Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)
1970-05-23 / nr. 698
• VREMEA NOUĂ mm (urmare din pag. 1) subansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, directorul general al întreprinderii, răspunde la întrebările in legătură cu calitatea producției, cu destinația ei. Un număr de 42 compresoare rulouri, făcind parte dintr-un lot de 72, sunt gata să iasă pe porțile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu face precizarea că beneficiarul, o firmă străină, satisfăcută de calitatea produsului, a adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăți. Pe platforma de încercare a compresoarelor și toarelor are loc un excavaschimb de păreri asupra calității produselor. Se arată că excavatoarele produse în prezent sunt de o concepție depășită și că uzina asimilează acum un tip de excavator modern și de mai mare capacitate, excavatorul cu acționare hidraulică, ale cărui 5 prototipuri sînt în curs de execuție, urmînd ca in curind el să intre în producție de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază faptul că utilajele acestei întreprinderi — excavatoare, rulouri compresoare, mașini grele destinate lucrărilor de construcție — au o mare importanță acum, în eforturile ce ne așteaptă pentru refacerea drumurilor, șoselelor, căilor ferate, a construcțiilor din localități, întreprinderi și din agricultură, după retragerea apelor. Pretutindeni, în secțiile și in toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac tovarășului Nicolae , Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat o primire călduroasă. Ințelegînd momentele grele prin care trece țara, își înzecesc eforturile pentru a da mai multe produse și de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului sumele pe care s-au angajat să le doneze la fondul de ajutorare a zonelor devastate de furia apelor, precum și depășirile de plan ce vor fi realizate drept contribuție la efortul general al clasei muncitoare, al întregului popor, pentru recuperarea pagubelor provocate de inundații. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează felicitări conducătorilor uzinei, inginerilor și tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele dobîndite și totodată îndemnul de a depune eforturi sporite pentru creșterea productivității muncii, pentru scurtarea termenului de asimilare a produselor noi, pentru intensificarea activității marelui colectiv brăilean, alături de celelalte colective industriale ale patriei, în vederea depășirii cât mai grabnice a marilor greutăți prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs în țara noastră. In zona portului, conducătorii de partid și de stat iau cunoștință, la fața locului, de nivelul apelor și măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea acestora peste chei, spre partea de jos a orașului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pentru celuloză, instalații portuare. Se lucrează febril la construirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km și inult de 1,20 m. Muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, tineri și vîrstnici plantează pe chei stîlpi, bat în cuie scînduri, cară pămînt și nisip, le tasează. Este un mare efort material și de energie. Costul digului și al celorlalte lucrări de apărare a Brăilei se va cifra la multe milioane de lei. Secretarul general al partidului se întreține cu conducătorii lucrărilor, cu cei ce muncesc cu atîta dăruire aici și le recomandă să nu fie lăsată la o parte nici o posibilitate, să nu fie scăpat nici un amănunt pentru realizarea unui sistem cu adevărat eficient de îndiguire a asaltului apelor. Conducătorii de partid se despart de gazde și părăsesc orașul hotărît să se apere cu orice preț. Către Galați se zboară peste o imensă întindere de apă murdară, clipocindă. Avem în priviri aceeași imagine pe care am întîlnit-o cu numai cîteva zile in urmă pe văile Mureșului, Someșului, Tîrnavelor. Parcă pe aceste pământuri s-ar fi transformat în realitate povestea biblică a potopului. Cu poți cuprinde cu ochiul spre sud, spre nord, ori încotro ai căuta nu vezi altceva decit ape, iar prin ape pete verzi, indicind vîrfuri de copaci, sate părăsite, șosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte și tîrite de viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna — Vădeni zace scufundată în mocirlă. Este locul de întilnire a Siretului cu Dunărea. Nemaiavind loc în Dunăre, Siretul a rupt digurile și a născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeș, aducătoare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi orașul... Galațiul se înfățișează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Combinatul siderurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atotputerniciei lui, în fața torțelor naturii. Este ora 17. Elicopterul aterizează pe stadionul din cartierul Țiglina. In prezența a mii de oameni care fac o caldă primire conducătorilor de partid și de stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, și de Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R. O primă veste îmbucurătoare, cotele Dunării au scăzut azi cu 3 cm., iar cu cîteva ore mai devreme calea ferată Galați — Tecuci a fost redată traficului. încercuit de puhoaie, orașul rezistă eroic, spărgînd breșe in zidul ostil al forțelor naturii. Pe străzile ce duc spre port, mii și mii de localnici, cu pancarte pe care stă scris ,P.C.R. — Ceaușescu", au ieșit în întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat. Observăm că majoritatea sînt femei, elevi și pionieri. Este și firesc: bărbații se află la muncă, în întreprinderi sau pe digul de peste 8 km lungime care se ridică în partea de est a orașului pentru prevenirea viiturilor maxime ce sunt anunțate în zilele următoare. Portul Galați. Pe punți ridicate peste cheiul atins de ape, conducătorii de partid și de stat urcă la bordul unui vas de pasageri cu care coboară pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat în plină construcție. In dreptul Șantierului Naval se profilează silueta masivă a mineralierului de 12.500 tone aflat în construcție, se văd noile dane și instalații de lansare pentru viitoare nave de 20.000 tone aflate în proiect. Dincolo de macaralele șantierului se profilează halele laminorului de tablă subțire, cartierele de locuințe. Toate aceste bunuri trebuie salvate de furia apelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicații în legătură cu urgentarea lucrărilor la digul de apărare, unde sunt concentrate imense capacități tehnice și umane sub un comandament de înaltă calificare. Mii și mii de muncitori și cetățeni ai orașului, sprijiniți de militari ai forțelor noastre armate, lucrează zi și noapte pe șantierul acestui dig. 1.000 de studenți s-au oferit să muncească voluntar la ridicarea zidului împotriva pericolului ascuns în masa apelor Dunării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau și aici în aceste clipe prin care trece întreaga noastră țară. In afară de ofranda în munca tenace a cetățenilor pentru apărarea avuției obștești de atacul dezlănțuit de ape salariații Combinatului siderurgic Galați contribuie cu aproape 12 milioane lei la ajutorarea zonelor calamitate, precum și cu importante cantități de materiale de construcție, cu echipe de specialiști. Contribuția bănească a salariaților din toate întreprinderile și instituțiile județului se ridică, după calcule provizorii, la suma de 47 milioane lei. Importante cantități de cereale, numeroase animale, precum și însemnate sume de bani sunt date in contul sinistraților de către unitățile de stat și cooperatiste din agricultură, de către familiile țărănești. Sunt valori destinate să acopere pierderile înregistrate pînă acum în acest județ, evaluate provizoriu la cifra de 43.746.000 lei. Toți locuitorii municipiului și ai județului sînt ferm hotărîți să muncească fără preț get pentru preintîmpinarea altor calamități, precum și pentru lichidarea efectelor inundațiilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu ceilalți conducători de partid și de stat, părăsește, la orele înserării, orașul Galați. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra Luncii Siretului, Buzăului și a Ialomiței, rîuri a care s-au revărsat haotic pe întinse suprafețe agricole, afectînd atît ogoare cu grîu înverzit, cit și ferme zootehnice, întreprinderi ale industriei alimentare, construcții ale unităților de stat și cooperatiste, livezi și păduri. Privirea distinge zone din care apele au început să se retragă, dar pagubele lăsate de inundații pe aceste cîmpii mănoase sunt inestimabile. Mănoasa cîmpie a Bărăganului este împînzită de o puzderie de bălți care lucesc straniu în penumbra înserării, dînd dimensiunea pagubelor pe care intemperiile le-au produs în însăși grînarul țării. Sînt răni pe care oamenii muncii, poporul nostru trebuie să se tămăduiască prin muncă duză, neostenită, strîns unit în jurul partidului nostru, al conducerii sale, urmînd neabătut politica profund patriotică a Partidului Comunist Român — cîrmaciul încercat al României socialiste. ★ Ca și d in celelalte județe afectate de inundații, și aici vizita operativă de lucru întreprinsă de tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat a constituit pentru cetățenii din județele Brăila și Galați un puternic imbold de a munci cu înaltă răspundere patriotică pentru preintîmpinarea și lichidarea efectelor inundațiilor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare în lupta cu stihiile naturii și de manifestare a solidarității socialiste cu care întregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntînd cu hotărîre și fermitate grelele încercări prin care trece patria noastră socialistă. N. POPESCU.BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU Tovarășul mOdIE ce mm in zone sinistrate și amenințate Ji de inundații din județele Brăila si Halali Emoția sentimentului autentic... (urmare din pag. 1) de înconjur al județului, un itinerar, dar pe asfalt, care sa cuprindă mai multe localități. Pe portiera mașinii sa fie prinsă o cutie, un fei de pușculiță, în care fiecare set pună cu o vrea. In orice comună există insă agenții G.E.C., există un cont special unde pot fi depuse sumele pentru ajutorarea sinistraților. Asta, visula scăpase din vedere. Și acel confrate al meu, a deslușit în „inițiativa" atît de originală dorința autorului ei de a fi văzut, de a fi știut, de a-și ciștiga notorietatea fără nici o investiție. Și l-a întrebat pe acest om care voia să facă paradă de un gest, vroia să ne înșele buna credință : „De ce să cheltui atîta benzină ? Ai putea depune acești bani in contul 2000. Ai putea renunța și la altele . . Impacientat, visul s-a despărțit intr-un mod cu totul ireverențios de omul căruia cu cîteva clipe înainte ii ceruse sprijinul in materie de publicitate. Nu știm dacă acel om a ascultat de sfatul dat de confratele nostru. Cert este un singur lucru : ca el sunt putini, extrem de puțini. Egoismul meschin primește astăzi riposta unei țări întregi, o ripostă care dovedește frăția și prietenia dintre oamenii de pe aceste meleaguri. Pentru că prietenul ia nevoie se cunoaște! State, organizații internaționale și persoane din străinătate sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundații In aceste momente grele, cinci mari regiuni ale țării noastre se află încă sub puterea nestăpînită a apelor, cînd se conturează tabloul sumbru al uriașelor distrugeri provocate de inundații, sunt tot mai numeroase dovezile de solidaritate pe care le manifestă față de România, state, organizații internaționale, persoane din străinătate, cetățeni străini aflați în România. Prin scrisori și telegrame, sunt adresate poporului român cuvinte de îmbărbătare, de compasiune, de profundă simpatie pentru eforturile eroice pe care le face în vederea recuperării marilor pierderi suferite. In același timp, pentru a contribui la ștergerea cit mai grabnică a urmărilor cumplitei calamități care s-a abătut asupra țării se fac donații însemnate în bani, materiale, articole de îmbrăcăminte, medicamente și alimente. Guvernul Statelor Unite ale Americii a anunțat că va trimite un nou ajutor constînd din 1.500 paturi pliante, medicamente și pături. Cu același avion va fi transportat și ajutorul oferit de Crucea Roșie din S.U.A. întreprinderea iugoslavă de comerț exterior „Interexport" din Belgrad a hotărît să acorde populației sinistrate din țara noastră un ajutor sub formă de îmbrăcăminte și medicamente în valoare de 10.000 dolari S.U.A. ■'**'1 Crucea Roșie din R. F. a Germaniei a trimis vineri, în ajutorul sinistraților din zonele inundate, medicamente, îmbrăcăminte, pături, corturi și 4 microbuze. Crucea Roșie suedeză a alocat un fond de 400.000 coroane pentru ajutorarea sinistraților români. Vor fi trimise medicamente în valoare de 30.000 coroane, 20 tone îmbrăcămine, produse alimentare etc. Autoritățile britanice au trimis cu avionul, la 22 mai, primele cantități de medicamente. Pentru 25 mai a fost anunțată trimiterea, tot cu avionul, a unui nou lot în medicamente. La rîndul său, societatea vest-germană „Karitas“ din Freiburg va trimite 3 camioane cu medicamente, corturi, îmbrăcăminte, pături, utilaje medicale și o instalație de purificare a apei, iar Societatea pentru ajutorarea copiilor orfani din Bonn va trimite 300 kg. îmbrăcăminte și medicamente. Crucea Roșie canadiană a donat pentru populația sinistrată din regiunile lovite de inundații suma de 10.000 dolari S.U.A. Societatea de Semilună Roșie din Algeria a hotărît să trimită un avion cu diferite ajutoare pentru populația din zonele lovite de calamități. La Casa de cultură a studenților din Capitală funcționează, în aceste zile, în cursul dimineții, un centru de colectare a donațiilor făcute de membrii corpului diplomatic pentru ajutorarea sinistraților. Pînă acum s-au primit, din partea personalului ambasadelor Marii Britanii, S.U.A. R. D. Germane, Elveției și R. F. a Germaniei la București pachete conținînd diferite articole de îmbrăcăminte, medicamente, alimente, obiecte de uz casnic. Secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului București, Vasile Drăgoescu, a transmis cu acest prilej mulțumiri în numele Frontului Unității Socialiste și al Consiliului popular, pentru această manifestare de solidaritate umană. Tot în cursul zilei de ieri, membri ai Ambasadei Italiei la București au depus în sprijinul populației sinistrate la Banca Română de Comerț Exterior 600 de dolari, iar unii lucrători ai ambasadei Indiei în România 416 rupii. Buletinul hidrometeorologic Datele primite de Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că la 22 mai a plouat numai în Dobrogea, în estul Bărăganului și izolat în Transilvania. Se prevede însă că de la 23 mai, un front de ploi va traversa țara noastră de la vest spre est. Ele vor avea însă o durată scurtă și o intensitate care se apreciază că nu va contribui la o nouă creștere a apelor rîurilor. Nivelul apelor rîurilor interioare a continuat să scadă în bazinele hidrografice din Transilvania și nordul Moldovei, continuînd însă să se mențină la niveluri ridicate și chiar să crească pe Prut, în județele Iași, Vaslui, Galați și pe Dunăre în Deltă. Pe Prut, viitura se afla ieri in zona Drînceniului, unde atinsese o cotă de 688 cm., cu aproape 1 m. peste cota de inundații. Apele au crescut în aval, în zona Fălciu, depășind cu 40 cm. cota de inundații. Se prevede ca unda să atingă la Oancea o cotă de circa 600 cm. la 2b —28 mai, zonă în care se menține pericolul depășirii digurilor incintei Brateșul de Sus, unde se fac intense lucrări de apărare. Punctele hidrometrice de la Rădăuți și Ștefănești au înregistrat o nouă creștere a apelor Prutului insă de o intensitate mai mică decit cea precedentă — circa 33 cm. sub cota de inundații. Nivelul acestei unde va scădea în aval și nu va crea noi pericole în această zonă mult afectată de inundații. Pe Mîreș, nivelul apei a continuat să scadă, rămînînd însă peste nivelul cotelor de inundații — la Săvîrșin cu 140 cm., Rodna cu 140 cm. și Arad cu 80 cm. La Alba Iulia, apele au scăzut la nivelul cotelor de inundații. — Frontul viiturii de pe Olt a ajuns ieri la Dunăre. In amonte, apele sint în continuare peste cotele de inundații la Feldioara cu 70 cm. Hoghiz cu 30 cm., și Făgăraș cu 34 cm. La Sebeș Olt, Slatina și Rm. Vîlcea, apele Oltului au scăzut sub nivelul cotelor de inundații. Siretul a continuat să scadă, apele depășind cota de inundație in bazinul inferior la Lungoci cu 160 cm. și la Șendreni (57 km. de la Dunăre, cu 120 cm. Această zonă este inundată. Celelalte rîuri interioare sînt în general în scădere. Apele Dunării cresc pe sectorul Baziaș — Cernavodă și sunt relativ staționare în Deltă. Noua undă care a pătruns la 21 mai pe sectorul românesc al Dunării și va atinge Culminația la Baziaș la 27 mai De menționat că, în zona Dunării inferioare, vîntul se va intensifica ajungînd la 10 —15 m./sec., ceea ce va favoriza erodarea digurilor prin valuri. (Agerpres). iî!Lă Starea căilor de comunicație Organele dip resort ale Ministerului Transporturilor și Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor anunță următoarea stare a căilor ferate, drumurilor, aeroporturilor, circuitelor telefonice urbane și interurbane și a oficiilor P.T.T.R. de pe teritoriul țării. In ziua de 22 mai s-au redeschis liniile ferate Satu Mare — Halmeu, Baia Mare — Satu Mare, Luduș — Măgheruș Șieu, Ilva Mică — Sîngeorz Băi, Leordina — Valea Vișeului— Sighetul Marmatiei — Cîmpulung pe Tisa și Blaj — Jidvei. Sunt încă suspendate transporturile feroviare pe sectoarele: Crăciunel — Bod Mureș, Ilia — Dolina, Radna — Naidorf,Mărișelu — Măgheruș Șieu, Dej — Jibou, Ulmeni — Sălaj — Mireșul Mare, Beclean — Mogoșeni, Vișeul de Jos — Leordina, Sîngiorz Băi — Rodna Veche, Sărățel — Bistrița Bîrgăului, Jidvei — Praid, Vînători — Odorhei, Războieni — Uioara, Șeitin — Nădlac, Bărboși — Șerbești și Baldovinești — Bărboși. Unitățile Direcției generale a drumurilor, trusturile locale de sprijinire construcții și montaj, de ostașii forțelor noastre armate, au reușit să restabilească circulația pe magistrala D.N. 7 Deva — Ilia — Săvirșin — Arad. Activitate intensă pentru asigurarea unor recolte bogate (urmare din pag. 1) treburile îi sînt puțin întîrziate. Pe terenul repartizat echipei sale, zile de-a rîndul a băltit apa și nu s-a putut lucra. Acum, pămîntul s-a mai zvritat și oamenii muncesc de zor. Se amenajează rețeaua de canale pentru irigat, se pregătește terenul și se plantează tomatele. Ploile și apele învolburate ale Bîrladului i-au ținut pe legumicultori în loc. Acum vremea este bună și toți sînt la datorie. In celelate trupuri de grădină s-a terminat plantatul în cîmp a răsadurilor de tomate, ardei și vinete. Peste o zi trebuie să se termine plivitul culturilor de ceapă și usturoi, pe care le-au invadat buruienile. Nu este vreme de pierdut. Fiecare legumicultor se străduie să dea randamentul maxim. Pe șesuri și coline, vegetația a izbucnit viguroasă, colorînd cimpul într-un verde plin. In multe locuri, s-a trecut la recoltatul plantelor de nutreț. La fermna Banca a I.A.S. Zorleni, în taralaua Strîmtura, numeroși cosași culcă lucerna la pămînt. La ferma Banca, în apropiere, pe o tarla ocupată tot cu lucrenă, lucrează două cositori mecanice. S-au comasat mai multe forțe pentru a strînge lucerna în momentul cînd plantele au cea mai mare valoare nutritivă. Același lucru i-a îndemnat și pe gospodarii din alte unități să se gîndească de pe acum la obținerea unor fînuri de calitate superioară. Și pe tarlalele cooperativei agricole din Tutova, am întîlnit eforturile conjugate ale cooperatorilor cu ale mecanizatorilor, pentru executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. Conducerea unității, împreună cu specialiștii, este preocupată și de întreprinderea măsurilor corespunzătoare pentru însămințarea și reînsâmînțarea suprafețelor atinse de inundații. In tarlaua Budleana, de pildă, s-au făcut șanțuri pentru evacuarea apei, unde urmează să se însămînțeze porumb. S-a procurat sămînță din hibrizi de porumb cu perioada de vegetație mai scurtă, incit plantele să aibă vreme să se maturizeze. Acțiuni similare trebuie întreprinse și în celelalte unități din județ,, care au suferit de pe urma inundațiilor. Este necesar să se ia măsuri operative pentru ca însămînțarea ultimelor suprafețe să se încheie pînă cel tîrziu în prima decadă a lunii iunie. Se cere, totodată, să se acționeze pentru reînsâmînțarea terenurilor calamitate, cu aceeași plantă, iar în cazuri deosebite cu porumb. Nici o palmă de pămînt nu trebuie pierdută. Producțiile planificate trebuie realizate integral, în acest ultim an al cincinalului. Aceasta, de fapt, este hotărîrea specialiștilor, a întregii țărănimi cooperatiste, care, în prezent, și-a adunat forțele, la un singur om, și a trecut la executarea lucrărilor de sezon în toate sectoarele de activitate. Toți ca un... (urmare din pag. 1) Comitetului executiv al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție hotărînd ca C.A.P. Ivești să contribuie la ajutorarea județelor sinistrate cu 6.000 kg. grîu, 4.000 kg. porumb și importante sume de bani. Astăzi (n.n. — 22 mai 1970), mijloacele de transport ale cooperativei vor transporta în baza de recepție Tutova întreaga cantitate de produse donate, pînă acum, de țăranii cooperatori din comuna Ivești. Acțiunea continuă. ★ Din poșta sosită ieri (22 mai a.c.) la redacție, am desfăcut un plic expediat din satul Stîncășeni, comuna Voinești. Expeditor : pensionarul Ottaiu V. Mihai. In cuvinte simple, dar care vădesc o înaltă conștiință cetățenească, tov. Ouatu D. Mihai scrie, printre altele : împreună cu ceilalți pensionari din localitate am hotărît să contribuim cu drepturile de pensie ce ni se cuvin pe o zi, la fondul pentru ajutorarea celor care au suferit de pe urma inundațiilor. Cer să fiu trimis ca voluntar intr-unul din județele calamitate pentru a fi de folos la vindecarea rănilor și a bolilor ce s-au abătut pe acele meleaguri. Cer aceasta întrucît am lucrat ca oficiant sanitar. m PÄGlMÄ 9 • Publicitate /WWWVAARA/WWWWWWVWSARA/WWVJ COMBINATUL DE EXPLOATARE SI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI IAȘI # str. Bucium nr. 34 are disponibile: ‘ automacara S.R. 1011 ......................1 buc. motoare D. 36 M. de schimb.............2 buc. dinamometre forță —10 Tof.....................1 buc. —trolii T.A. — 2 A.M. Uz. Plopeni.....................2 buc. - defrișător tractor S.1300 ..■ [UNK] [UNK].■ [UNK]•.•1 buc. - plug P.P.S. 4x35 1 buc. - plug cu disc - 3 P.D.N. 330.....................1 buc. Cei interesați vor înainta cereri de transfer în 4 exemplare, pentru fiecare mijloc fix. Informații suplimentare la telefon 17250, 17251, 17252. imiti iuimuiiini Industria morăritului și panificației Vaslui cu sediul în orașul Bîrlad, vinde din stoc disponibil — surele trapezoidale — alcool etilic — rulmenți — aremoane terestre — airlige terestre — Întrerupător automat DPTA 1000 A Materialele de mai sus sînt în depozitul din Bîrlad str. Sterian Dumbravă nr. 47. Din depozitul de la secția de panificație din Vaslui se vinde cu virament și cu numerar țiglă din demolări cu 60% uzură. La 25 mai a.c. se va ține la sediul întreprinderii comunale din Bîrlad, CONCURS PENTRU OCUPAREA UNUI POST DE MAISTRU AUTO. Condițiile de admitere la concurs sînt prevăzute in „Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de maiștri”, aprobat prin H.C.M. nr. 875/1960. Salarizarea în conformitate cu H.C.M. 914/1968. Amănunte se pot cere la întreprinderea comunală Bîrlad, str. Leningrad nr. 13 - serv, personal, telefon 1040. Stimați consumatori! Vo 3 invităm să vizitați grădinile de vară ale cooperației de consum din localitățile : NEGREȘTI, MUNTENI DE JOS, SOLEȘTI, CODREȘTI, MOARA GRECI, FĂLCIU, PUIEȘTI, CAMPING SIREI și BUFETUL ALBIȚA. • IN LEGĂTURĂ CU ÎNTREȚINEREA LOCUINȚELOR DIN FONDUL LOCATIV DE STAT, OBLIGAȚII CE REVIN PROPRIETARULUI ȘI CHIRIAȘULUI. — întrebare adresată de tov. GHEORGHE ROZNOV, de la I.A.S. Vaslui, întreprinderile care au în administrare fondul locativ de 33 110/1968). « OBLIGAȚIA DE ÎNTREȚINERE INTRE FRAȚI SI DREPTUL ACESTORA LA SUCCESIUNE. DREPTUL LA MOȘTENIRE AL COPIILOR. — Informații cerute de tov. AURICA DRAGOS, din Bîrlad, str. Dragostei nr. 4, tov. NECULAI OLARU, din Bîrlad, str. Gh. cel decedat nu a lăsat și soț supravețuitor; celelalte rude sînt îndepărtate de la succesiune în astfel de cazuri. (Art. 86 și următoarele din Codul Familiei, art. 672, 669 și 777 — Codul Civil). • AJUTOARE BĂNEȘTI ACORDATE SOȚIILOR MILITARILORIN TERMEN. — Relație furnizată tov. Poșta juridică stat, au obligația de a repara și înlocui elementele de construcții și instalații din exteriorul clădirii și a anexelor ei, a instalațiilor aferente clădirii (instalația de încălzire centrală, crematoriile, punctele tehnice etc.). Chiriașul are obligația de a executa următoarele lucrări de întreținere și reparații la apartamentul și dependințele ce le ocupă : a zugrăvi (interior) pereții și tavanele a revopsi pereții la băi, bucătărie, closete, dușumele și tîmplăria interioară, a curăți și repara sobele, coșurile de fum și de aerisire, a înlocui geamurile lipsă sau sparte și de a se chitui, a rașcheta și curați parchetul, a asigura funcționalitatea instalațiilor de încălzire, electrică, sanitară. (Anexă la Instrucțiunile Comitetului pentru problemele administrației locale nr. Doja nr. 20 și tov. MARTA PRICOP, din comuna Ză podeni. Obligația de intreținere există și între frați și surori ; în cazul în care raiimite persoane sînt obligate să întrețină aceeași persoană, ele vor contribui la plata întreținerii, proporțional cu mijloacele lor. Cel care a primit întreținerea se poate întoarce împotriva celorlalți obligați, pentru partea fiecăruia. la Frații și surorile au drept moștenire în cote egale, dacă nu există copii, soț supraviețuitor sau părinți (în care caz vin la moștenire în concurență cu aceștia). Moștenitoriiile și sarcinile plătesc datorisuccesiunii, fiecare în proporție cu partea de moștenire. Copii moștenesc pe tată sau mamă în întregime, dacă ECATERINA RATA din Huși, str. 11 Iunie nr. 6. Soțiile militarilor în termen care au copii sub 8 ani, sînt gravide sau incapabile de muncă din cauza unei invalidități de gradul I sau II, primesc ajutor lunar în valoare de 150 de lei, în orașe, și de 100 de lei — la sate. Ajutorul se mărește la 200 de lei, lunar, în orașe, și la 150 de lei, la sate, dacă soția militarului în termen întrunește cel puțin două din aceste condiți. Ajutorul se acordă numai dacă persoanele respective nu sunt în timpul muncii și nu au mijloace de existență (venituri mai mari de 150 lei lunar). (Decret nr. 258/1956, art. 14 Decret nr. 285/1960). V. AURICA MOISE consilier juridic