fost îndeplinit și depă­șit la principalii indicatori. In industrie, producția glo­bală a fost realizată în pro­porție de 102,6 la sută, obți­­nîndu-se peste plan 41 milioa­ne lei, ceea ce echivalează cu o creștere de 17 la sută față de anul 1968. S-au executat în plus 16 mii bucăți rulmenți, 155 tone ulei, confecții în va­ apreciind eforturile depuse și rezultatele obținute de co­lectivele de muncă ale­ acestor unități, biroul Comitetului ju­dețean de partid, adresează comitetelor municipal Bîrlad, orășenești Vaslui, Huși și Ne­grești, organizațiilor de partid, tuturor muncitorilor, ingineri­lor și tehnicienilor cele mai calde felicitări, urîndu-le tot­odată ca în acest an să obțină succese și mai mari în înfăp­tuirea sarcinilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din de­cembrie 1969. ■ Din planul de stat pe 1970, județului nostru ii revin sar­cini sporite, care vor contri­bui la dezvoltarea mereu as­cendentă a economiei orașe­lor și satelor vasluiene. Indi­catorii de plan sunt stabiliți la nivelul posibilităților reale de care dispunem, avîndu-se în vedere valorificarea mai com­pletă a potențialului produc­tiv din fiecare unitate și creș­terea eficienței economice în toate domeniile de activitate. In profil județean, planul pe 1970 prevede o creștere a vo­lumului producției globale in­dustriale cu 12,4 la sută față de sarcinile anului trecut. Creșteri mai importante, se vor realiza la Fabrica de rul­menți cu 15,4 la sută, la Com­binatul de confecții cu 8,7 la sută, la Fabrica de mobilă cu 11,5 la sută și altele. Produc­ția marfă va crește cu 12,6 la sută, iar planul de export în lei valută cu 45 la sut­ă. Aceste sporuri impun desfă­șurarea unei activități temei­nice pentru mobilizarea tutu­ror eforturilor în vederea în­făptuirii sarcinilor ce ne re­vin din planul de dezvoltare a economiei naționale. In vederea îndeplinirii sar­cinilor pe anul 1970, anali­­zînd activi­tatea desfășurată în 1969, în spiritul indicațiilor cu­prinse în cuvântarea tovarășu­lui NICOLAE CEAUȘESCU la plenara din 10—13 decembrie 1969, este necesar ca întreaga noastră preocupare să fie în­dreptată spre eliminarea nea­junsurilor ce au existat în ac­tivitatea economică, să valo­rificăm rezervele din întreprin­deri, pentru obținerea unei e­­ficiențe sporite în fiecare uni­tate. Una din problemele că­reia trebuie sa i se acorde cea mai mare atenție este în­deplinirea planului de crește­re a productivității muncii. în anul trecut, acest indicator a fost realizat în proporție de 101,6 la sută. Analizînd însă, pe­ întreprinderi, modul cum a fost îndeplinită sarcina de creștere a productivității, re­zultă că la Fabrica de mobilă aceasta s-a realizat numai în proporție de 99,5 la sută, la­­ Întreprinderea de construcții­­montaj — 82 la sută, Între­prinderea de industrializare a ■ laptelui — 91,3 la sută și în­treprinderile economice de in­dustrie locală — 94,6 la sută. în acest an. Organizațiile de partid și obștești, conducerile întreprinderilor vor trebui să se ocupe în mai mare măsură de organizarea științifică a producției și a muncii, de in­troducerea tehnicii noi, de ca­lificarea și ridicarea calificării muncitorilor, să acorde o a­­tenție sporită aprovizionării tehnico-materiale și realizării ritmice a planului de produc­ție, înfăptuirea integrală a planului pe 1970 impune in­tensificarea preocupărilor la toate unitățile pentru ridica­rea gradului de folosire a uti­lajelor, a capacităților de pro­ducție a întreprinderilor. In anul care a trecut, în unele unități industriale, mașinile, instalațiile și utilajele n-au fost­ utilizate la întreaga lor capacitate. Comitetele de du­loare de 30 milioane lei și al­tele. Producția marfă vîndută și încasată s-a realizat în pro­porție de 101,7 la sută — cu o depășire de 26 milioane lei. Rezultate bune s-au obținut și în îndeplinirea planului de ex­port, care a fost­ realizat în proporție de 107,4 la sută — cu o depășire de 18,5 milioane lei. Realizarea cantitativă a in­dicatorilor de plan se reflec­tă corespunzător și în indica­torii de eficiență economică, obținîndu-se — așa cum arată calculele preliminare — peste 8 milioane lei economii la pre­țul de cost și importante be­neficii suplimentare. Angajamentele asumate în întrecerea dintre organizațiile județene de partid au fost de­pășite la producția globală in­dustrială cu 14 milioane lei, la producția marfă vîndută și încasată cu 14,5 milioane lei, la export cu 10,5 milioane lei, economii la prețul de cost cu 4 milioane lei și la beneficii cu 3,5 milioane lei, în întrecerea dintre între­prinderile județului nostru or­ganizată în cinstea Congresu­lui al X-lea și celei de-a XXV-a aniversări a eliberă­rii României de sub jugul fas­cist, biroul Comitetului jude­țean de partid, pe baza rezul­tatelor obținute, a stabilit ur­mătoarea clasificare : Realizări peste plan — în toil­l­i­recție trebuie să ia măsuri de folosire mai completă a mași­nilor, prin încărcarea lor mai judicioasă, îmbunătățirea cali­tății reparațiilor, organizarea lucrului în două și trei schim­buri etc. O preocupare majoră a colectivelor de muncă din întreprinderi în acest an tre­buie s-o constituie economisi­rea materiei prime și a mate­rialelor, îndeosebi prin redu­cerea consumurilor la metal, lemn, energie electrică și com­bustibil. Organele și organiza­țiile de partid vor controla în fiecare întreprindere felul , în care s-a organizat acțiunea­ de reducere a consumurilor specifice de materii prime și materiale prin reproiectarea unor produse, îmbunătățirea tehnologiilor și rețelelor de fabricație, folosirea de mate­riale înlocuitoare pentru re­ducerea în construcția de ma­șini a normelor de consum­ la metal cu 8 la sut­ă fața de a­­nul trecut, iar pe șantierele de construcții cu 15 la sută. Folosirea mai completă a ma­șinilor și utilajelor cu care sunt dotate întreprinderile, a timpu­lui de lucru, precum și redu­cerea consumurilor de materii prime și materiale trebuie să se reflecte în reducerea pre­țului de cost, în obținerea —■ cu aceleași mijloace materia­le și bănești •—• a unui volum sporit de producție. Măsurile politico-organizat­orice și teh­nice ce vor fi luate de către organele și organizațiile de partid, de masă și obștești, de conducerile întreprinderilor vor asigura îndeplinirea exempla­ră a tuturor sarcinilor ce re­vin în acest an industriei ju­dețului. Planul de stat pe 1970 pre­vede sarcini sporite și în do­meniul agriculturii. Recentele măsuri stabilite de Comitetul Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, dezbătute și însușite de Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor A­­gricole de Producție vor de­termina, în continuare, înde­plinirea sarcinilor ce revin a­­griculturii și creșterea contri­buției acesteia la dezvoltarea economiei naționale. în acest an, pe baza hotărîrilor Plena­rei Comitetului Central al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969 și a Sesiunii Marii Adu­nări Naționale, agriculturii ju­dețului nostru îi revin sar­cini sporite. Valoarea produc­ției globale va fi de aproape două miliarde lei, reprezen­­tînd o creștere de 18,5 la sută față de 1969. Deși condițiile climatice au fost mai puțin favorabile în anul care a tre­cut, datorită eforturilor oame­­nilor muncii, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, cu sprijinul primit de la stat, în agricultura jude­țului nostru s-au obținut une­le rezultate bune. Astfel, ca să ne referim numai la prin­cipalele culturi, producția to­tală a fost de 112.652 tone grîu, 208.488 tone porumb și 22.147 tone floarea-soarelui. Examinînd modul cum s-au realizat planul și angajamen­tele luate în întrecerea orga­nizată în anul trecut, biroul Comitetului județean de partid apreciază că in fruntea unită­ților cu rezultate mai bune se situează din rîndul întreprin­derilor agricole de stat — cele din Fălciu, Huși și Codăești, dintre cooperativele agricole de producție — Corni, Tîrzii și Pochidia, iar dintre între­prinderile pentru mecanizarea agriculturii — Huși, Bogdă­­nești și Zorleni. In întreprinderile agricole de stat și în cooperativele a­­gricole de producție, a existat mai multă preocupare pentru realizarea sarcinilor în secto­rul zootehnic. Efectivele de­­ a­­nimale la principalele specii și producțiile obținute sunt, în general, superioare celor rea­lizate în 1968. întreprinderile agricole de stat și-au realizat planul la efective și produc­țiile planificate în sectorul zo­otehnic. La lapte, producția obținută de aceste unități este de aproape 3.300 de litri pe fiecare vacă furajată, iar la întreprinderea agricolă de stat Bîrlad de peste 3.800 de litri. Obținerea unor producții spo­rite, atît în sectorul vegetal cit și în cel al creșterii ani­malelor, a permis livrarea la fondul central al statului a 39.797 tone porumb, 61.963 to­ne grîu, 21.956 tone floarea­­soarelui, 257 mii hectolitri lap­te, 18.453 tone de carne și al­te produse. In anul 1970, în baza pla­nului stabilit, la principalele culturi vegetale vor trebui să se obțină producții medii la hectar de cel puțin 2.575 kg. grîu, 3.000 kg. porumb boabe și 1.750 kg. floarea-soarelui în întreprinderile agricole­­ de stat, iar la unitățile coopera­tiste 1.650 kg. grîu, 1.850 kg. porumb boabe și 1.150 kg. floarea-soarelui. Pentru reali­zarea sarcinilor ce le revin din planul de stat pe acest an în sectorul producției ve­getale, este necesar ca orga­nizațiile de partid, consiliile de administrație din întreprin­derile agricole de stat și con­siliile de conducere din coo­perativele agricole de produc­ție să desfășoare o activitate temeinică, plină de răspunde­re, în vederea eliminării tutu­ror lipsurilor care s-au mani­festat în 1969. Pentru îndeplinirea sarcini­lor ce ne revin în sectorul ve­getal, este necesar ca organe­le și organizațiile de partid, cele agricole, precum și con­ducerile unităților să ia mă­suri corespunzătoare în vede­rea pregătirii în condiții mai bune a campaniei agricole de primăvară. O atenție deosebi­tă trebuie să se acorde repa­rării la timp și de calitate a tractoarelor, mașinilor și a în­tregului inventar agricol, asi­gurării semințelor și amplasă­­rii corespunzătoare a culturi­lor. Direcția agricolă și Con­siliul Uniunii județene a coo­perativelor agricole de pro­ducție trebuie să organizeze asociații intercooperatiste pen­tru folosirea surplusului de te­ren arabil de la cooperativele agricole de producție care nu au posibilități să-l lucreze singure. Avînd în vedere în­semnătatea creșterii suprafe­țelor ocupate cu vii și livezi în unitățile agricole de stat și cooperatiste, pentru realizarea și depășirea producțiilor pla­nificate, este necesar ca încă de pe acum să se ia măsuri de executare a lucrărilor de plantare a spațierilor și a ce­lor 800 de hectare de­ vie pre­văzută pentru acest an. Pentru realizarea planului în sectorul legumicol, organele agricole, conducerile întreprin­derilor agricole de stat și coo­perativele agricole de produc­ție să ia măsuri de amplasa­re a celor 2.820 de hectare planificate a fi cultivate în te­renuri irigate, asigurîndu-se semințele și răsadurile nece­sare realizării planului la toa­te sortimentele. In sectorul zootehnic, pla­nul pe 1970 pentru agricultu­ra de stat și cooperatistă pre­vede ca efectivele de anima­le să ajungă la 78.240 de bo­vine, din care 26.510 vaci și juninci, 57.700 porcine, din ca­re 9.000 de scroafe, iar la o­­vine 299.900 capete. Produc­ția de lapte urmează a fi la întreprinderile agricole de stat de 3.250 t. și la cooperativele agricole de producție de 1.500 litri pe vacă furajată. Avînd in vedere sarcinile planului pe 1970 în zootehnie și ponderea pe care aceasta trebuie să o dețină în reali­zarea veniturilor cooperative­lor agricole de producție, se impune ca organizațiile de partid, organele agricole jude­țene, specialiștii, conducerile unităților să desfășoare muncă temeinică pentru creș­o­terea calitativă a întregii ac­tivități în acest sector. Realizarea indicatorilor ce revin agriculturii trebuie sa asigure îndeplinirea integrală a livrărilor la fondul central de produse agricole. In acest an, întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție și gospodăriile țără­nești vor trebui să livreze statului aproape 68 mii tone de grîu, peste 65 mii tone de porumb, 24.500 tone de floa­­rea-soarelui, 42 mii tone stru­guri, 335 mii hectolitri lapte, 18.618 tone carne și alte pro­duse. Programul elaborat de Co­mitetul Executiv al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român privind îmbu­nătățirea multilaterală a ac­tivității cooperativelor agrico­le de producție, sarcinile re­ieșite din Plenara Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român din 10—13 de­cembrie 1969, impun ca orga­nele și organizațiile de partid să desfășoare o largă muncă politică și organizatorică pen­tru cunoașterea de către mem­brii cooperatori și specialiștii din agricultură a măsurilor a­­doptate și mobilizarea acesto­ra la aplicarea lor în viață. Prin grija partidului și sta­tului, în acest an, județului nostru i s-au alocat fonduri de investiții de circa 500 milioa­ne lei, cu aproape 37 la sută mai mult decât realizările din 1969. Subliniind faptul că în acti­vitate a manifestat constructorilor s­au în 1969 o seamă de deficiențe privind organiza­rea muncii, aprovizionarea cu materiale a șantierelor, folo­sirea forței de muncă și a u­­tilajelor, ceea ce a afectat realizarea integrală a planu­lui de investiții, vorbitorul a arătat apoi că pentru realiza­rea integrală și în bune con­diții a sarcinilor de plan din acest an este necesar ca or­ganele și organizațiile de par­tid să ia măsuri energice în vederea înlăturării tuturor de­ficiențelor care s-au manifes­­tat în anul 1969 în activitatea de investiții. Este necesar, ca pînă la 15 februarie 1970, beneficiarii de investiții să a­­sigure în întregime documen­tațiile­­ tehnico-economice, eliberarea amplasamentelor și contractarea tuturor utilajelor tehnologice în strînsă corela­re cu termenele de montaj și de dare în exploatare a o­­biectivelor pentru toate lu­crările prevăzute în plan pe acest an. Planul pe 1970 pre­vede începerea lucrărilor la ■fabricile de materiale izolan­­te și de ventilatoare, la fi­latura de bumbac, precum și continuarea lucrărilor de dez­voltare a Fabricii de rulmenți, la Complexul de semi-indus­­trializare a legumelor și fruc­telor și altele. De asemenea, sunt stabilite fonduri pentru continuarea și începerea u­­nor obiective social-culturale cum sunt un hotel cu 154 de locuri, un spital, 2 școli cu clte 16 săli de clasă, un ci­nematograf, o casă de cultură, un magazin general, alimen­tarea cu apă a orașului Vas­lui din sursa Pușcași, precum și construirea a 1.051 apar­tamente din fondurile statului și 200 apartamente din fondu­rile populației etc. Analizînd realizarea planu­lui de investiții pe anul tre­cut, apreciem că s-au obținut și unele rezultate bune. Ast­fel, au fost puse în funcțiu­ne hala de prelucrări meca­nice a Fabricii de rulmenți, dezvoltarea și modernizarea Întreprinderii de morărit și pa­nificație, școala cu 20 săli de clasă din Bîrlad, laboratorul veterinar, alimentarea cu apă din sursa Munteni și 970 a­­partamente în orașele județu­lui din care 130 restante din anul 1968. Organizațiile de partid din unitățile de construcții vor lua măsuri hotărîte de mo­bilizare a tuturor salariaților pentru gospodărirea cu mai mare răspundere a materiale­lor, înlăturarea risipei, înca­drarea în consumurile speci­fice de materiale și introdu­cerea unui regim sever de e­­conomii, îndeosebi la metal, lemn, ciment și energie elec­trică. In anul 1970, volumul de transport pentru unitățile au­to de pe teritoriul județului cresc c­u 8 la sută față de rea­lizările anului 1969, impune: îmbunătățirea Aceasta activi­tății pentru creșterea indicilor de folosire a autocamioanelor și autobuzelor, economisirea carburanților și lubrifianților, mai buna întreținere și ex­ploatare a autovehiculelor. Importante sarcini revin unităților de cale ferată, sec­și tor în care trebuie luate man­­­­suri de reducere , a duratei de încărcare și descărcare a vagoanelor, satisfacerea la timp a cererilor și respectarea­­ de către întregul personal a normelor de siguranță a cir­culației. In acest caz, unită­țile beneficiare au obligația de a-și stabili din timp vo­lumul de transporturi necesa­re în vederea asigurării unei exploatări raționale a parcu­lui de vagoane și mașini auto. In concordanță cu creșterea producției în industrie, agri­cultură și celelalte ramuri, precum și a măsurilor de mă­rire a salariilor, se creează premisele sporirii veniturilor populației și ridicării nivelu­lui de trai. Volumul mărfurilor desfă­cute populației va crește in acest an față de realizările anului 1969 cu 5,9 la sută, din care 4,2 la sută la comer­țul de stat, și 5,8 la sută în cel cooperatist. Se vor des­face către populație cu 4,4 la sută mai multe mărfuri ali­mentare, cu 3,5 la sută mai multă îmbrăcăminte și încăl­țăminte, precum și importan­te cantități de produse de fo­losință îndelungată. In contextul sarcinilor ce ne revin, se impune perfec­ționarea activității organizații­lor de partid în vederea an­trenării maselor largi de oa­meni ai muncii de la orașe și sate pentru îndeplinirea tutu­ror prevederilor din planul de stat și a angajamentelor a­­sumate pe acest an. Criteriul principal de apreciere a mun­cii trebuie să-l constituie re­zultatele economice concrete obținute în toate unitățile din județ. Ne exprimăm încrederea răsul a spus în încheiere tova­Gheorghe Tănase — că oamenii muncii din jude­țul Vaslui, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, vor depune și de a­­cum înainte toate eforturile, întreaga lor pasiune și price­pere în vederea îndeplinirii e­­xemplare a hotărîrilor adoptate de cel de al X-lea Congres al P.C.R. In cadrul discuțiilor ce au urmat, tovarășul Mircea Sim­o­­vici, directorul general al Fa­bricii de rulmenți din Bîrlad, a arătat că anul 1969 a fost, pentru acest colectiv, un an al verificării capacității lui organizatorice și tehnice, a posibilităților de care dispune. Au existat, e drept, o serie de deficiențe, înregistrate în sectorul de investiții, unde lu­crările au rămas în urmă cu 6 milioane de lei, precum și în producția curentă, unde vo­lumul rebuturilor s-a menținut încă ridicat. Totuși, colectivul m­etalurgiștilor bîrlădeni a re­ușit să-și­­ realizeze planul la export cu o lună de zile mai de­vreme, livrînd beneficiarilor ex­terni 16.000 de rulmenți peste prevederile contractuale, să îndeplinească angajamentele a­­nuale înainte de termen și chiar să le depășească. In a­­nul 1970, sarcinile sporite de plan impun, din partea comi­tetului de direcție, o serie de măsuri care să vizeze, în pri­mul rîn­d, specializarea cadre­lor, îmbunătățirea organizării științifice a producției și muncii pentru creșterea indi­­­celui de utilizare a mașinilor și folosirea, cu maximă efici­ență, a timpului de lucru. Gheorghe Chiriac, secretarul comitetului de partid de la Fabrica de mobilă Vaslui, a subliniat greutățile pe care le-a întîmpinat acest tînăr co­lectiv în realizarea ritmică a planului în anul 1969, după care s-a referit, pe larg, la sarcinile ce revin în 1970 fa­bricii la export. In continuare, vorbitorul a insistat asupra necesității creșterii gradului de calificare al muncitorilor, a specializării lor pentru efec­tuarea anumitor operații, pre­cum și a sprijinului pe care colectivul trebuie să-l obțină din partea forurilor tutelare în evitarea golurilor la aprovizio­narea cu materii prime și ma­teriale, goluri care s-au înre­gistrat deja încă din luna ia­nuarie. In încheierea cuvîn­­tului său, tovarășul Gheorghe Chiriac a asigurat plenara că sarcinile prevăzute în planul pentru anul 1970 vor fi înde­plinite și depășite printr-o mai bună organizare a muncii, a folosirii utilajelor la întreaga lor capacitate, prin reducerea consumului de lemn și elimi­narea rebuturilor. In anul 1969, constructorii vasluieni au dat în folosință — a arătat în cuvîntul său tovarășul Teodor Budăi, vice­președinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­dețean — o fabrică de gheață, un atelier de mobilă și moara „Unirea", un laborator veteri­nar, o policlinică cu un centru stomatologic, o școală cu 20 de săli de clasă, s-a dezvoltat capacitatea Fabricii de cără­mizi din Vaslui pentru o pro­ducție de 20 milioane bucăți pe an, au fost modernizați 10 km. șosea și s-au construit 970 de apartamente. Realiză­rile valorice ale investițiilor a­­cordate Consiliului popular ju­dețean Vaslui au însumat 103 milioane lei, ceea ce a repre­zentat un spor cu 40 la sută față de 1968. O serie de defi­ciențe în organizarea produc­ției au făcut însă ca 208 a­­partamente și alte obiective prevăzute în planul anual să nu fie terminate la timp I.C.M. să rămînă astfel cu res­pi­tante pentru 1970. Investițiile anului curent sînt mai mari cu 36 la sută față de realizările pe 1969, ceea ce presupune din partea I.C.M. eforturi și mai mari. In încheiere, vorbitorul a propus înființarea unei școli, la Vaslui, pentru pregătirea muncitorilor constructori, re­­zolvîndu-se, astfel, problema lipsei de cadre calificate de pe șantierele vasluiene. de Reliefînd succesele obținute membrii cooperatori, to­varășul Petru Mihalache, pre­ședintele C.A.P. Tîrzii, a sub­liniat că acestea constau in buna organizare a muncii, în­­ întărirea disciplinei și răspun­derii materiale față de înde­plinirea planurilor de produc­ție. Cine vrea să vadă cum obțin cooperatorii din Tîrzii venituri mari să vină la noi și să se convingă că nu-i vor­ba de nici o moștenire a unui pământ, deosebit de mănos, ci doar de o bună planificare a muncii, de valorificarea unor resurse pe care, de fapt, le au toate cooperativele agricole de producție din județ. Gheorghe Manu, directorul I.A.S. Fălciu, după ce a ară­tat că unitatea și-a încheiat bilanțul anului 1969 cu un be­neficiu de 2.391.000 lei față de 831.000 lei cât a fost plani­ficat, că aceste rezultate au fost obținute într-un an cu con­diții climatice mai puțin fa­vorabile, a subliniat că rezer­vele interne de care dispune întreprinderea nu au fost e­­puizate. Rezultatele puteau fi chiar și în anul care a trecut mai bune, dacă una din cele 8 ferme ale I.A.S. nu și-ar fi încheiat activitatea cu pier­deri. Tovarășul Manu a sub­liniat că este necesară ajuto­rarea, de către I.A.S., a fer­melor ce se vor înființa în C.A.P., întrucît fermele din în­treprinderile agricole au do­­bîndit o bună experiență în organizarea muncii. Vorbind despre planul de export­ , de­pășit în anul trecut cu 50 de­ tone taurine vii, vorbitorul a arătat că succesul poate fi re­editat­ și în 1970. Faptul că, încă din prima lună a acestui an, planul de export, a fost realizat în proporție de 245 la sută,­— a spus tovarășul Gheor­ghe Manu — constituie cel mai bun argument. In cuvîntul său, tovarășul Ion Sîrbu, președintele Uniunii județene a cooperativelor de consum, s-a referit la rezulta­tele bune obținute în 1969 de unitățile din subordine, pri­vind aprovizionarea populației cu produsele solicitate. După ce a arătat, că în fața unități­lor cooperației de consum stau, în acest an, sarcini sporite, vorbitorul a insistat asupra necesității îmbunătățirii conti­nue a activității de aprovizi­onare și de desfacere, a de­servirii cetățenilor, în scopul realizării integrale a planului de către fiecare unitate în parte. Vorbind despre antrenarea ti­neretului cuprins în sfera pro­ducției materiale la îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan, to­varășul Constantin Horobeț, prim-secretar al Comitetului județean al U.T.C., a subliniat că un rol pozitiv în educarea tinerei generații, îl au acțiuni­le inițiate de organizațiile U.T.C.: „Olimpiada strungaru­lui“, „Tînărul de la volan”, „Procesul rebuturilor" și altele, precum și cele pe care orga­nizațiile de tineret și le-au propus anul acesta: antrena­rea tinerilor în mișcarea de Inovații, inițierea de dezbateri privind reducerea consumuri­lor specifice, precum și acțiu­nile de munca voluntar-patrio­­tică pentru împădurirea unei suprafețe de 80 de hectare, în­treținerea unei suprafețe de 250 de hectare arboret, planta­rea a 4000 de plopi și a 100.000 pomi ornamentali pe alinia­mente, recoltarea a 3000 to­ne semințe forestiere, 8 tone plante medicinale etc. Econo­miile ce și le-a propus tine­retul vasluian să se obțină în 1970 prin muncă volunt­ar-pa­­triotică se vor ridica la 24.500.000 de lei, din care 300.900 la lucrări finanțate. Tovarășul Mihalache Moca­nu­, inspector general al In­spectoratului școlar județean, a spus printre altele­­: Numai în anul 1969, fondurile acorda­te de la bugetul statului pen­tru dezvoltarea învățămîntului în județul nostru s-au ridicat la 7.600.000 de lei. 95.000 de elevi au primit în mod gratuit manuale școlare în valoare de peste 5.000.000 de lei. In școli­le vasluiene, au fost reparti­zate, în anul trecut, 154 de ca­dre didactice cu pregătire su­perioară. Ca urmare, procesul de învățămînt s-a îmbunătățit simțitor. Mai există, însă, un număr însemnat de elevi ne­­școlarizați la clasele­­ I—VIII. Aceasta denotă că nu s-a des­fășurat o muncă continuă și susținută de atragere a copiilor către școală, nu s-a cerut în suficientă măsură sprijinul consiliilor populare. O analiză amănunțită a unor deficiențe care se mai mani­festă în sectorul de investiții, a făcut, în cuvîntul său, tova­rășul Emil Tănase, directorul Băncii de investiții. Printre al­tele, a arătat el, o mare parte din fondurile destinate dezvol­tării producției la întreprin­derea pentru prelucrarea tul­­pinelor de cînepă au fost in­vestite în spații neproductive, lucru ce contravine indicațiilor date de conducerea superioa­ră a partidului. Circa 1.000.000 de lei este prevăzut de proiec­tant să se cheltuiască, de exem­plu, anul acesta­­ la construi­rea unei secții de produse lac­tate la Huși, pentru spații ca­re nu contribuie direct la creșterea producției. Tovarășul Adam Leica, prim­­secretar al Comitetului mu­nicipal de partid Bîrlad, fă­­cînd bilanțul realizărilor in­dustriei bîrlădene în 1969, a prezentat o serie de neajunsuri ce se mai fac simțite pe a­­locuri și care afectează proce­sul de producție. Intre altele, tovarășul Adam Leica a amin­tit de folosirea nerațională a timpului de lucru (15.000 zile/ cm absente nemotivate), utili­zarea utilajelor sub capacita­tea lor reală (36.000 zile mași­nă stagnări), slaba preocupare pentru calificarea muncitorilor, de unde numeroase refuzuri de calitate. O vină serioasa în a­­ceastă direcție aparține orga­nizațiilor de partid din între­prinderile municipiului care au acționat cu întîrziere sau nu au acționat în nici un fel pen­tru remedierea acestor ano­malii. Dacă se vor devansa sumele alocate pentru construirea sta­ției de deferizare­ a apei, sunt posibilități ca această lucrare să se termine cu 3 luni mai devreme. In cazul devansării sumelor­­ pe­ntru ca angajamen­tul să fie respectat, organiza­țiile de partid, conducerea șan­tierului trebuie să urmărească creșterea productivității muncii prin întărirea disciplinei în producție, printr-o mai bună organizare a producției, folo­sirea integrală a celor 480 de minute de lucru, utilizarea la întreaga capacitate a mașinilor și utilajelor din dotare. La îndeplinirea angajamen­tului luat de organizația jude­țeană de partid — a spus tova­rășul Gheorghe Bucureasa, di­rectorul Combinatului de indus­trie alimentară, va contribui în anul 1970 și colectivul di­n cele cinci unități ale noastre, care vor realiza, peste plan o pro­ducție de 5,5 milioane lei și vor obține economii la prețul de cost în valoare de 1.200.000 lei. Tovarășul Dumitru Sărăcin, directorul I.M.A. Negrești, arătat­ că, in condițiile aplic­­a­rii noului sistem de organiza­re, normare și retribuire a muncii in C.A.P, secțiile de mecanizare, care vor ființa pe lingă fiecare unitate agricolă cooperatistă trebuie să sprijine mai eficient cooperativele de producție în obținerea unor recolte bogate, să efectueze lu­crări de bună calitate. ale Multe consilii de conducere C.A.P.-urilor, a subliniat tovarășul președintele Nicolae Mihalache, Uniunii jude­țene a cooperativelor agri­cole de producție, așteaptă­m ca soluțiile pentru rezolvarea pro­blemelor de care răspund să vină de sus. Trebuie să spunem ca sprijinul bănesc acordat de stat, sub formă de credit, nu a fost întotdeauna bine valorifi­cat, că indicațiile date de partid nu au fost în întregime aplica­te. Este necesar să se măreas­că producția, și lucrul acesta este posibil, să se reducă chel­tuielile, să se facă investiții e­­ficiente. De aceea, măsurile ce se vor luă în viitor trebuie să fie rodul gîndirii colective a orga­nizațiilor de partid, a consiliilor de conducere din C.A.P., a tu­turor cooperatorilor. In spiritul indicațiilor date de conducerea partidului nostru, va trebui să crească mai mult rolul adună­rilor generale, participarea membrilor cooperatori la dezba­terea principalelor probleme să fie și mai numeroasă, pentru ca fiecare să cunoască sarci­nile ce-i revin, să acționeze pentru transpunerea lor în viață. Tovarășul Nicolae Georgescu, directorul I.C.M. Vaslui, s-a referit, în cuvîntul său, la im­portanța sporirii competenței cadrelor, precum și la necesi­tatea completării șantierelor cu ingineri și tehnicieni cu o înaltă calificare profesională. Creșterea productivității mun­cii cu 28 la sută în anul 1970 cere din partea noastră măsuri hotărîte a căror aplicare să contribuie la întărirea disci­plinei, ridicarea calificării muncitorilor, aprovizionarea ritmică a punctelor de lucru, folosirea la întreaga capaci­tate a utilajelor și a forței de muncă, reducerea duratei de execuție la obiectivele plani­ficate. Relevînd contribuția femeilor de la orașe și sate la îndepli­nirea sarcinilor de plan, tova­rășa Georgeta Dumitriu, vice­președintă a Comitetului jude­țean al femeilor — s-a referit totodată și la necesitatea atra­gerii lor într-o măsură tot mai mare la diferite activități cul­tural-educative. . In care, atenția organelor sindi­a arătat tovarășul Gheorghe Ivan, președintele Consiliului județean al sindica­telor, a stat și va continua să stea pregătirea temeinică­ a tuturor condițiilor pentru în­deplinirea planului de stat. In adunările generale ale sala­riaților, care au început să se desfășoare în întreprinderile județului, noi vom analiza mai temeinic posibilitățile de înlă­turare a tuturor neajunsurilor, de valorificare superioară resurselor interne. Iată, de e­­­­xemplu, că la Fabrica de mo­bilă din Vaslui se întrebuin­țează mari cantități de fero­nerie procurate din import. Oare niște încuietori din me­tal și roată plastică n-ar pu­tea fi realizate de noi în ju­deț ? Eu cred că da, dar nu există suficientă preocupare, așa după cum nu există nici pentru mobilizarea tuturor muncitorilor de la Fabrica de confecții Vaslui la îndeplini­rea normelor de producție. Comitetul sindicatului de aici va trebui să știe că procentul de 2 la sută pe fabrică, cu cît nu se îndeplinesc normele, este echivalent cu 12.000 de costume care ar putea fi fa­bricate în plus­­ Ioan Călin, secretarul co­mitetului comunal de partid Tutova, după ce a arătat că membrii cooperatori din cele două cooperative agricole de producție din comună au de­pășit producția de porumb cu 400 tone față de plan, cea de floarea-soarelui cu 150 de tone, iar cea de struguri cu 170 de tone, a subliniat ho­­tărîrea țăranilor cooperatori din cele două unități agricole de producție — Pochidia și Dragalina —­ de a realiza în anul 1970, peste plan impor­tante cantități de produse, și de a livra la fondul central al statului cît mai multe pro­duse. In încheierea lucrărilor ple­narei a luat­ cuvîntul tovară­șul LEONTE RAUTU. Dezba­terile la care am participat, a spus vorbitorul, au cuprins o largă sferă de probleme din diferite domenii ale activității economice. Ele au demonstrat seriozitatea și simțul de răs­pundere în tratarea acestor probleme de către cei care au luat cuvîntul, faptul că orga­nizația județeană de partid dis­pune de cadre valoroase, ca­pabile să asigure realizarea cu deplin succes a sarcinilor ce vă revin în cadrul programu­lui de ansamblu al dezvoltării multilaterale a economiei noas­tre socialiste. Așa cum s-a arătat și în ra­portul prezentat, colectivele de oameni ai muncii din județul Vaslui au încheiat cu rezul­tate bune anul 1969. In între­prinderi, sarcinile de plan la majoritatea indicatorilor au fost îndeplinite și depășite. Se cuvin relevate, de asemenea, realizările întreprinderilor a­­gricole de stat, precum și cele ale cooperativelor agricole de producție fruntașe, care, prin exemplul lor, arată marile re­zerve și posibilități de care dispuneți în dezvoltarea pro­ducției agricole vegetale și a­­nimale. In fata județului dv„ în fa­ta organelor locale de partid și de stat stau probleme deose­bit de complexe. Reorganiza­rea administrativ-teritorială țării ne-a permis să vedem mai a clar necesitățile imediate și de perspectivă ale fiecărui județ, rămînerile în urmă într-o zo­nă sau alta, a creat condiții pentru o mai justă reparti­zare teritorială a forțelor de producție, pentru soluționarea mai rațională și mai echitabi­lă a problemelor dezvoltării ar­monioase a fiecărui județ. Conducerea partidului acor­da o atentie deosebită județe­lor rămase în urm­a, luînd mă­suri pentru dezvoltarea lor in­­tr-un ritm mai rapid, o ex­presie a acestei orientări constituie și investițiile aloca­­­te în acest an pentru dezvol­tarea economică și social-cul­­turală a județului Vaslui in­vestiții ce depășesc cu aproa­pe 37 la sută realizările ,din 1969 și cu aproximativ 120 mi­lioane lei prevederile din cin­cinal După ce a analizat activita­tea din industrie, agricultură, transporturi etc. in lumina do­cumentelor Plenarei CC. al P.C.R., din joi 13 decembrie 1909, tovarășul Leonte Răutu a spus: Un aspect caracteris­tic al activității economice în 1969 și intr-o măsură și mai mare în 1970 îl constituie fap­tul că îndeplinirea sarcinilor de plan se îmbină cu apli­carea ansamblului de măsuri, elaborate pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale a P.C.R.­ și ale Congresului al X-lea : înființarea centralelor și gru­purilor industriale, recentele legi adoptate de Marea Adu­nare Naționala privind organi­zarea activității de investiții, contractele economice, cerce­tarea științifică, hotărîrile pri­vind organizarea comerțului exterior și cele privind per­fecționarea organizării, normă­rii și retribuirii muncii în a­­gricultura cooperatistă, extin­derea noului sistem de sala­rizar­e asupra tuturor ramuri­lor economice, culturale, și ad­­ministrative. Caracteristica generală a t­u­­turor acestor hotărîri constă în preocuparea de a perfecționa activitatea de conducere și pla­nificare a economiei, de lărgi răspunderile și atribuții­a­le unităților economice, de spori rolul factorilor economi­c n co-financiari și de a perfec­ționa formele de stimulare ma­terială, corespunzător cu cerin­țele progresului economic și social al patriei noastre, cu necesitățile: dezvoltării econo­miei socialiste, ca o economie modernă, cu un nivel tehnic înalt și un grad ridicat, de e­­ficiență și de productivitatea muncii sociale. Subliniind necesitatea lichi­dării deficiențelor care s-au manifestat în activitatea in­­­dustrială din județ, vorbitorul a insistat asupra răspunderii ce revine organelor și organi­zațiilor de partid, conducerilor de întreprinderi, tuturor co­lectivelor de muncă în reali­zarea ritmică, integrată la toti indicatorii a sarcinilor planu­lui pe 1970, în obținerea unor produse de calitate superioa­ră, unei eficiente cit mai ri­dicate în întreaga activitate economică. Pentru aceasta trebuie să se acționeze cu toată hotărîrea în vederea sporirii productivității muncii, folosirii integrale a mașinilor și utilajelor, a tim­pului de muncă prin întărirea disciplinei, reducerii substan­țiale a consumurilor de mate­rii prime și materiale (înde­osebi metal și lemn), a tutu­ror cheltuielilor materiale, a­­sigurării întreprinderilor cu cadre calificate. Industria locală — a spus tovarășul Leonte Răutu —tre­buie să-și aducă un mai în­semnat aport în dezvoltarea economică a județului. De­­ a­­ceea mi se pare că ar fi de­osebit de utilă analizarea a­­cestei probleme de către Co­mitetul județean de partid cu sprijinul C.S.E.A.S. pentru găsi noi căi de lărgire, a sot­­a­timentelor, de sporire a con­tribuției ei la satisfacerea ce­rințelor consumatorilor. O problemă care trebuie să stea în centrul preocupărilor dv, este realizarea în mod e­­xemplar a investițiilor. După ce s-a referit pe larg la defi­­ciențele serioase care au e­­xistat la repunerea în funcți­une a unor obiective impor­tante, vorbitorul a insistat asu­pra necesității de a se acorda o deosebită atenție asigurării din timp a documentației, ur­măririi îndeaproape a stadiu­lui fizic al tuturor obiective­lor aflate în construcție, în vederea dării lor în funcțiune la termen. Apreciez pozitiv, în acest sens, prevederea din pla­nul de măsuri pe care l-au­ a­­doptat, ca toate obiectivele restante să fie puse în func­țiune pînă la sfîrșitul acestui trimestru. In agricultură, anul 1970 tre­buie sa marcheze o radicală îmbunătățire a activității or­ganelor de­­ partid, consiliilor populare, Direcției agricole, Uniunii județene a cooperati­velor agricole de producție, conducerilor cooperativelor a­­gricole, I.A.S., I.M.A., pentru valorificarea cK mai deplina a marilor rezerve de­ care dis­pun toate unitățile agricole și înlăturarea deficiențelor ce au influențat negativ producția agricolă, vegetală și anima­liera. Este judicioasă ideea expri­mata în raport de a se con­centra creșterea animalelor intr-un număr mai restrîns de unități. Hotărîrea pe care ați luat-o de a construi un mare complex pentru îngrășarea a 30.000 porcine, a unui complex de îngrășare a 15.000 capele tineret bovin și a unui com­binat avicol, constituie un bun început în direcția profilur­ii producției în sectorul zoo­tehnic. Avem convingerea — a spus vorbitorul — că recentele măsuri stabilite de conducerea partidului și cele cuprinse în hotărîrea Plenarei Consiliului U.N.C.A.P. privind noile prin­cipii de organizare, normare și retribuire a muncii, apli­cate de dv. corespunzător cu­ specificul fiecărei unități și a fiecărei culturi sau ramuri de producție agricola, vor avea un însemnat efect stimulator, vor constitui un puternic in­strument de ridicare econo­mică a cooperativelor agricole, de dezvoltare a avutului, ob­ștesc, de creștere a venituri­lor țărănimii cooperatiste. Referindu-se la sarcinile ju­dețului în domeniul exportu­lui, tovarășul Leonte Răutu a subliniat obligațiile ce revin unităților producătoare care, începînd cu acest an, răs­pund nemijlocit de realizarea integrală a planului de ex­port, participînd, alături de întreprinderile de comerț ex­terior, la încheierea contrac­telor externe. Realizarea obiectivelor ce va stau în față implică îmbu­nătățirea continuă a stilului de muncă al organelor și or­ganizațiilor de partid, crește­rea competentei lor in abor­darea problemelor economice, perfecționarea activității lor organizatorice și politico-ideo­­logice. La recenta Plenară a C.C. al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat, in mod stăruitor că fiecare organiza­ție de partid și fiecare comu­nist trebuie să poarte răspun­derea pentru modul cum se desfășoară activitatea în ca­drul unității în care lucrează, să se preocupe permanent de îmbunătățirea muncii proprii și sporirea contribuției sale la rezolvarea problemelor pe care le ridică îndeplinirea prevederilor de plan în toate domeniile. Vă rog să­ voi permiteți, sti­mați tovarăși, a spus în în­cheiere tovarășul Leonte Ră­utu, să vă transmit salutul călduros al C.C. al P.C.R., per­sonal al tovarășului Nicolae Ceaușescu, să vă urez succes în întrecerea dintre județe și să-mi exprim convingerea că în anul 1970, comuniștii, oa­menii muncii din județul Vas­lui vor munci cu energie și elan în vederea realizării o­­biectivelor stabilite, aducîn­­du-și din plin contribuția la înflorirea naturii noastre socia­liste, Producția ^arfa­* Livrări Economii , , sit vî„H„tg­. , la prețul Beneficii globală vinanta și ia export de cre­t încasata­­­cos —Combinatul de confecții 30.73» 9.679 6.145 6.275 4.100 Vaslui —Fabrica de rulmenți Biclad 4.455 4.644 3.207 1.888 2.827 —Fabrica vinalcool Huși 2.387 14.129 371 774 692 —Fabrica de fermentarea și prelucrarea tutunului Bîrlad 4.559 1.861 1.928 190 207 —Fabrica de ulei Bîrlad 1.865 3.629 933 117 709 —Fabrica de mobilă Vaslui 133 1.320 742 — 467

Next