Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-09-16 / nr. 796

• VREMEA NOUĂ PrIVrit CINCINALULUI 071-075, TEMELIE TRAINICĂ A UNII DEZVOLTĂRI IMPETUOASE A JUDEȚULUI (urmare din pag. 1) de lei investiții din fonduri proprii ți necentralizate, Orașul Vaslui va deveni în următorii cinci ani un mare centru industrial. In zona de aval a barajului de la Pușcași, unde chiar zilele acestea a inceput con­strucția unei fabrici de materiale izola­toare, iar in anul 1971 va incepe și construcția unei fabrici de prelucrare a soiei, se vor ridica pînă in 1975 și alte unități, printre care amintim de o fa­brică de produse ceramice cu o capa­citate de 60 de milioane de cărămizi, o fabrică de ventilatoare, una de băi și radiatoare din tablă emailată, cu ter­men de dare în funcțiune încă din 1973, o uzină de mașini și piese de schimb pentru industria ușoară, o secție de coniac cu o producție de 30.000 hecto­litri pe an, o secție de vermut cu o producție de 50.000 hectolitri pe an, iar în altă parte a orașului Vaslui, incepind chiar de anul acesta, se va construi o filatură de bumbac. Se mai prevede, de asemenea, o fabrică de PAL, pe lingă actuala fabrică de mobilă, și o tipo­grafie. Construcțiilor industriale li se vor a­­dăuga cele social-culturale. In jurul cen­trului civic, precum și în alte cartiere ale orașului se vor înălța numeroase magazine și centre comerciale, casa de cultură, cinematograful cu 500 de locuri, muzeul, poșta, un hotel aflat in pre­zent într-un stadiu avansat, un spital cu 650 de paturi, a cărui construcție va începe anul acesta, un centru stomato­logic, o stație de salvare, o fabrică de pîine, un abator, școli, internate, două cămine pentru constructori, totalizind 525 locuri, o cantină, o stație auto-service. In județ se vor construi 3.800 de apar­tamente din fondurile centralizate ale statului și circa 3.700 apartamente din fondurile populației. O amplă dezvoltare economică se va realiza și in municipiul Birlad, unde pe lingă extinderea capacităților actuale ale Fabricii de rulmenți, se va construi o nouă uzină cu un înalt grad de a­­utomatizare, capabilă să producă în fi­nal 32 milioane rulmenți. Printre alte obiective ce se vor construi se numără : o fabrică de elemente de automatizare pneumatice și o fabrică pentru aparate de măsură și control. De subliniat ni­velul tehnic modern al acestor unități, precum și profundele schimbări calita­tive ce se vor produce în structura popu­lației, ca urmare a inaltei specializări, a calificării ridicate impuse muncitorilor care vor lucra in asemenea uzine. Transformări importante vor avea loc și in orașul Huși. Concomitent cu în­ceperea lucrărilor de alimentare cu apă, se vor construi aici o fabrică de ciorapi cu o producție de 18 milioane perechi anual, o fabrică de încălțăminte, unde se vor produce 1.500.000 perechi pe an și o secție de industrializare a lapte­lui. Tot la Huși, dat fiind existența u­­nui bazin legumicol în Valea Prutului, zonă supusă în prezent unor importante lucrări hidroameliorative, se va amplasa, încă din anii 1972-1973, o fabrică de conserve cu o capacitate de prelucrare de 9.000 tone pe an. Construcția de locuințe, al căror nu­măr pe întregul județ va depăși 7.500 de apartamente, școli, cămine, case de copii, grădinițe și alte obiecti­ve de utilitate publică, se va extinde și in municipiul Birlad și orașele Huși și Negrești. O deosebită atenție se va acorda în anii următori dezvoltării intensive a a­­griculturii prin folosirea mai bună a pă­­mintului, prin realizarea unui amplu program de irigații, îndiguiri, desecări, lucrări de combatere a eroziunii solului, pentru dezvoltarea sectorului zootehnic cit și prin chimizare și dotarea unităților agricole cu o gamă variată de tractoare și mașini moderne, în vederea obținerii unor producții sporite și constante pen­tru o mai bună aprovizionare a popu­lației cu mărfuri agro-alimentare și a industriei cu materii prime. Se prevede, astfel, o creștere a producției globale a­­gricole în medie cu 68,9 la sută pe an față de actualul cincinal. La realizarea acestui spor de producție se are în vedere faptul că suprafața irigată va crește de la 4.163 de hectare în 1970 la 16.163 de hectare în 1975, valoarea investițiilor ce se vor face în acest sec­tor ridicându-se la circa 2 miliarde de lei. O mare parte din aceste fonduri vor fi folosite pentru combaterea ero­ziunii solului pe o suprafață de 64.900 de hectare, pentru îndiguiri și desecări in partea superioară a riului Birlad, în preajma orașului Vaslui și a municipiu­lui Birlad, scoțindu-se de sub pericolul inundațiilor 15.800 de hectare. Ample lucrări hidroameliorative vor continua în Lunca Prutului, pe Valea Racovei, unde se construiește in prezent acumularea de la Pușcași cu un volum de apă de pes­te 15 milioane m.c., și în alte părți ale județului. De asemenea, vor intra în a producție fabrica de nutrețuri combinate I.A.S. Fălciu cu o capacitate de 120.000 tone pe an și întreprinderea pen­tru uscarea furajelor verzi a I.A.S. Vetri­­șoaia, care va avea o capacitate de pre­lucrare de 5.700 tone pe an. Practicarea unei agriculturi moderne va spori producția medie planificată în 1975, față de 1970, cu 490 kg. griu la hectar, 866 kg. porumb, 403 kg. floarea­­soarelui, 1.500 kg. de struguri. Cea mai mare creștere se va realiza la fasole soia, care va ajunge in 1975 la o pro­ducție de 8.210 tone față de numai 3.660 planificate în 1970. In producția le­gumicolă se va obține o cantitate de 62.120 tone față de 39.378 tone reali­zate în medie în perioada 1966-1970. Prin valorificarea superioară a terenu­rilor în pantă, în anii 1971-1975, in u­­nitățile agricole din județ, se vor plan­ta peste 6.000 hectare cu vie nobilă, producția totală de struguri ajungind în 1975 la peste 100.000 de tone. În perioada următoare, eforturile co­mune ale întreprinderilor agricole de stat, cooperativelor agricole de produc­ție, a gospodăriilor țărănești vor fi în­dreptate spre creșterea efectivelor de animale, concentrarea lor în complexe intercooperatiste, complexe și ingrășă­­torii de stat. Aș da ca exemplu numai complexul de la Vaslui, de 2.200 ca­pete vaci, îngroșătorii­e de taurine de la I.A.S. Fălciu de 4.000 de animale, un complex de vaci la I.A.S. Huși de 1.100 de capete, saivane pentru 6.000 de oi la I.A.S. Todirești etc. In același timp, in sectorul cooperatist, vacile se vor crește în 28 de complexe, iar tineretul bovin intr-un complex inter­cooperatist cu 5.000 de locuri. Producția complexelor amintite și a altora pentru creșterea porcilor, păsărilor va permite ca în 1975 să se obțină 15.800 tone carne de va­că față de 7.320 prevăzute în 1970, 4.630 tone carne de pasăre, față de 2.800 tone în 1970, 14.400 tone carne de porc, față de 7.300 tone în 1970. Aceste sporuri mari de carne vor aduce unităților agricole din județ importante venituri, concomitent cu realizarea unei abundențe de produse alimentare pe piața orașelor noastre. Nu de mult, au inceput în toate în­treprinderile industriale ale județului nostru adunările generale ale salariați­lor care au înscris pe ordinea de zi un obiectiv esențial : dezbaterea prevederi­lor de plan pentru perioada 1971-1975 și stabilirea măsurilor tehnico-organiza­­torice pentru realizarea exemplară a a­­cestor sarcini. Aceste dezbateri largi consemnează, de pe acum, proporțiile dezvoltării actualelor capacități de pro­ducție, volumul de produse ce va tre­bui realizat în anii următori. Organele și organizațiile de partid din unități vor trebui să îndrume comitetele de direc­ție, unde continuă desfășurarea adună­rilor, pentru ca dezbaterile să se în­cheie cu propuneri concrete de îmbună­tățire a indicatorilor de plan prevăzuți în cincinal, propuneri din care să re­iasă măsurile ce se impun pentru ma­jorarea producției prin folosirea mai bu­nă a capacităților existente, sporirea li­vrărilor la export și la fondul pieței, re­ducerea importurilor de materii prime, materiale și piese de schimb, creșterea mai accentuată a productivității muncii, diminuarea costurilor investițiilor ce se vor face, gospodărirea judicioasă a ma­terialelor pe șantiere, micșorarea duratei­­ de execuție a lucrărilor și de atingere parametrilor proiectați, reducerea cheltuielilor de producție și circulație, creșterea calității produselor, pregătirea cadrelor necesare impetuoasei dezvoltări a industriei, agriculturii etc. Eficiența acestor măsuri în fiecare u­­nitate economică va fi apreciată prin contribuția pe care o vor aduce la mo­bilizarea colectivelor de muncă, la valo­rificarea rezervelor și depășirea planului pe 1970, precum și la îmbunătățirea in­dicatorilor planului pe 1971 și ai pla­nului cincinal 1971-1975. Succesele obținute de colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile ju­dețului în activitatea economică consti­tuie o bază bună de plecare pe ca­lea îndeplinirii cu succes și a sarcini­lor ce ne revin in continuare: înfăptui­rea consecventă a politicii partidului nostru de dezvoltare multilaterală a e­­conomiei, ale cărei direcții principale au fost trasate in Directivele celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, prefigurează sporirea potențialu­lui economic al județului Vaslui, gradul tot mai înalt de punere în valoare a rezervelor materiale și umane existente. De la nivelul realizărilor atinse în a­­nul 1970, an premergător unui mare e­­veniment in viața partidului nostru, a întregului popor român - aniversarea unei jumătăți de veac de existență a Partidului Comunist Român - putem a­­firma cu încredere că carpenii muncii, de pe meleagurile vasluiene nu vor precupeți nici un efort pentru transfor­marea județului Vaslui într-o regiune mă­noasă, puternic dezvoltată economic, so­cial și cultural, cu un nivel de trai tot mai ridicat. S. MARISON (Huși). Ne scrieți că­­ ați pregătit deja cîteva informații cu care sînteți hotărît să debutați în paginile cotidianului vasluian. Așteptați doar răspunsul nostru. Dorința dumneavoastră este ca și îndeplinită. Este bine să rețineți însă că, devenind corespondent voluntar, vă asumați o mare respon­sabilitate civic­ă, îndelet­nicirea aceasta cennd, în primul rînd, respectarea adevărului. Referitor la scrisorile pe care le-ați redactat deja, le așteptăm cit mai curînd. Ele vor fi valorificate în funcție de interesul pe care îl prezin­tă pentru cititorii noștri, de calitatea realizării lor, de problematica pe care o ridică. UN GRUP DE TINERI (Bîrlad). Apreciem îndrăz­neala autorilor sosite la redacție scrisorii (mai puțin tonul de exprimare), numai că, nefiind bine documentați, au comis eroare. In paginile ziaru­­­lui nostru încă n-a apărut o informație de natura relei la care se referă anonimii (deși înclinăm să credem că este vorba de un singur anonim). Iată adresa care interesează: Școala profesională de chimie Iași, strada Socola nr. 61 A, telefon 16467. I. I. GORGAN (satul Popești, comuna Dragomi­­iești). Conducerea Spita­lului de adulți Bîrlad, prin adresa nr. 5955/29 a ViI-a 1970, a comunicat Con­siliului popular comunal Dragomirești, scăderea ta­xei de spitalizare cu 187 lei, acordată conform decretu­lui nr. 246/1958. Dr., fiind membru C.A.P., vi se cu­vine să achitați numai suma de 198 lei. Adresa­­ți-vă din nou Consiliului popular comunal Drago­mirești. I. SlRBU (satul MinjeștI, comuna Munteni de Jos). Sunteți necăjit că nu pri­miți abonamentul la presă. Din păcate, nu numiai dumneavoastră sînteți in­tr-o asemenea situație. Di­recția județeană de poștă și telecomunicații a sanc­ționat salariații (fiind vorba de factorii poștali V. Carabaș și Gh. Nițică) care nu și-au îndeplinit conștiincios atribuțiunile de serviciu, cu diminua­rea salariului pe luna sep­tembrie cu 10 la sută. S-a atras atenția lucrătorilor din sectorul de difuzare a presei din cadrul Oficiului P.T.T.R. Vaslui II, de a distribui la timp și în bune condiții ziarele 1* toți abonații. V. SPIRIDON (Deleni-Vaslui). In legătură cu sesizarea dv., Exploatarea electroenergetică județea­nă Vaslui ne-a comunicat. In ziua de 5 septembrie a.c. j instalația electrică (executată la locuința dv.) a fost branșată de către Centrul de rețele electrice Vaslui. N. POCȘANEA (Iași). Problemele la care vă re­feriți au creat un prilej de analiză a modului cum rezolvă primarul comunei Tăcuta unele treburi edi­litar­e gospodărești. Mă­surile ce se preconizează a fi luate sunt menite să ducă la înlăturarea defi­ciențelor de natura celor semnalate de dr. UN GRUP DE CITITORI (Negrești). Centrele de distribuire a plinii exis­tente în prezent în orașul Negrești, asigură o bună aprovizionare a populației. Programul de funcționare va fi prelungit numai în funcție de cerințele care se vor crea în anumite perioade ale zilei. L. VRINCEANU D M­ie feleiul unii se die spitale notocii si plita e și, prin ordinul 2000 al Ministerului Agricultu­rii și Silviculturii, s-a fixat ca termen de con­diționare a tuturor can­tităților de semințe data de 5 septembrie, totuși, în jude­țul nostru, această lucrare nu s-a efectuat în întregime nici pînă acum. Rămase în urmă sunt în special cooperative agricole ca cele din Telejna, Solești, Cetățuia, Iana, Coro­­ești, Oltenești. De asemenea, în numeroase alte unități, cum sînt cele de la Huși, Murgeni, Costești, bazele de recepție Huși și Bîrlad, cantitățile con­diționate trebuie să fie tre­cute a doua oară prin selec­tor, deoarece în masa de se­mințe au rămas multe boabe și stave. Este necesar astfel, ca, în următoarele zile, în fieca­re unitate, consiliile de con­ducere și specialiștii să ia mă­suri de pregătire a ultimului pumn de sămînță. Spre a se asigura funcționarea neîntre­ruptă a selectoarelor, vor fi organizate echipe în 2 și 3 schimburi. Acestea vor lucra sub supravegherea inginerului șef sau a altui specialist. Pentru înlocuirea semințelor necorespunzătoare, sunt asigu­rate cantități suficiente de se­mințe la Agrosem și I.V.C. Cu privire la folosirea aces­tor semințe, se recomandă : a) Sămînța autohtonă se va repartiza numai C.A.P.-urilor care au ferme specializate în producerea de semințe; să­­mînța de griu din import, din soiul Berestaia, a fost repar­tizată numai cooperativelor care au condiții bune pentru înmulțirea ei și pentru a-i a­­sigura o calitate ireproșabilă. b) Sămînța de la Agrosem și din import se va folosi după leguminoase și prășitoare, în terenuri bine pregătite și fer­tilizate, și în nici un caz nu se va încorpora în sol după griu sau alte păioase. Acolo unde produsele fito­­farmaceutice necesare tratării semințelor, ca criptodin, F.B.7., aldrin, heclotox 3 la sută lip­sesc, vor fi trimiși delegați, la întreprinderea de aprovizi­onare a U.J.C.A.P., spre a le procura. Pentru tratarea unei tone de griu, se va folosi 1 —­ 2 kg. criptodin, în func­ție de conținutul, în substanță activă. Griul care va urma după păioase, va fi tratat cu F.B.Z., cite 2,5 kg. la tona de sămînță. Tratarea se va face numai cu aparatură corespun­zătoare. Se interzice cu de­săvârșire aplicarea tratamentu­lui în vrac, cu lopata, ori în cutia semănătorii. Inginerul șef va controla permanent ca­litatea tratamentului. In ca­zuri extreme, cînd griul se va însămînța mai mulți ani după griu (3 ani), pentru com­baterea atacului de zabrus, solul va fi tratat, înainte sau după semănat, cu 75 de kg. de hedotox 3 la sută sau du­­blutox 3,5 la sută, la ha. Specia­liștii centrelor de protecție a plantelor trebuie să controle­ze locul de iernare a ploșni­țelor, pentru a stabili rezerva biologică a dăunătorului și măsurile în vederea acțiunilor de combatere în anul viitor. Cantitatea de sămînță la hectar va fi stabilită in­ginerul șef, în următoarele în C.A.P.-uri zile, pentru fiecare sală, în funcție de soiul folosit, va­loarea culturală a seminței, umiditatea din sol, planta premergătoare și perioada de semănat. In cazul cooperati­velor agricole, va trebui să se asigure cel puțin următo­rul număr de boabe germina­­bile la m.p. ; a) In condiții optime de însămînțare, cu u­­miditate suficientă în sol, te­ren bine pregătit și semănat in a doua jumătate a lunii septembrie, 500 — 550 de boa­be germinabile pe m.p. la solul Bezostaia și Scorospelka și 400 —* 450 de boabe ger­­minabile pe m.p. la soiurile Triumf, Dacia, Moldova, F. 141, București și 301 . b) In condiții mai puțin optime, du­pă premergătoare tîrzii, cînd semănatul se va face în pe­rioada 1 — 10 octombrie, se vor asigura cîte 550 — 600 de boabe pe m.p., la soiurile Scorospelka, Bezostaia și cî­te 500 de boabe pe m.p. la soiurile București, Triumf, Dacia, Moldova, F. 141 și 301. Pe baza acestor elemente va fi calculată, în mod diferen­țiat, norma de sămînță la în­­sămînțare. Totodată, inginerul șef, îm­preună cu șeful secției I.M.A., vor face proba fiecărei ma­șini, iar în timpul semănatu­lui vor verifica zilnic funcți­onarea lor și vor asigura re­medierea deficiențelor ivite. La proba semănătorilor, o a­­tenție deosebită va fi acor­dată reglării debitelor, pe fi­ecare brăzdar și a fondurilor mobile ale cutiilor de distri­buție. Va fi asigurată o în­gropare a semințelor, la ace­eași adîncime, de 4 — 6 cm., pe întreaga sală. In perioada executării însă­­un întăritor, toate agregatele de pregătire a patului germina­tiv și semănătorile vor lucra grupat, pentru a se­­ putea ur­mări "calitatea lucrărilor și a se acorda operativ asistența tehnică necesară. Inginerii șefi și șefii secțiilor de mecaniza­re vor sta permanent în mij­locul agregatelor. Tractoarele care vor lucra la semănat vor merge cu viteza a doua înceată, avind restul vitezelor blocate. După terminarea se­mănatului, inginerii șefi vor face recepția lucrărilor, în­cheind procese - verbale pentru fiecare tarla în parte, menționînd condițiile în care s-a efectuat lucrarea. în ca­zul în care, după răsărire, a­­par goluri, se va trece de urgență la reînsămînțare. în în perioada de răsărire și continuare, culturile vor fi permanent controlate și supravegheate, acolo unde se constată atac de dăunători luîndu-se imediat măsuri de combatere. Inginerii șefi vor trece în registrul tehnic al culturii toate datele privind pregătirea terenului, semăna­tul griului și lucrările de în­treținere aplicate. Pe drumul jude­țean Birlad — Ba­cău au loc, in pre­zent, lucrări de modernizare, exe­cutate de Direc­ția județeană de drumuri și podul Vaslui, 12 ore în raid pe D. N. 24 (urmare din pag. 1) fac ca defecțiunile tehnice să fie remediate în garaj, au fost diminuate (o parte!) chiar la marginea șoselei de către tî­­nărul șofer, în timp ce pasa­gerii se uitau înfrigurați la ceasurile de mînă... Sconta­seră că vor ajunge mai de­vreme. La km. 107, conducătorul auto Mihai Huminic (cu auto­speciala 21—VI—561, aparți­­nînd întreprinderii de morărit și panificație) a descoperit a­­bia în fața noastră că nu îi funcționează frîna de mînă. Cu o seară înainte, o mașină de la aceeași întreprindere a in­trat in spatele unui autoca­mion care staționa, din cauză că șoferul Constantin Arhire nu s-a putut folosi de siste­mul (defect) de frînare. Pa­gube aduse autospecialei pe care o conducea: aproximativ 4.000 lei. Și, în loc de comen­tariu, amintim că autovehicu­lul 21—VI—­1216 (conducător auto Vasile Iovu), de la aceeași întreprindere (!), avea defect sistemul de semnalizare, ceea ce a făcut ca, pe timp de noapte, să îi incomodeze vă­dit pe cei care veneau din fată. Chiar lingă vîrful pantei din satul Crasna, autocamionul 21—VI—968 (al C.A.P. Olte­nești) era oprit in șosea, in­tr-un punct fără vizibilitate, deși la maximum 5 metri se afla un foc lateral de parcare. Șoferul Petru Mihalache stă­tea pe o bancă, cu brațele în­crucișate (nu exagerăm) și pri­vea detașat cum, din cauza autocamionului său, strada se bloca cu alte autovehicule. Lipsa de răspundere a unor șefi de întreprinderi, care pre­tind conducătorilor auto să plece în cursă, deși li se a­­rată clar că autovehiculele pot provoca accidente. Dăm doar două exemple. 1. Este întuneric beznă. In apropierea campingului Sîrbi, se aude zgomotul, din ce în ce mai apropiat, al unui mo­tor. Ofițerul de miliție semna­lizează și autocamionul se o­­prește. Șoferul Nicu Budacu ne răspunde la salut, apoi ia o găleată și o așează sub radia­torul mașinii, din care curge apa. Abia apoi prezintă actele la control. La un scurt con­trol tehnic, constată (și șo­ferul) că jocul sistemului de direcție este foarte mare. O știe și el, de altfel. Ne spune cu obidă: „De trei zile mă cert cu președintele Vasile Jia­­nu (mașina aparține C. A. P. Sîrbi — n.r.), să nu plec așa în cursă. De ce nu-l amendați și pe el?" Dar președintele V. J. nu a semnat foaia de parcurs... O fi o practică pru­dentă? 2. Pe D. N. 24, am întîlnit mai multe tractoare neînma­triculate. Unul din ele ne-a re­ținut atenția în mod deosebit: avea o remorcă plină cu ba­­loți de paie, pe care tracto­ristul Costică Apetroaie tre­buia să le transporte pe ruta Solești—Codăești, aproximativ 15 km, pe șoseaua națională; tractorul, care aparține I.A.S. Codăești, nu avea nici semna­lizatoare, nici frînă, iar siste­mul de direcție era defect. „Să circuli pe un asemenea, tractor înseamnă, pur și simplu, lipsă de responsabilitate. Se expune atic tractoristul și periclitează, totodată viața altor conducă­tori auto sau pietoni" — ne-a spus tov. lt. maj. Uliuliuc. O știa și tractoristul, pînă atunci amendat de trei ori pentru același lucru. Ultima dată, cu 100 de lei, chiar în dimineața întîlnirii cu noi. — Atunci de ce mai circu­lați așa? — l-am întrebat. — Parcă eu vreau? Mereu mi-e teamă să nu fac un ac­cident, dar tovarășul inginer (Filipeanu Mihai?!) îmi spune „du-te, că trebuie, lasă că-ți dau o sută de tei mai mult la salariu și nu pierzi nimic"... Încheiem aici, lăsîndu-i pe ci­titori (mulți dintre ei fiind per­soane direct interesate) să me­diteze din nou asupra necesi­tății de a asigura siguranța circulației pe drumurile publi­ce, pentru că — să nu uităm — este vorba de a asigura sigu­ranța vieților celor care cir­culă pe șosele. .. Brevetul (urmare din pag. 1) așezată alături de celelalte mari invenții ale lumii. Acum așteap­tă să fie chemat și, într-un ca­dru adecvat, să i se acorde cu­ venitul brevet. De asta sínt cu calm și vă poftesc și pe dum­neavoastră, cei care nu au­ avut încă fericirea de a vedea cum arată un asemenea brevet, să fiți la fel de calmi. Aștept noulă fi de la Letele. Și, datorită con­secventului meu optimism, sunt aproape sigur că vă voi destăinui de-a fir-a-păr, cum a reușit a­­micul să obțină performanța ca 23 de tractoare să funcționeze, în zilele pe care le-am amintit, în loc de motorină, cu aer proaspăt! PAGINA 3 • Prin munca voluntar— patriotică Tinerii din municipiul Bâr­lad, mobilizați de organizații­le U.T.C., au înscris, recent, in șirul succeselor de mun­că din acest an, un prim bi­lanț al realizărilor în dome­niul muncii voluntar-patrioti­­ce. Din totalul economiilor planificate, la lucrări finan­­țate și nefinanțate, pentru a­­nul 1970 (4.390.900 lei) s-au realizat, pînă la sfirșitul lunii august, 4.348.940 lei. Această sumă importantă a fost obți­nută prin participarea la lu­crările pentru amenajarea și îndiguirea rîului Birlad la punctul C.R.R., construirea, ex­tinderea și întreținerea unor spații verzi pe o suprafață de 675.000 metri pătrați, planta­rea a 55.000.000 de arbori și arbuști pentru combaterea e­­roziunii solului și înfrumuse­țarea municipiului, efectuarea unor lucrări la Ștrandul ti­neretului, în valoare de pes­te 60.000 lei ș.a. De aseme­nea, elevii de la liceele din Bîrlad au realizat, la lucrări­le finanțate din agricultură— la I.A.S. Bîrlad, Zorleni — peste 20.000 lei numai în a­­ceastă vară. Publicitate­ ­. G. O. Huși vinde, din stoc, piese auto pentru mărcile : Moskvici, SR 101, SR 131 și derivate. Relații suplimentare se vor lua de la biroul întreprinderii din Huși, str. Republicii nr. 8. E bine sa știm că strîngerea și predarea deșeurilor de hîrtie la centrele D.C.A. din cadrul județului nostru înseamnă economii importante de material lemnos necesar în industria con­strucțiilor de locuințe și altele. Numai valorificînd 1.000 kg. deșeuri de hîrtie, facem ca industria chimică să economisească circa 5 m.c. material lemnos. PĂRINȚI, PROFESORI, ELEVI ȘI PIONIERI. Sprijinind acțiunea de colectare a deșeurilor de hîr­tie (ziare, cărți, reviste, caiete, maculatoare vechi, di­verse cartoane și ambalaje de hîrtie) existente în gos­podăria dv., contribuiți prin această acțiune patriotică la întărirea economiei naționale. — Pentru fiecare kg. de deșeuri hîrtie valorificată pri­miți 0,31 lei, prin achizitorii D.C.A. din fiecare comună a județului nostru. — Se pot ridica deșeuri de hîrtie direct de la între­prinderi, instituții etc. precum și de la gospodării par­ticulare, comunicîndu-se'cantitățile'. Tcg. la centrele, de colectare, în special, din orașele: VASLUI; telefon 404 sau 65? BIRLAD; telefon 1185 HUȘI; telefon 123 NEGREȘTI: CENTRUL D.G.A. 1. Ga­ra Vaslui are vacant un post de — MAISTRU, specialitatea apă-canal. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute în anexa IV, cap. II din H.C.M. nr. 1053/1960. PIERDUT legitimația nr. 1199, eliberată de Fabrica de confecții Vaslui, pe numele Dăniciue Maria. O declar­anlă. PIERDUT legitimația nr. 1996, eliberată de Fabrica de confecții Vaslui, pe numele Baciu Maria. O declar­anlă. PIERDU­T legitimația nr. 859, eliberată de Fabrica de confecții Vaslui, pe numele Hagiu D. Ecaterina. O declar nulă. BUCUREȘTI JOI, 17 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL 1. La orele : 5 ; 6; ?; 10; 12; 14; 16; 20; 24; 2.00; 4.00: radiojurnale și buletine de știri; 6.05—9.30 Muzică și act­ua­­lități; 9.30 Odă limbii române ; 10.30 Caruselul melodiilor­ 11.15, Din țările socialiste? 11.45 Sfatul medicului; 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu? 12.15 Muzică u­­șoară de Edmond Deda.; 12.30 Ins­tilnire cu melodia populară și in­terpretul preferat; 13.22 Muzică ușoară; 13.30 Cine știe, cîștiga (reluare); 14.00 „Brazda lui No­vac” — Scenariu radiofonic; 14.50 La microfon, Raveea Săndulescu; 15.00 Concursul și Festivalul in­­­ternațional „George Enescu”. Jur­nalul festivalului; 16.30 Agenda județeană, Brașov — septembrie 1970; 16.50 Tinerețea ne e dra­mă — program susținut de an­sambluri artistice, școlare; 17.05 Antena tineretului; 20.05 Tableta de seară de Octavian Fodor; 20.20 Argheziană; 21.00 Acasă la... Dan Tărchilă. Emisiune c­e Nicolae Florescu? 22.30 Romanțe de A­­lec­andru Corfescu și Iosif Paschil; 0.03—5.00 Estrada nocturna. ?; PROGRAMUL îI. La orele­ 6.01 îl; 13. 16; ?.3­­0.55 : iad O jurnale și buletine de știri; 6.00 Program muzical de dimineață ; 8.10 Tot înainte (emisiune pen­tru pionieri); 9.15 „Mîndra mea floare aleasă" — muzică popu­lară; 9.45 Selecțiuni din opera „Fiica regimentului" de Donizetti; 10.15 Nume dragi — muzică u­­șoară; 11.20 Melodii de Gelu Solomonescu și Paul Urmuzescu; 11.40 Pagini din opereta «Anton Pann“ de Alfred Mendelsohn ; 13.30 Melodii vechi, interpretări noi» 14.34 Divertismentul pentru octet instrumental „Din isprăvile lui Păcală" de Tudor Ciortea ; 15.00 Parada soliștilor și a or­chestrelor de muzică ușoară; 16.20 Muzică pentru vioară și or­chestră de Werner Egk? 17.35 Noi înregistrări cu artistul e­­merit V. Valentineanu; 18.00 Concursul și Festivalul interna­tional "George Enescu". Transmi­siunea recitalului susținut de flautistul Jean-Pierre Ramper, la pian Albert Guttmann (prima parte); 19.30 Arte frumoase 19.50 Noapte bună, copii; 20.15 Orchestra de muzică populară a Ansamblului artistic al armatei» 23.20—1.00 Concert de noapte, IAȘI JOI, 17 SEPTEMBRIE 1970 Program de dimineață : 6.60 Bu­letin de știri; 6.65 Matineu muz­i­cal; 6.30 Actualitatea în agri­cultură; 6.40 Bucurie, mîndră floa­re; 7.00 Informații și muzică. Program de seară: 17.00 Bule­tin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Ritmuri industriale româ­nești; 17.45 Prelucrări de folclor­; 18.00 Colocviu radiofonic; 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Cîntece de mase și jocuri popu­lare; 19.30 Jazzul în comentariu și sunet; 20.00 O oră cu tinere­țea; 21.00 Buletin de știri; 21.05 Concertul în sol major pentru flaut și orchestră, de Cristoph Wilibald Gluck; 21.30 Scena; 21.45 Refrene îndrăgite. Yq if* if IV /fffj fp MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 16.00 Deschiderea emisiunii. Fot­bal. Dinamo — PAOK Salonic. (Cupa europeană a orașelor-tîr­­guri). Transmisiune de la sta­dionul Dinamo ; 17.50 Microavan­­premiera zilei ; 18.00 Momente folclorice cu Violeta Romanescu, Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schipor ; 18.30 Cabinetul econo­mic TV. „Asigurarea și controlul calității produselor* ; 19.20 1001 de seri­i*— «misiune pentru cei mici ; 19.31­ Telejurnalul 6e sea­ră » 20.00 Concursul și Festivalul internațional :George Enescu“. „Lacul lebedelor* de P. L Ceai­­kovski. Interpretează Ansamblul de balet al Teatrului Academic de Operă și Balet *S. M. Kirov* din Leningrad Cronica literară ” (actul I) ; 20.50 2Î.05 „Lacul lebedelor de P. I. Ceaikovski (ac­tul al 2-lea) ; 22.00 Telejurnalul de noapte ; 22.15 „Lăcul lebede­lor de P. I. Ceaikovski (actul al 3-lea) ; 23.00 închiderea emisiunii. VASLUI: „Acțiunea Vulturul* . BIRLAD. Cinema Victoria­ .Ex­plozie în munți*­ Cinema Birlaiul „Iubita lui Grammia".;

Next