Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-05-23 / nr. 698

• VREMEA NOUĂ mm (urmare din pag. 1) su­bansamble, motoare. Ingine­rul Gheorghe Munteanu, di­­rectorul general al întreprin­derii, răspunde la întrebările in legătură cu calitatea pro­ducției, cu destinația ei. Un număr de 42 compresoare ru­louri, făcind parte dintr-un lot de 72, sunt gata să iasă pe porțile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu face pre­cizarea că beneficiarul, o fir­mă străină, satisfăcută de ca­litatea produsului, a adresat u­­zinei încă o comandă de 108 bucăți. Pe platforma de încercare a compresoarelor și toarelor are loc un excava­schimb de păreri asupra calității pro­duselor. Se arată că excava­toarele produse în prezent sunt de o concepție depășită și că uzina asimilează acum un tip de excavator modern și de mai mare capacitate, excava­torul cu acționare hidraulică, ale cărui 5 prototipuri sînt în curs de execuție, urmînd ca in curind el să intre în pro­ducție de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu subliniază faptul că utila­jele acestei întreprinderi — excavatoare, rulouri compre­soare, mașini grele destinate lucrărilor de construcție — au o mare importanță acum, în eforturile ce ne așteaptă pentru refacerea drumurilor, șoselelor, căilor ferate, a con­­strucțiilor din localități, în­treprinderi și din agricultură, după retragerea apelor. Pretutindeni, în secțiile și in toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spi­rit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarășului Nicolae , Ceaușescu, celorlalți conducă­tori de partid și de stat o primire călduroasă. Ințelegînd momentele grele prin care trece­ țara, își înzecesc efortu­­­­rile pentru a da mai multe produse și de mai bună cali­tate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului su­mele pe care s-au angajat să le doneze la fondul de aju­torare a zonelor devastate de furia apelor, precum și de­pășirile de plan ce vor fi rea­lizate drept contribuție la e­­fortul general al clasei mun­citoare, al întregului popor, pentru recuperarea pagubelor provocate de inundații. To­varășul Nicolae Ceaușescu a­­dresează felicitări conducăto­rilor uzinei, inginerilor și teh­nicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobîndite și totoda­tă îndemnul de a depune efor­turi sporite pentru creșterea productivității muncii, pentru scurtarea termenului de asi­milare a produselor noi, pen­tru intensificarea activității marelui colectiv brăilean, alături de celelalte colective industriale ale patriei, în ve­derea depășirii cât mai grab­nice a marilor greutăți prin care trece economia, ca urma­re a dezastrului natural pro­dus în țara noastră. In zona portului, conducă­torii de partid și de stat iau cunoștință, la fața locului, de nivelul apelor și măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea acestora peste chei, spre partea de jos a o­­rașului, unde se află mari de­pozite de mărfuri, stive imen­se de lemn pentru celuloză, instalații portuare. Se lucrează febril la con­struirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km și inult de 1,20 m. Munci­tori, militari, membri ai găr­zilor patriotice, tineri și vîrstnici plantează pe chei stîlpi, bat în cuie scînduri, cară pămînt și nisip, le ta­­sează. Este un mare efort ma­terial și de energie. Costul digului și al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe milioane de lei. Secretarul general al par­tidului se întreține cu condu­cătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu atîta dăruire aici și le recomandă să nu fie lă­sată la o parte nici o posibi­litate, să nu fie scăpat nici un amănunt pentru realizarea unui sistem cu adevărat efi­cient de îndiguire a asaltului apelor. Conducătorii de partid se despart de gazde și părăsesc orașul hotărît să se apere cu orice preț. Către Galați se zboară peste o imensă în­tindere de apă murdară, clipo­­cindă. Avem în priviri aceeași imagine pe care am întîlnit-o cu numai cîteva zile in urmă pe văile Mureșului, Someșului, Tîrnavelor. Parcă pe aceste pământuri s-ar fi transformat în realitate povestea biblică a potopului. Cu­ poți cuprinde cu ochiul spre sud, spre nord, ori încotro ai căuta nu vezi altceva decit ape, iar prin ape pete verzi, indicind vîr­­furi de copaci, sate părăsite, șosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte și tîrite de viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna — Vădeni zace scu­fundată în mocirlă. Este lo­cul de întilnire a Siretului cu Dunărea. Nemaiavind loc în Dunăre, Siretul a rupt digu­rile și a născut pe­­ uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeș, aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi orașul... Ga­­lațiul se înfățișează optimist. Prima imagine pe care o o­­feră, Combinatul siderurgic, este dovada certă a tăriei o­­mului, a atotputerniciei lui, în fața torțelor naturii. Este ora 17. Elicopterul ate­rizează pe stadionul din car­tierul Țiglina. In prezența a mii d­e oameni care fac o caldă primire conducătorilor de partid și de stat, tovară­șul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, și de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R. O primă veste îmbucurătoare, cotele Dunării au scăzut azi cu 3 cm., iar cu cîteva ore mai devreme calea ferată Galați — Tecuci a fost reda­tă traficului. încercuit de pu­hoaie, orașul rezistă eroic, spărgînd breșe in zidul ostil al forțelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii și mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris ,P.C.R. — Ceaușescu", au ie­șit în întîmpinarea conducă­torilor de partid și de stat. Observăm că majoritatea sînt femei, elevi și pionieri. Este și firesc: bărbații se află la muncă, în întreprinderi sau pe digul de peste 8 km lun­gime care se ridică în partea de est a orașului pentru pre­venirea viiturilor maxime ce sunt anunțate în zilele urmă­toare. Portul Galați. Pe punți ri­dicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid și de stat urcă la bordul unui vas de pasageri cu care co­boară pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat în plină construcție. In dreptul Șantie­rului Naval se profilează si­lueta masivă a mineralierului de 12.500 tone aflat în con­strucție, se văd noile dane și instalații de lansare pentru viitoare nave de 20.000 tone aflate în proiect. Dincolo de macaralele șantierului se pro­­filează halele laminorului de tablă subțire, cartierele de lo­cuințe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicații în legătură cu urgentarea lucrărilor la digul de apărare, unde sunt concen­trate imense capacități tehnice și umane sub un comanda­ment de înaltă calificare. Mii și mii de muncitori și cetă­țeni ai orașului, sprijiniți de militari ai forțelor noastre ar­mate, lucrează zi și noapte pe șantierul acestui dig. 1.000 de studenți s-au oferit să mun­cească voluntar la ridicarea zidului împotriva pericolului ascuns în masa apelor Du­nării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau și aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră țară. In afară de o­­franda în munca tenace a ce­tățenilor pentru apărarea avu­ției obștești de atacul dez­lănțuit de ape salariații Com­binatului siderurgic­­ Galați contribuie cu aproape 12 mi­lioane lei la ajutorarea zone­lor calamitate, precum și cu importante cantități de mate­riale de construcție, cu echi­pe de specialiști. Contribuția bănească a salariaților din toa­te întreprinderile și instituțiile județului se ridică, după cal­cule provizorii, la suma de 47 milioane lei. Importante can­tități de cereale, numeroase a­­nimale, precum și însemnate sume de bani sunt date in con­tul sinistraților de către uni­tățile de stat și cooperatiste din agricultură, de către fa­miliile țărănești. Sunt valori destinate să a­­copere pierderile înregistrate pînă acum în acest județ, e­­valuate provizoriu la cifra de 43.746.000 lei. Toți locuitorii municipiului și ai județului sînt ferm ho­­tărîți să muncească fără preț get pentru preintîmpinarea al­tor calamități, precum și pen­tru lichidarea efectelor inunda­țiilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu cei­lalți conducători de partid și de stat, părăsește, la orele în­serării, orașul Galați. Elicop­terul zboară un timp de-a lun­gul malului românesc al Pru­tului, ale cărui ape au prici­nuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra Luncii Siretului, Buzăului și a Ialomiței, rîuri a care s-au revărsat haotic pe întinse suprafețe agricole, a­­fectînd atît ogoare cu grîu în­verzit, cit și ferme zootehni­ce, întreprinderi ale industriei alimentare, construcții ale u­­nităților de stat și coopera­tiste, livezi și păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lăsate de inundații pe aceste cîmpii mănoase sunt inestimabile. Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împînzită de o puzderie de bălți care lucesc straniu în penumbra în­serării, dînd dimensiunea pagu­belor pe care intemperiile le-au produs în însăși grînarul țării. Sînt răni pe care oamenii mun­cii, poporul nostru trebuie să se tămăduiască prin muncă du­ză, neostenită, strîns unit în jurul partidului nostru, al conducerii sale, urmînd nea­bătut politica profund patrio­tică a Partidului Comunist Ro­mân — cîrmaciul încercat al României socialiste. ★ Ca și d in celelalte județe a­­fectate de inundații, și aici vizita operativă de lucru în­treprinsă de tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți condu­cători de partid și de stat a constituit pentru cetățenii din județele Brăila și Galați un puternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patrio­tică pentru preintîmpinarea și lichidarea efectelor inundații­lor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare în lupta cu stihiile naturii și de manifestare a so­lidarității socialiste cu care în­tregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntînd­­ cu hotărîre și fermitate grelele încercări prin care trece pa­tria noastră socialistă. N. POPESCU.BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU Tovarășul m­Od­IE ce mm in zone sinistrate și amenințate J­i de inundații din județele Brăila si Halali Emoția sentimentului autentic... (urmare din pag. 1) de înconjur al județului, un itinerar, dar pe asfalt, care sa cuprindă mai multe loca­lități. Pe portiera mașinii sa fie prinsă o cutie, un fei de pușculiță, în care fiecare set pună cu­ o vrea. In orice comună există insă agenții G.E.C., există un cont spe­cial unde pot fi depuse su­mele pentru ajutorarea si­nistraților. Asta, visul­a scă­pase din vedere. Și acel confrate al meu, a deslușit în „ini­țiativa" atît de origi­nală dorința autorului ei de a fi văzut, de a fi știut, de a-și ciștiga notorietatea fă­ră nici o investiție. Și l-a întrebat pe acest om care voia să facă paradă de un gest, vroia să ne înșele bu­na credință : „De ce să cheltui atîta benzină ? Ai putea depune acești bani in contul 2­000. Ai putea re­nunța și la altele . . Impacientat, visul s-a des­părțit intr-un mod cu totul­­ ireverențios de omul căruia cu cîteva clipe înainte ii ceruse sprijinul in materie de publicitate. Nu știm dacă acel om a ascultat de sfatul dat de confratele nostru. Cert este un singur lucru : ca el sunt putini, extrem de puțini. E­­goismul meschin primește astăzi riposta unei țări în­tregi, o ripostă care dove­dește frăția și prietenia dintre oamenii de pe aceste meleaguri. Pentru că prie­tenul ia nevoie se cunoaște! State, organizații internaționale și persoane din străinătate sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundații In aceste momente grele, cinci mari regiuni ale țării noastre se află încă sub pu­terea nestăpînită a apelor, cînd se conturează tabloul sumbru al uriașelor distrugeri provocate de inundații, sunt tot mai numeroase dovezile de solidaritate pe care le ma­nifestă față de România, state, organizații internaționale, per­soane din străinătate, cetățeni străini aflați în România. Prin scrisori și telegrame, sunt a­­dresate poporului român cu­vinte de îmbărbătare, de com­pasiune, de profundă simpatie pentru eforturile eroice pe care le face în vederea recu­perării marilor pierderi sufe­rite. In același timp, pentru a contribui la ștergerea cit mai grabnică a urmărilor cumplitei calamități care s-a abătut asupra țării se fac do­nații însemnate în bani, ma­teriale, articole de îmbrăcă­minte, medicamente și ali­mente. Guvernul Statelor Unite ale Americii a anunțat că va trimi­te un nou ajutor constînd din 1.500 paturi pliante, medica­mente și pături. Cu același a­­vion va fi transportat și aju­torul oferit de Crucea Roșie din S.U.A. întreprinderea iugoslavă de comerț exterior „Inter­export" din Belgrad a hotărît să acor­de populației sinistrate din ța­ra noastră un ajutor sub formă de îmbrăcăminte și medicamen­te în valoare de 10.000 dolari S.U.A. ■'**'1 Crucea Roșie din R. F. a Germaniei a trimis vineri, în ajutorul sinistraților din zo­nele inundate, medicamente, îmbrăcăminte, pături, corturi și 4 microbuze. Crucea Roșie suedeză a alo­cat un fond de 400.000 co­roane pentru ajutorarea sinis­traților români. Vor fi trimise medicamente în valoare de 30.000 coroane, 20 tone îmbră­­cămine, produse alimentare etc. Autoritățile britanice au tri­mis cu avionul, la 22 mai, pri­mele cantități de medicamen­te. Pentru 25 mai a fost a­­nunțată trimiterea, tot cu a­­vionul, a unui nou lot în me­dicamente. La rîndul său, societatea vest-germană „Karitas“ din Freiburg va trimite 3 camioa­ne cu medicamente, corturi, îmbrăcăminte, pături, utilaje medicale și o instalație de purificare a apei, iar Socie­tatea pentru ajutorarea copi­ilor orfani din Bonn va tri­mite 300 kg. îmbrăcăminte și medicamente. Crucea Roșie canadiană a donat pentru populația sinis­trată din regiunile lovite de inundații suma de 10.000 do­lari S.U.A. Societatea de Semilună Ro­șie din Algeria a hotărît să trimită un avion cu diferite ajutoare pentru populația din zonele lovite de calamități. La Casa de cultură a stu­denților din Capitală funcțio­nează, în aceste zile, în cursul dimineții, un centru de colec­tare a donațiilor făcute de membrii corpului diplomatic pentru ajutorarea sinistrați­lor. Pînă acum s-au primit, din partea personalului am­basadelor Marii Britanii, S.U.A. R. D. Germane, Elveției și R. F. a Germaniei la Bucu­rești pachete conținînd dife­rite articole de îmbrăcăminte, medicamente, alimente, o­­biecte de uz casnic. Secretarul Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al municipiului București, Vasile Drăgoescu, a transmis cu acest prilej mulțumiri în numele Frontului Unității So­cialiste și al Consiliului popu­lar, pentru această manifes­tare de solidaritate umană. Tot în cursul zilei de ieri, membri ai Ambasadei Italiei la București au depus în spri­jinul populației sinistrate la Banca Română de Comerț Ex­terior 600 de dolari, iar unii lucrători ai ambasadei Indiei în România 416 rupii. Buletinul hidrometeorologic Datele primite de Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că la 22 mai a plouat numai în Do­­brogea, în estul Bărăganului și izolat în Transilvania. Se prevede însă că de la 23 mai, un front de ploi va traversa țara noastră de la vest spre est. Ele vor avea însă o durată scurtă și o in­tensitate care se apreciază că nu va contribui la o nouă creștere a apelor rîurilor. Nivelul apelor rîurilor in­terioare a continuat să sca­dă în bazinele hidrografice din Transilvania și nordul Moldovei, continuînd însă să se mențină la niveluri ridi­cate și chiar să crească pe Prut, în județele Iași, Vaslui, Galați și pe Dunăre în Deltă.­­ Pe Prut, viitura se afla ieri in zona Drînceniului, un­de atinsese o cotă de 688 cm., cu aproape 1 m. peste cota de inundații. Apele au cres­cut în aval, în zona Fălciu, depășind cu 40 cm. cota de inundații. Se prevede ca un­da să atingă la Oancea o cotă de circa 600 cm. la 2b —28 mai, zonă în care se men­ține pericolul depășirii diguri­lor incintei Brateșul de Sus, unde se fac intense lucrări de apărare. Punctele hidro­­metrice de la Rădăuți și Ște­­fănești au înregistrat o nouă creștere a apelor Prutului in­să de o intensitate mai mică decit cea precedentă — circa 33 cm. sub cota de inundații. Nivelul acestei unde va scă­dea în aval și nu va crea noi pericole în această zonă mult afectată de inundații.­­ Pe M­îreș, nivelul apei a continuat să scadă, rămînînd însă peste nivelul cotelor de inundații —­ la Săvîrșin cu 140 cm., Rodna cu 140 cm. și A­­rad cu 80 cm. La Alba Iulia, apele au scăzut la nivelul co­telor de inundații. —­ Frontul viiturii de pe Olt a ajuns ieri la Dunăre. In amonte, apele sint în con­tinuare peste cotele de inun­dații la Feldioara cu 70 cm. Hoghiz cu 30 cm., și Făgăraș cu 34 cm. La Se­beș Olt, Slatina și Rm. Vîl­­cea, apele Oltului au scăzut sub nivelul cotelor de inun­dații.­­ Siretul a continuat să scadă, apele depășind cota de inundație in bazinul inferior la Lungoci cu 160 cm. și la Șendreni (57 km. de la Dună­re, cu 120 cm. Această zonă este inundată. Celelalte rîuri interioare sînt în general în scădere. Apele Dunării cresc pe sec­torul Baziaș — Cernavodă și sunt relativ staționare în Del­tă. Noua undă care a pătruns la 21 mai pe sectorul româ­nesc al Dunării și va atinge Culminația la Baziaș la 27 mai De menționat că, în zona Dunării inferioare, vîntul se va intensifica ajungînd la 10 —15 m./sec., ceea ce va fa­voriza erodarea digurilor prin valuri. (Agerpres). ­iî!Lă Starea căilor de comunicație Organele dip resort ale­ Mi­­­nisterului Transporturilor și Ministerul Poștelor și Tele­comunicațiilor anunță urmă­toarea stare a căilor ferate, drumurilor, aeroporturilor, cir­cuitelor telefonice urbane­­ și interurbane și a oficiilor P.T.T.R. de pe teritoriul țării. In ziua de 22 mai s-au re­deschis liniile ferate Satu Mare — Halmeu, Baia Mare — Satu Mare, Luduș — Mă­­gheruș Șieu, Ilva Mică — Sîngeorz Băi, Leordina — Va­lea Vișeului­­— Sighetul Mar­­matiei — Cîmpulung pe Tisa și Blaj — Jidvei. Sunt încă suspendate transporturile fe­roviare pe sectoarele: Cră­­ciunel — Bod Mureș, Ilia — Dolina, Radna — Naidorf,­­Mă­­­rișelu­ — Măgheruș Șieu, Dej — Jibou, Ulmeni — Sălaj — Mireșul Mare, Beclean — Mo­­goșeni, Vișeul de Jos — Le­­ordina, Sîngiorz Băi — Ro­dna Veche, Sărățel — Bistrița Bîr­­găului, Jidvei — Praid, Vî­­nători — Odorhei, Războieni — Uioara, Șeitin — Nădlac, Bărboși — Șerbești și Baldo­­vinești — Bărboși. Unitățile Direcției generale a drumurilor, trusturile loca­le de sprijinire construcții și montaj, de ostașii forțelor noastre armate, au reușit să restabilească circulația pe magistrala D.N. 7 Deva — Ilia — Săvirșin — Arad. Activitate intensă pentru asigurarea unor recolte bogate­ (urmare din pag. 1) treburile îi sînt puțin întîrziate. Pe terenul repartizat echipei sa­le, zile de-a rîndul a băltit apa și nu s-a putut lucra. Acum, pămîntul s-a mai zvri­tat și oa­menii muncesc de zor. Se a­­menajează rețeaua de canale pentru irigat, se pregătește te­renul și se plantează tomatele. Ploile și apele învolburate ale Bîrladului i-au ținut pe legumi­cultori în loc. Acum vremea este bună și toți sînt la datorie. In celelate trupuri de grădină s-a terminat plantatul în cîmp a ră­sadurilor de tomate, ardei și vinete. Peste o zi trebuie să se termine plivitul culturilor de cea­pă și usturoi, pe care le-au in­vadat buruienile. Nu este vreme de pierdut. Fiecare legumicultor se străduie să dea randamentul maxim. Pe șesuri și coline, vegetația a izbucnit viguroasă, colorînd cimpul într-un verde plin. In multe locuri, s-a trecut la re­coltatul plantelor de nutreț. La fermna Banca a I.A.S. Zorleni, în taralaua Strîmtura, numeroși cosași culcă lucerna la pămînt. La ferma Banca, în apro­piere, pe o tarla ocu­pată tot cu lucrenă, lucrează două cositori mecanice. S-au comasat mai multe forțe pentru a strînge lucerna în momentul cînd plantele au cea mai mare valoare nutritivă. Același lucru i-a îndemnat și pe gospodarii din alte unități să se gîndească de pe acum la obținerea unor fînuri de calitate superioară. Și pe tarlalele cooperativei a­­gricole din Tutova, am întîlnit eforturile conjugate ale coope­ratorilor cu ale mecanizatorilor, pentru executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. Condu­cerea unității, împreună cu spe­cialiștii, este preocupată și de întreprinderea măsurilor cores­punzătoare pentru însămințarea și reînsâmînțarea suprafețelor a­­tinse de inundații. In tarlaua Budleana, de pildă, s-au făcut șanțuri pentru evacuarea apei, unde urmează să se însămînțeze porumb. S-a procurat sămînță din hibrizi de porumb cu peri­oada de vegetație mai scurtă, incit plantele să aibă vreme să se maturizeze. Acțiuni similare trebuie întreprinse­ și în cele­lalte unități din județ,, care au suferit de pe urma inundațiilor. Este necesar să se ia măsuri o­­perative pentru ca însămînțarea ultimelor suprafețe să se înche­ie pînă cel tîrziu în prima de­cadă a lunii iunie. Se cere, tot­odată, să se acționeze pentru reînsâmînțarea terenurilor cala­mitate, cu aceeași plantă, iar în cazuri deosebite cu porumb. Nici o palmă de pămînt nu tre­buie pierdută. Producțiile plani­ficate trebuie realizate integral, în acest ultim an al cincinalu­lui. Aceasta, de fapt, este ho­­tărîrea specialiștilor, a întregii țărănimi cooperatiste, care, în prezent, și-a adunat forțele, la un singur om, și a trecut la e­­xecutarea lucrărilor de sezon în toate sectoarele de activitate. Toți ca un... (urmare din pag. 1) Comitetului­­ executiv al Uni­unii Naționale a Cooperati­velor Agricole de Producție hotărînd ca C.A.P. Ivești să contribuie la ajutorarea jude­țelor sinistrate cu 6.000 kg. grîu, 4.000 kg. porumb și im­portante sume de bani. Astăzi (n.n. — 22 mai 1970), mij­loacele de transport ale coo­perativei vor transporta în baza de recepție Tutova în­treaga cantitate de produse donate, pînă acum, de țăranii cooperatori din comuna Ivești. Acțiunea continuă. ★ Din poșta sosită ieri (22 mai a.c.) la redacție, am desfăcut un plic expediat din satul Stîn­­cășeni, comuna Voinești. Ex­peditor : pensionarul Ottaiu V. Mihai. In cuvinte simple, dar care vădesc o înaltă conști­ință cetățenească, tov. Ou­atu D. Mihai scrie, printre altele : împreună cu ceilalți pensio­nari din localitate am hotărît să contribuim cu drepturile de pensie ce ni se cu­vin pe o zi, la fondul pen­tru ajutorarea celor care au suferit de pe urma inundații­lor. Cer să fiu trimis ca vo­luntar intr-unul din județele calamitate pentru a fi de fo­los la vindecarea rănilor și a bolilor ce s-au abătut pe a­­cele meleaguri. Cer aceasta întrucît am lucrat ca oficiant sanitar. m PÄGlMÄ 9 • Publicitate /WWWVAARA/WWWWWWVWSARA/WWVJ COMBINATUL DE EXPLOATARE SI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI­ IAȘI # str. Bucium nr. 34 are disponibile: ‘ automacara S.R. 101­­­1 ......................1 buc. motoare D. 36 M. de schimb.............2 buc. dinamometre forță —10 Tof.....................1 buc. —trolii T.A. — 2 A.M. Uz. Plo­­peni.....................2 buc. - defrișător tractor S.1­300 ..■ [UNK] [UNK].■ [UNK]•.•1 buc. - plug P.P.S. 4x35 1 buc. - plug cu disc - 3 P.D.N. 3­30.....................1 buc. Cei interesați vor înainta cereri de trans­fer în 4 exemplare, pentru fiecare mijloc fix. Informații suplimentare la telefon 17250, 17251, 17252. imiti i­uimuiiini Industria morăritului și panificației Vaslui cu sediul în orașul Bîrlad, vinde din stoc disponibil­­ — surele trapezoidale — alcool etilic — rulmenți — aremoane terestre — airlige terestre — Întrerupător automat DPT­A 1000 A Materialele de mai sus sînt în depozitul din Bîrlad str. Sterian Dumbravă nr. 47. Din depozitul de la secția de panificație din Vaslui se vinde cu virament și cu numerar țiglă din demolări cu 60% uzură. La 25 mai a.c. se va ține la sediul întreprinderii comu­nale din Bîrlad, CONCURS PENTRU OCUPAREA UNUI POST DE MAISTRU AUTO. Condițiile de admitere la concurs sînt prevăzute in „Re­gulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de maiștri”, aprobat prin H.C.M. nr. 875/1960. Salarizarea în conformitate cu H.C.M. 914/1968. Amănunte se pot cere la întreprinderea comunală Bîrlad, str. Leningrad nr. 13 - serv, personal, telefon 1040. Stimați consu­matori! Vo 3 invităm să vizitați grădinile de vară ale coopera­ției de consum din localitățile : NEGREȘTI, MUNTENI DE JOS, SOLEȘTI, CODREȘTI, MOARA GRECI, FĂLCIU, P­U­­IEȘTI, CAMPING SIREI și BUFETUL ALBIȚA. • IN LEGĂTURĂ CU ÎN­TREȚINEREA LOCUINȚE­LOR DIN FONDUL LOCA­TIV DE STAT, OBLIGAȚII CE REVIN PROPRIETARU­LUI ȘI CHIRIAȘULUI. — întrebare adresată de tov. GHEORGHE ROZNOV, de la I.A.S. Vaslui, întreprinderile care au în administrare fondul locativ de 33 110/1­968). « OBLIGAȚIA DE ÎN­TREȚINERE INTRE FRAȚI SI DREPTUL ACESTORA LA SUCCESIUNE. DREP­TUL LA MOȘTENIRE AL COPIILOR. — Informații cerute de tov. AURICA DRAGOS, din Bîrlad, str. Dragostei nr. 4, tov. NECULAI OLA­­RU, din Bîrlad, str. Gh. cel decedat nu a lăsat și soț supravețuitor; celelalte rude sînt îndepărtate de la succe­siune în astfel de cazuri. (Art. 86 și următoarele din Codul Familiei, art. 672, 669 și 777 — Codul Civil). • AJUTOARE BĂNEȘTI ACORDATE SOȚIILOR MI­LITARIL­OR­IN TERMEN. — Relație furnizată tov. Poșta juridică stat, au obligația de a repara și înlocui elementele de con­strucții și instalații din exte­riorul clădirii și a anexelor ei, a instalațiilor aferente clă­dirii (instalația de încălzire centrală, crematoriile, puncte­le tehnice etc.). Chiriașul are obligația de a executa următoarele lucrări de întreținere și reparații la apartamentul și dependințele ce le ocupă : a zugrăvi (inte­rior) pereții și tavanele a revop­­si pereții la băi, bucătărie, closete, dușumele și tîmplăria interioară, a curăți și repara sobele, coșurile de fum și de aerisire, a înlocui geamurile lipsă sau sparte și de a se chitui, a rașcheta și curați parchetul, a asigura funcțio­nalitatea instalațiilor de în­călzire, electrică, sanitară. (Anexă la Instrucțiunile Co­mitetului pentru probleme­le administrației locale nr. Doja nr. 20 și tov. MARTA PRICOP, din comuna Ză­­­ podeni. Obligația de intreținere e­­xistă și între frați și surori ; în cazul în care r­ai­imite persoane sînt obligate să în­trețină aceeași persoană, ele vor contribui la plata între­ținerii, proporțional cu mij­loacele lor. Cel care a primit întreținerea se poate întoarce împotriva celorlalți obligați, pentru partea fiecăruia. la Frații și surorile au drept moștenire în cote egale, dacă nu există copii, soț su­praviețuitor sau părinți (în care caz vin la moștenire în con­curență cu aceștia). Moștenitorii­ile și sarcinile plătesc datori­succesiunii, fiecare în proporție cu par­tea de moștenire. Copii moștenesc pe tată sau mamă în întregime, dacă ECATERINA RATA din Huși, str. 11 Iunie nr. 6. Soțiile militarilor în termen care au copii sub 8 ani, sînt gravide sau incapabile de muncă din cauza unei invali­dități de gradul I sau II, pri­mesc ajutor lunar în valoare de 150 de lei, în orașe, și de 100 de lei — la sate. Ajutorul se mărește la 200 de lei, lu­nar, în orașe, și la 150 de lei, la sate, dacă soția militarului în termen întrunește cel pu­țin două din aceste condiți. Ajutorul se acordă numai da­că persoanele respective nu sunt în timpul muncii și nu au mijloace de existență (ve­nituri mai mari de 150 lei lu­nar). (Decret nr. 258/1956, art. 14 Decret nr. 285/1960). V. AURICA MOISE consilier juridic

Next