Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-09-16 / nr. 796
• VREMEA NOUĂ PrIVrit CINCINALULUI 071-075, TEMELIE TRAINICĂ A UNII DEZVOLTĂRI IMPETUOASE A JUDEȚULUI (urmare din pag. 1) de lei investiții din fonduri proprii ți necentralizate, Orașul Vaslui va deveni în următorii cinci ani un mare centru industrial. In zona de aval a barajului de la Pușcași, unde chiar zilele acestea a inceput construcția unei fabrici de materiale izolatoare, iar in anul 1971 va incepe și construcția unei fabrici de prelucrare a soiei, se vor ridica pînă in 1975 și alte unități, printre care amintim de o fabrică de produse ceramice cu o capacitate de 60 de milioane de cărămizi, o fabrică de ventilatoare, una de băi și radiatoare din tablă emailată, cu termen de dare în funcțiune încă din 1973, o uzină de mașini și piese de schimb pentru industria ușoară, o secție de coniac cu o producție de 30.000 hectolitri pe an, o secție de vermut cu o producție de 50.000 hectolitri pe an, iar în altă parte a orașului Vaslui, incepind chiar de anul acesta, se va construi o filatură de bumbac. Se mai prevede, de asemenea, o fabrică de PAL, pe lingă actuala fabrică de mobilă, și o tipografie. Construcțiilor industriale li se vor adăuga cele social-culturale. In jurul centrului civic, precum și în alte cartiere ale orașului se vor înălța numeroase magazine și centre comerciale, casa de cultură, cinematograful cu 500 de locuri, muzeul, poșta, un hotel aflat in prezent într-un stadiu avansat, un spital cu 650 de paturi, a cărui construcție va începe anul acesta, un centru stomatologic, o stație de salvare, o fabrică de pîine, un abator, școli, internate, două cămine pentru constructori, totalizind 525 locuri, o cantină, o stație auto-service. In județ se vor construi 3.800 de apartamente din fondurile centralizate ale statului și circa 3.700 apartamente din fondurile populației. O amplă dezvoltare economică se va realiza și in municipiul Birlad, unde pe lingă extinderea capacităților actuale ale Fabricii de rulmenți, se va construi o nouă uzină cu un înalt grad de automatizare, capabilă să producă în final 32 milioane rulmenți. Printre alte obiective ce se vor construi se numără : o fabrică de elemente de automatizare pneumatice și o fabrică pentru aparate de măsură și control. De subliniat nivelul tehnic modern al acestor unități, precum și profundele schimbări calitative ce se vor produce în structura populației, ca urmare a inaltei specializări, a calificării ridicate impuse muncitorilor care vor lucra in asemenea uzine. Transformări importante vor avea loc și in orașul Huși. Concomitent cu începerea lucrărilor de alimentare cu apă, se vor construi aici o fabrică de ciorapi cu o producție de 18 milioane perechi anual, o fabrică de încălțăminte, unde se vor produce 1.500.000 perechi pe an și o secție de industrializare a laptelui. Tot la Huși, dat fiind existența unui bazin legumicol în Valea Prutului, zonă supusă în prezent unor importante lucrări hidroameliorative, se va amplasa, încă din anii 1972-1973, o fabrică de conserve cu o capacitate de prelucrare de 9.000 tone pe an. Construcția de locuințe, al căror număr pe întregul județ va depăși 7.500 de apartamente, școli, cămine, case de copii, grădinițe și alte obiective de utilitate publică, se va extinde și in municipiul Birlad și orașele Huși și Negrești. O deosebită atenție se va acorda în anii următori dezvoltării intensive a agriculturii prin folosirea mai bună a pămintului, prin realizarea unui amplu program de irigații, îndiguiri, desecări, lucrări de combatere a eroziunii solului, pentru dezvoltarea sectorului zootehnic cit și prin chimizare și dotarea unităților agricole cu o gamă variată de tractoare și mașini moderne, în vederea obținerii unor producții sporite și constante pentru o mai bună aprovizionare a populației cu mărfuri agro-alimentare și a industriei cu materii prime. Se prevede, astfel, o creștere a producției globale agricole în medie cu 68,9 la sută pe an față de actualul cincinal. La realizarea acestui spor de producție se are în vedere faptul că suprafața irigată va crește de la 4.163 de hectare în 1970 la 16.163 de hectare în 1975, valoarea investițiilor ce se vor face în acest sector ridicându-se la circa 2 miliarde de lei. O mare parte din aceste fonduri vor fi folosite pentru combaterea eroziunii solului pe o suprafață de 64.900 de hectare, pentru îndiguiri și desecări in partea superioară a riului Birlad, în preajma orașului Vaslui și a municipiului Birlad, scoțindu-se de sub pericolul inundațiilor 15.800 de hectare. Ample lucrări hidroameliorative vor continua în Lunca Prutului, pe Valea Racovei, unde se construiește in prezent acumularea de la Pușcași cu un volum de apă de peste 15 milioane m.c., și în alte părți ale județului. De asemenea, vor intra în a producție fabrica de nutrețuri combinate I.A.S. Fălciu cu o capacitate de 120.000 tone pe an și întreprinderea pentru uscarea furajelor verzi a I.A.S. Vetrișoaia, care va avea o capacitate de prelucrare de 5.700 tone pe an. Practicarea unei agriculturi moderne va spori producția medie planificată în 1975, față de 1970, cu 490 kg. griu la hectar, 866 kg. porumb, 403 kg. floareasoarelui, 1.500 kg. de struguri. Cea mai mare creștere se va realiza la fasole soia, care va ajunge in 1975 la o producție de 8.210 tone față de numai 3.660 planificate în 1970. In producția legumicolă se va obține o cantitate de 62.120 tone față de 39.378 tone realizate în medie în perioada 1966-1970. Prin valorificarea superioară a terenurilor în pantă, în anii 1971-1975, in unitățile agricole din județ, se vor planta peste 6.000 hectare cu vie nobilă, producția totală de struguri ajungind în 1975 la peste 100.000 de tone. În perioada următoare, eforturile comune ale întreprinderilor agricole de stat, cooperativelor agricole de producție, a gospodăriilor țărănești vor fi îndreptate spre creșterea efectivelor de animale, concentrarea lor în complexe intercooperatiste, complexe și ingrășătorii de stat. Aș da ca exemplu numai complexul de la Vaslui, de 2.200 capete vaci, îngroșătoriie de taurine de la I.A.S. Fălciu de 4.000 de animale, un complex de vaci la I.A.S. Huși de 1.100 de capete, saivane pentru 6.000 de oi la I.A.S. Todirești etc. In același timp, in sectorul cooperatist, vacile se vor crește în 28 de complexe, iar tineretul bovin intr-un complex intercooperatist cu 5.000 de locuri. Producția complexelor amintite și a altora pentru creșterea porcilor, păsărilor va permite ca în 1975 să se obțină 15.800 tone carne de vacă față de 7.320 prevăzute în 1970, 4.630 tone carne de pasăre, față de 2.800 tone în 1970, 14.400 tone carne de porc, față de 7.300 tone în 1970. Aceste sporuri mari de carne vor aduce unităților agricole din județ importante venituri, concomitent cu realizarea unei abundențe de produse alimentare pe piața orașelor noastre. Nu de mult, au inceput în toate întreprinderile industriale ale județului nostru adunările generale ale salariaților care au înscris pe ordinea de zi un obiectiv esențial : dezbaterea prevederilor de plan pentru perioada 1971-1975 și stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice pentru realizarea exemplară a acestor sarcini. Aceste dezbateri largi consemnează, de pe acum, proporțiile dezvoltării actualelor capacități de producție, volumul de produse ce va trebui realizat în anii următori. Organele și organizațiile de partid din unități vor trebui să îndrume comitetele de direcție, unde continuă desfășurarea adunărilor, pentru ca dezbaterile să se încheie cu propuneri concrete de îmbunătățire a indicatorilor de plan prevăzuți în cincinal, propuneri din care să reiasă măsurile ce se impun pentru majorarea producției prin folosirea mai bună a capacităților existente, sporirea livrărilor la export și la fondul pieței, reducerea importurilor de materii prime, materiale și piese de schimb, creșterea mai accentuată a productivității muncii, diminuarea costurilor investițiilor ce se vor face, gospodărirea judicioasă a materialelor pe șantiere, micșorarea duratei de execuție a lucrărilor și de atingere parametrilor proiectați, reducerea cheltuielilor de producție și circulație, creșterea calității produselor, pregătirea cadrelor necesare impetuoasei dezvoltări a industriei, agriculturii etc. Eficiența acestor măsuri în fiecare unitate economică va fi apreciată prin contribuția pe care o vor aduce la mobilizarea colectivelor de muncă, la valorificarea rezervelor și depășirea planului pe 1970, precum și la îmbunătățirea indicatorilor planului pe 1971 și ai planului cincinal 1971-1975. Succesele obținute de colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile județului în activitatea economică constituie o bază bună de plecare pe calea îndeplinirii cu succes și a sarcinilor ce ne revin in continuare: înfăptuirea consecventă a politicii partidului nostru de dezvoltare multilaterală a economiei, ale cărei direcții principale au fost trasate in Directivele celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, prefigurează sporirea potențialului economic al județului Vaslui, gradul tot mai înalt de punere în valoare a rezervelor materiale și umane existente. De la nivelul realizărilor atinse în anul 1970, an premergător unui mare eveniment in viața partidului nostru, a întregului popor român - aniversarea unei jumătăți de veac de existență a Partidului Comunist Român - putem afirma cu încredere că carpenii muncii, de pe meleagurile vasluiene nu vor precupeți nici un efort pentru transformarea județului Vaslui într-o regiune mănoasă, puternic dezvoltată economic, social și cultural, cu un nivel de trai tot mai ridicat. S. MARISON (Huși). Ne scrieți că ați pregătit deja cîteva informații cu care sînteți hotărît să debutați în paginile cotidianului vasluian. Așteptați doar răspunsul nostru. Dorința dumneavoastră este ca și îndeplinită. Este bine să rețineți însă că, devenind corespondent voluntar, vă asumați o mare responsabilitate civică, îndeletnicirea aceasta cennd, în primul rînd, respectarea adevărului. Referitor la scrisorile pe care le-ați redactat deja, le așteptăm cit mai curînd. Ele vor fi valorificate în funcție de interesul pe care îl prezintă pentru cititorii noștri, de calitatea realizării lor, de problematica pe care o ridică. UN GRUP DE TINERI (Bîrlad). Apreciem îndrăzneala autorilor sosite la redacție scrisorii (mai puțin tonul de exprimare), numai că, nefiind bine documentați, au comis eroare. In paginile ziarului nostru încă n-a apărut o informație de natura relei la care se referă anonimii (deși înclinăm să credem că este vorba de un singur anonim). Iată adresa care interesează: Școala profesională de chimie Iași, strada Socola nr. 61 A, telefon 16467. I. I. GORGAN (satul Popești, comuna Dragomiiești). Conducerea Spitalului de adulți Bîrlad, prin adresa nr. 5955/29 a ViI-a 1970, a comunicat Consiliului popular comunal Dragomirești, scăderea taxei de spitalizare cu 187 lei, acordată conform decretului nr. 246/1958. Dr., fiind membru C.A.P., vi se cuvine să achitați numai suma de 198 lei. Adresați-vă din nou Consiliului popular comunal Dragomirești. I. SlRBU (satul MinjeștI, comuna Munteni de Jos). Sunteți necăjit că nu primiți abonamentul la presă. Din păcate, nu numiai dumneavoastră sînteți intr-o asemenea situație. Direcția județeană de poștă și telecomunicații a sancționat salariații (fiind vorba de factorii poștali V. Carabaș și Gh. Nițică) care nu și-au îndeplinit conștiincios atribuțiunile de serviciu, cu diminuarea salariului pe luna septembrie cu 10 la sută. S-a atras atenția lucrătorilor din sectorul de difuzare a presei din cadrul Oficiului P.T.T.R. Vaslui II, de a distribui la timp și în bune condiții ziarele 1* toți abonații. V. SPIRIDON (Deleni-Vaslui). In legătură cu sesizarea dv., Exploatarea electroenergetică județeană Vaslui ne-a comunicat. In ziua de 5 septembrie a.c. j instalația electrică (executată la locuința dv.) a fost branșată de către Centrul de rețele electrice Vaslui. N. POCȘANEA (Iași). Problemele la care vă referiți au creat un prilej de analiză a modului cum rezolvă primarul comunei Tăcuta unele treburi edilitare gospodărești. Măsurile ce se preconizează a fi luate sunt menite să ducă la înlăturarea deficiențelor de natura celor semnalate de dr. UN GRUP DE CITITORI (Negrești). Centrele de distribuire a plinii existente în prezent în orașul Negrești, asigură o bună aprovizionare a populației. Programul de funcționare va fi prelungit numai în funcție de cerințele care se vor crea în anumite perioade ale zilei. L. VRINCEANU D Mie feleiul unii se die spitale notocii si plita e și, prin ordinul 2000 al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, s-a fixat ca termen de condiționare a tuturor cantităților de semințe data de 5 septembrie, totuși, în județul nostru, această lucrare nu s-a efectuat în întregime nici pînă acum. Rămase în urmă sunt în special cooperative agricole ca cele din Telejna, Solești, Cetățuia, Iana, Coroești, Oltenești. De asemenea, în numeroase alte unități, cum sînt cele de la Huși, Murgeni, Costești, bazele de recepție Huși și Bîrlad, cantitățile condiționate trebuie să fie trecute a doua oară prin selector, deoarece în masa de semințe au rămas multe boabe și stave. Este necesar astfel, ca, în următoarele zile, în fiecare unitate, consiliile de conducere și specialiștii să ia măsuri de pregătire a ultimului pumn de sămînță. Spre a se asigura funcționarea neîntreruptă a selectoarelor, vor fi organizate echipe în 2 și 3 schimburi. Acestea vor lucra sub supravegherea inginerului șef sau a altui specialist. Pentru înlocuirea semințelor necorespunzătoare, sunt asigurate cantități suficiente de semințe la Agrosem și I.V.C. Cu privire la folosirea acestor semințe, se recomandă : a) Sămînța autohtonă se va repartiza numai C.A.P.-urilor care au ferme specializate în producerea de semințe; sămînța de griu din import, din soiul Berestaia, a fost repartizată numai cooperativelor care au condiții bune pentru înmulțirea ei și pentru a-i asigura o calitate ireproșabilă. b) Sămînța de la Agrosem și din import se va folosi după leguminoase și prășitoare, în terenuri bine pregătite și fertilizate, și în nici un caz nu se va încorpora în sol după griu sau alte păioase. Acolo unde produsele fitofarmaceutice necesare tratării semințelor, ca criptodin, F.B.7., aldrin, heclotox 3 la sută lipsesc, vor fi trimiși delegați, la întreprinderea de aprovizionare a U.J.C.A.P., spre a le procura. Pentru tratarea unei tone de griu, se va folosi 1 — 2 kg. criptodin, în funcție de conținutul, în substanță activă. Griul care va urma după păioase, va fi tratat cu F.B.Z., cite 2,5 kg. la tona de sămînță. Tratarea se va face numai cu aparatură corespunzătoare. Se interzice cu desăvârșire aplicarea tratamentului în vrac, cu lopata, ori în cutia semănătorii. Inginerul șef va controla permanent calitatea tratamentului. In cazuri extreme, cînd griul se va însămînța mai mulți ani după griu (3 ani), pentru combaterea atacului de zabrus, solul va fi tratat, înainte sau după semănat, cu 75 de kg. de hedotox 3 la sută sau dublutox 3,5 la sută, la ha. Specialiștii centrelor de protecție a plantelor trebuie să controleze locul de iernare a ploșnițelor, pentru a stabili rezerva biologică a dăunătorului și măsurile în vederea acțiunilor de combatere în anul viitor. Cantitatea de sămînță la hectar va fi stabilită inginerul șef, în următoarele în C.A.P.-uri zile, pentru fiecare sală, în funcție de soiul folosit, valoarea culturală a seminței, umiditatea din sol, planta premergătoare și perioada de semănat. In cazul cooperativelor agricole, va trebui să se asigure cel puțin următorul număr de boabe germinabile la m.p. ; a) In condiții optime de însămînțare, cu umiditate suficientă în sol, teren bine pregătit și semănat in a doua jumătate a lunii septembrie, 500 — 550 de boabe germinabile pe m.p. la solul Bezostaia și Scorospelka și 400 —* 450 de boabe germinabile pe m.p. la soiurile Triumf, Dacia, Moldova, F. 141, București și 301 . b) In condiții mai puțin optime, după premergătoare tîrzii, cînd semănatul se va face în perioada 1 — 10 octombrie, se vor asigura cîte 550 — 600 de boabe pe m.p., la soiurile Scorospelka, Bezostaia și cîte 500 de boabe pe m.p. la soiurile București, Triumf, Dacia, Moldova, F. 141 și 301. Pe baza acestor elemente va fi calculată, în mod diferențiat, norma de sămînță la însămînțare. Totodată, inginerul șef, împreună cu șeful secției I.M.A., vor face proba fiecărei mașini, iar în timpul semănatului vor verifica zilnic funcționarea lor și vor asigura remedierea deficiențelor ivite. La proba semănătorilor, o atenție deosebită va fi acordată reglării debitelor, pe fiecare brăzdar și a fondurilor mobile ale cutiilor de distribuție. Va fi asigurată o îngropare a semințelor, la aceeași adîncime, de 4 — 6 cm., pe întreaga sală. In perioada executării însăun întăritor, toate agregatele de pregătire a patului germinativ și semănătorile vor lucra grupat, pentru a se putea urmări "calitatea lucrărilor și a se acorda operativ asistența tehnică necesară. Inginerii șefi și șefii secțiilor de mecanizare vor sta permanent în mijlocul agregatelor. Tractoarele care vor lucra la semănat vor merge cu viteza a doua înceată, avind restul vitezelor blocate. După terminarea semănatului, inginerii șefi vor face recepția lucrărilor, încheind procese - verbale pentru fiecare tarla în parte, menționînd condițiile în care s-a efectuat lucrarea. în cazul în care, după răsărire, apar goluri, se va trece de urgență la reînsămînțare. în în perioada de răsărire și continuare, culturile vor fi permanent controlate și supravegheate, acolo unde se constată atac de dăunători luîndu-se imediat măsuri de combatere. Inginerii șefi vor trece în registrul tehnic al culturii toate datele privind pregătirea terenului, semănatul griului și lucrările de întreținere aplicate. Pe drumul județean Birlad — Bacău au loc, in prezent, lucrări de modernizare, executate de Direcția județeană de drumuri și podul Vaslui, 12 ore în raid pe D. N. 24 (urmare din pag. 1) fac ca defecțiunile tehnice să fie remediate în garaj, au fost diminuate (o parte!) chiar la marginea șoselei de către tînărul șofer, în timp ce pasagerii se uitau înfrigurați la ceasurile de mînă... Scontaseră că vor ajunge mai devreme. La km. 107, conducătorul auto Mihai Huminic (cu autospeciala 21—VI—561, aparținînd întreprinderii de morărit și panificație) a descoperit abia în fața noastră că nu îi funcționează frîna de mînă. Cu o seară înainte, o mașină de la aceeași întreprindere a intrat in spatele unui autocamion care staționa, din cauză că șoferul Constantin Arhire nu s-a putut folosi de sistemul (defect) de frînare. Pagube aduse autospecialei pe care o conducea: aproximativ 4.000 lei. Și, în loc de comentariu, amintim că autovehiculul 21—VI—1216 (conducător auto Vasile Iovu), de la aceeași întreprindere (!), avea defect sistemul de semnalizare, ceea ce a făcut ca, pe timp de noapte, să îi incomodeze vădit pe cei care veneau din fată. Chiar lingă vîrful pantei din satul Crasna, autocamionul 21—VI—968 (al C.A.P. Oltenești) era oprit in șosea, intr-un punct fără vizibilitate, deși la maximum 5 metri se afla un foc lateral de parcare. Șoferul Petru Mihalache stătea pe o bancă, cu brațele încrucișate (nu exagerăm) și privea detașat cum, din cauza autocamionului său, strada se bloca cu alte autovehicule. Lipsa de răspundere a unor șefi de întreprinderi, care pretind conducătorilor auto să plece în cursă, deși li se arată clar că autovehiculele pot provoca accidente. Dăm doar două exemple. 1. Este întuneric beznă. In apropierea campingului Sîrbi, se aude zgomotul, din ce în ce mai apropiat, al unui motor. Ofițerul de miliție semnalizează și autocamionul se oprește. Șoferul Nicu Budacu ne răspunde la salut, apoi ia o găleată și o așează sub radiatorul mașinii, din care curge apa. Abia apoi prezintă actele la control. La un scurt control tehnic, constată (și șoferul) că jocul sistemului de direcție este foarte mare. O știe și el, de altfel. Ne spune cu obidă: „De trei zile mă cert cu președintele Vasile Jianu (mașina aparține C. A. P. Sîrbi — n.r.), să nu plec așa în cursă. De ce nu-l amendați și pe el?" Dar președintele V. J. nu a semnat foaia de parcurs... O fi o practică prudentă? 2. Pe D. N. 24, am întîlnit mai multe tractoare neînmatriculate. Unul din ele ne-a reținut atenția în mod deosebit: avea o remorcă plină cu baloți de paie, pe care tractoristul Costică Apetroaie trebuia să le transporte pe ruta Solești—Codăești, aproximativ 15 km, pe șoseaua națională; tractorul, care aparține I.A.S. Codăești, nu avea nici semnalizatoare, nici frînă, iar sistemul de direcție era defect. „Să circuli pe un asemenea, tractor înseamnă, pur și simplu, lipsă de responsabilitate. Se expune atic tractoristul și periclitează, totodată viața altor conducători auto sau pietoni" — ne-a spus tov. lt. maj. Uliuliuc. O știa și tractoristul, pînă atunci amendat de trei ori pentru același lucru. Ultima dată, cu 100 de lei, chiar în dimineața întîlnirii cu noi. — Atunci de ce mai circulați așa? — l-am întrebat. — Parcă eu vreau? Mereu mi-e teamă să nu fac un accident, dar tovarășul inginer (Filipeanu Mihai?!) îmi spune „du-te, că trebuie, lasă că-ți dau o sută de tei mai mult la salariu și nu pierzi nimic"... Încheiem aici, lăsîndu-i pe cititori (mulți dintre ei fiind persoane direct interesate) să mediteze din nou asupra necesității de a asigura siguranța circulației pe drumurile publice, pentru că — să nu uităm — este vorba de a asigura siguranța vieților celor care circulă pe șosele. .. Brevetul (urmare din pag. 1) așezată alături de celelalte mari invenții ale lumii. Acum așteaptă să fie chemat și, într-un cadru adecvat, să i se acorde cu venitul brevet. De asta sínt cu calm și vă poftesc și pe dumneavoastră, cei care nu au avut încă fericirea de a vedea cum arată un asemenea brevet, să fiți la fel de calmi. Aștept noulă fi de la Letele. Și, datorită consecventului meu optimism, sunt aproape sigur că vă voi destăinui de-a fir-a-păr, cum a reușit amicul să obțină performanța ca 23 de tractoare să funcționeze, în zilele pe care le-am amintit, în loc de motorină, cu aer proaspăt! PAGINA 3 • Prin munca voluntar— patriotică Tinerii din municipiul Bârlad, mobilizați de organizațiile U.T.C., au înscris, recent, in șirul succeselor de muncă din acest an, un prim bilanț al realizărilor în domeniul muncii voluntar-patriotice. Din totalul economiilor planificate, la lucrări finanțate și nefinanțate, pentru anul 1970 (4.390.900 lei) s-au realizat, pînă la sfirșitul lunii august, 4.348.940 lei. Această sumă importantă a fost obținută prin participarea la lucrările pentru amenajarea și îndiguirea rîului Birlad la punctul C.R.R., construirea, extinderea și întreținerea unor spații verzi pe o suprafață de 675.000 metri pătrați, plantarea a 55.000.000 de arbori și arbuști pentru combaterea eroziunii solului și înfrumusețarea municipiului, efectuarea unor lucrări la Ștrandul tineretului, în valoare de peste 60.000 lei ș.a. De asemenea, elevii de la liceele din Bîrlad au realizat, la lucrările finanțate din agricultură— la I.A.S. Bîrlad, Zorleni — peste 20.000 lei numai în această vară. Publicitate . G. O. Huși vinde, din stoc, piese auto pentru mărcile : Moskvici, SR 101, SR 131 și derivate. Relații suplimentare se vor lua de la biroul întreprinderii din Huși, str. Republicii nr. 8. E bine sa știm că strîngerea și predarea deșeurilor de hîrtie la centrele D.C.A. din cadrul județului nostru înseamnă economii importante de material lemnos necesar în industria construcțiilor de locuințe și altele. Numai valorificînd 1.000 kg. deșeuri de hîrtie, facem ca industria chimică să economisească circa 5 m.c. material lemnos. PĂRINȚI, PROFESORI, ELEVI ȘI PIONIERI. Sprijinind acțiunea de colectare a deșeurilor de hîrtie (ziare, cărți, reviste, caiete, maculatoare vechi, diverse cartoane și ambalaje de hîrtie) existente în gospodăria dv., contribuiți prin această acțiune patriotică la întărirea economiei naționale. — Pentru fiecare kg. de deșeuri hîrtie valorificată primiți 0,31 lei, prin achizitorii D.C.A. din fiecare comună a județului nostru. — Se pot ridica deșeuri de hîrtie direct de la întreprinderi, instituții etc. precum și de la gospodării particulare, comunicîndu-se'cantitățile'. Tcg. la centrele, de colectare, în special, din orașele: VASLUI; telefon 404 sau 65? BIRLAD; telefon 1185 HUȘI; telefon 123 NEGREȘTI: CENTRUL D.G.A. 1. Gara Vaslui are vacant un post de — MAISTRU, specialitatea apă-canal. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute în anexa IV, cap. II din H.C.M. nr. 1053/1960. PIERDUT legitimația nr. 1199, eliberată de Fabrica de confecții Vaslui, pe numele Dăniciue Maria. O declaranlă. PIERDUT legitimația nr. 1996, eliberată de Fabrica de confecții Vaslui, pe numele Baciu Maria. O declaranlă. PIERDUT legitimația nr. 859, eliberată de Fabrica de confecții Vaslui, pe numele Hagiu D. Ecaterina. O declar nulă. BUCUREȘTI JOI, 17 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL 1. La orele : 5 ; 6; ?; 10; 12; 14; 16; 20; 24; 2.00; 4.00: radiojurnale și buletine de știri; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Odă limbii române ; 10.30 Caruselul melodiilor 11.15, Din țările socialiste? 11.45 Sfatul medicului; 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu? 12.15 Muzică ușoară de Edmond Deda.; 12.30 Instilnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13.22 Muzică ușoară; 13.30 Cine știe, cîștiga (reluare); 14.00 „Brazda lui Novac” — Scenariu radiofonic; 14.50 La microfon, Raveea Săndulescu; 15.00 Concursul și Festivalul internațional „George Enescu”. Jurnalul festivalului; 16.30 Agenda județeană, Brașov — septembrie 1970; 16.50 Tinerețea ne e dramă — program susținut de ansambluri artistice, școlare; 17.05 Antena tineretului; 20.05 Tableta de seară de Octavian Fodor; 20.20 Argheziană; 21.00 Acasă la... Dan Tărchilă. Emisiune ce Nicolae Florescu? 22.30 Romanțe de Alecandru Corfescu și Iosif Paschil; 0.03—5.00 Estrada nocturna. ?; PROGRAMUL îI. La orele 6.01 îl; 13. 16; ?.30.55 : iad O jurnale și buletine de știri; 6.00 Program muzical de dimineață ; 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri); 9.15 „Mîndra mea floare aleasă" — muzică populară; 9.45 Selecțiuni din opera „Fiica regimentului" de Donizetti; 10.15 Nume dragi — muzică ușoară; 11.20 Melodii de Gelu Solomonescu și Paul Urmuzescu; 11.40 Pagini din opereta «Anton Pann“ de Alfred Mendelsohn ; 13.30 Melodii vechi, interpretări noi» 14.34 Divertismentul pentru octet instrumental „Din isprăvile lui Păcală" de Tudor Ciortea ; 15.00 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară; 16.20 Muzică pentru vioară și orchestră de Werner Egk? 17.35 Noi înregistrări cu artistul emerit V. Valentineanu; 18.00 Concursul și Festivalul international "George Enescu". Transmisiunea recitalului susținut de flautistul Jean-Pierre Ramper, la pian Albert Guttmann (prima parte); 19.30 Arte frumoase 19.50 Noapte bună, copii; 20.15 Orchestra de muzică populară a Ansamblului artistic al armatei» 23.20—1.00 Concert de noapte, IAȘI JOI, 17 SEPTEMBRIE 1970 Program de dimineață : 6.60 Buletin de știri; 6.65 Matineu muzical; 6.30 Actualitatea în agricultură; 6.40 Bucurie, mîndră floare; 7.00 Informații și muzică. Program de seară: 17.00 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Ritmuri industriale românești; 17.45 Prelucrări de folclor; 18.00 Colocviu radiofonic; 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Cîntece de mase și jocuri populare; 19.30 Jazzul în comentariu și sunet; 20.00 O oră cu tinerețea; 21.00 Buletin de știri; 21.05 Concertul în sol major pentru flaut și orchestră, de Cristoph Wilibald Gluck; 21.30 Scena; 21.45 Refrene îndrăgite. Yq if* if IV /fffj fp MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 16.00 Deschiderea emisiunii. Fotbal. Dinamo — PAOK Salonic. (Cupa europeană a orașelor-tîrguri). Transmisiune de la stadionul Dinamo ; 17.50 Microavanpremiera zilei ; 18.00 Momente folclorice cu Violeta Romanescu, Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schipor ; 18.30 Cabinetul economic TV. „Asigurarea și controlul calității produselor* ; 19.20 1001 de serii*— «misiune pentru cei mici ; 19.31 Telejurnalul 6e seară » 20.00 Concursul și Festivalul internațional :George Enescu“. „Lacul lebedelor* de P. L Ceaikovski. Interpretează Ansamblul de balet al Teatrului Academic de Operă și Balet *S. M. Kirov* din Leningrad Cronica literară ” (actul I) ; 20.50 2Î.05 „Lacul lebedelor de P. I. Ceaikovski (actul al 2-lea) ; 22.00 Telejurnalul de noapte ; 22.15 „Lăcul lebedelor de P. I. Ceaikovski (actul al 3-lea) ; 23.00 închiderea emisiunii. VASLUI: „Acțiunea Vulturul* . BIRLAD. Cinema Victoria .Explozie în munți* Cinema Birlaiul „Iubita lui Grammia".;