Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-08-04 / nr. 760
Proletari din toate țârile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean La ordinea zilei Shingm grabnica a ni si însăilarea taliilor sugresive! In toate unitățile agricole din județul nostru, zilele acestui început de august impun grăbirea strîngerii recoltelor de cereale păioase, eliberării și fertilizării miriștilor, executării arăturilor de vară și vnsămînțării culturilor succesive pe suprafețele prevăzute. Dovedind că înțeleg cât de important este să acționeze operativ și cu toate forțele de care dispun, colectivele a numeroase unități asigură desfășurarea concomitentă a întregii game de lucrări impuse de sezon. Astfel, fermele de stat cu profil vegetal se apropie de sfîrșit cu executarea tuturor lucrărilor din actuala campanie de recoltare. De asemenea, citeva zeci de cooperative agricole au terminat recoltatul griului și alte cîteva zeci se apropie cu pași repezi de momentul cînd vor putea să raporteze obținerea unui rezultat similar. In același timp, însă, realitatea ne arată că nu sunt puține nici acele cooperative agricole și secții ale care continuă să lucreze într-un ritm lent. Astfel, pe întregul județ, la 1 august, grîul era recoltat pe mai puțin de 58.100 de hectare, din peste 67.000 cultivate. Situația de mai jos este elocventă pentru a ilustra ritmul in care se desfășoară munca într-o seamă de cooperative agricole. Situația operativă întocmită de către specialiștii de la Direcția agricolă județeană atesta că nici în ce privește cele S. CONSTANTINII! (continuare In pag. a 3-a) SITUAȚIA SECERIȘULUI IN COOPERATIVELE AGRICOLE COOPERATIVE CARE AU TERMINAT RECOLTATUL: Munteni de Jos, Avrămești, Ivănești de Vaslui, Cozmești, Ștefan cel Mare, Dănești, Tăcuta, Laza, Pușcași, Florești, Cetâțuia, Popeni, Docani, Rînzești, Epureni de Huși, Pădureni, Văleni de Huși, Berezeni, Boțești, Gugești, Stroești, Ghermănești, Hurdugi, Oșești, Solești, Banca, Stoeșești. COOPERATIVE CARE MAI AU DE RECOLTAT SUB 100 DE HECTARE : Albești, Lipovăț, Obrișeni, Coșești, Poenești, Hîrșova, Bălteni, Miclești, Munteni de Sus, Bîrzești, Băcani, Alexandru Vlahuță, Puiești, Iana, Gherghești, Corodești, Dragalina, Viișoara, Dodești, Fălciu, Bozia, Grivița, Vinderei, Pochidia, Corni de Huși, Duda, Ivânești de Huși, Lunca Banului, Pogănești, Runceni, Crețești, Oltenești, Tîrzii, Bunești, Hoceni, Vaslui, Rafaila, Vulturești, Draxeni, Rebricea, Știoborăni, Bogdănița, Unțești, Murgeni, Epureni de Birlad, Schineni, Mălușteni, Țuțcani, Blăgești, Clija, Sîrbi. COOPERATIVE CU CELE MAI MARI RAMINERI IN URMA : Negrești - 200 de hectare, Cursești - 220 de hectare, Vutcani și Mireni - cite 225 de hectare, Pogana - 268 de hectare, Ciocani și Coroești - cite 270 de hectare, Costești - 274 de hectare, Tătărani - 280 de hectare, Grumezoaia - 300 de hectare, Bogdana — 345 de hectare, Gîrceni - 508 hectare. Servicii del „categorie: “ - „n micul n Comerț civilizat“ cu oameni care dovedesc respect pentru cumpărători — iată visul ,de , aurm al vasluienilor. Numai că visul, fie el și din platină, din fier—beton, din pi ramă ori din praf cosmic, tot vis rămîne. Realitatea la unitățile comerciale din orașul Vasului este alcătuită din fapte, din atitudini care iți ridică părul mă ducă, care îți pun în mișcare pe toți nervii. Ai vrea să mergi la WWWVWWW1/WVWAIWWT | Cotidiene WVVWVWWVVWVVV1/WVVV restaurant într-o seară ? La vreo grădină? Treaba dumitale ! Dacă stai bine cu inima, dacă ești ^ sigur că n-ai să faci vreun infarct, dacă ai răbdare, dacă îți vi place cazaciocul, cîntat o seară întreagă, dacă nu ți-e teamă că i - ai să-ți „rupi gîtul", uitîndu-te J 7 după ospătar, dar mai ales după ospătare (In ciuda absurdă a soluției), du-te ! Du-te, omule, și simte-te bine ! Dar, dacă nu T ești înzestrat cu asemenea caii- ! 4 ^ tău, ce te faci ? Stai acasă ! Stai acasă și privești pe geam , ori ieși în pridvor (dacă Îl ai) ți și adulmecă mirosul de mici, le- 4gănîndu-te pe scaun în ritm de «Foaie verde roșmarin". Cum, ce y y să faci dacă ești străin și vrei la Lactobar și iei o friptură. / Vrei lapte? De unde lapte, domnule, cînd acolo se vinde carne? Ce, te iei după firmă? Nu știți junde-i? Asta-i bună ! Să mergem ! ^ împreună. — O friptură ! ^ —Cu sos, sau fără? ^ întreabă o femeie, agitînd ! CORIOLAN PAUNESCU \ (continuare in pag. a 3-a) \ __________________ \ si - (} în ) I Fabrica de rulmenți Birlad. S-a trecut la montarea noii linii automate pentru forjarea inelelor de rulmenți. Foto : V. Botoșanu =31=11=1=3 1=1=01=31 C.A.P. Stânilești. La punctul Vetricea, mecanizatorul Neculai Albișteanu execută alături în vederea însămînțării culturilor succesive. C I» «muie SCHIMB ie EFRBH PE TEME: „STHPARUUL, OCUPAIII SIRA UT CHE, ADUCATOARE DE MARI mITURI“ u fiecare an ce trece, apicultura ia amploare în județul nostru. Așa se explică faptul că C.A.P.-urile dispun în prezent de peste 6.500 de familii de albine. Adăugați cele 5.000 ale Inspectoratului silvic și alte 2.300 proprietate a I.A.S.-urilor și veți avea o imagine clară a acestei ramuri ce s-a dovedit aducătoare de mari venituri, cu investiții minime. Stupinele unor C.A.P.-uri ca: Lunca Banului, Berezeni, Rînzești, Fălciu, Cîrja, Negrești, Vulturești, chiar și în acest an, cu ploi excesive și temperaturi scăzute în perioada marelui cules, au dat totuși producții meritorii. „La noi, la Lunca Banului — spunea apicultorul Nicolae Spătaru — producția de miere se cifrează la 24 de kg. pe familie. Stupina numără 180 de familii de albine care se prezintă în condiții optime". Tocmai acest lucru a determinat conducerea Asociației crescătorilor de albine, filiala Vaslui, și Casa agronomului să organizeze, în ziua de 31 iulie a.c„ la Lunca Banului, un schimb de experiență cu tema „Stupăritul, ocupație străveche, aducătoare de mari venituri". Au participat, în afară de cei 70 de apicultori cu îndelungată experiență în această profesie și care lucrează în cadrul C.A.P.-urilor, 30 din I.A.S.-uri și de la Inspectoratul silvic și 40 de crescători de albine membri ai A.C.A. Au fost efectuate lucrări practice cu scopul cunoașterii modului de organizare a cuiburilor familiilor de albine la sfîrșitul culesului și pregătirile ce necesită a fi făcute în vederea iernării acestora. S-a insistat îndeosebi asupra bunei întrețineri a utilajului necesar stupinei. Stupari experimentați ca Valică Cucoș, Gherghe Rusu, Nicolae Spătaru, precum și M. Dumitru, tehnicianul A.C.A., au demonstrat participanților la consfătuire tehnica lucrărilor în stupină privind utilizarea nucleelor de rezervă, important mijloc de folosire a unor mărci prolifice care pot înlocui, în orice clipă, pe cele necorespunzătoare. Cu îndreptățit temei afirma inginerul Mihai Turbatu, președintele filialei A.C.A. : „Albinele nu trebuie apreciate numai pentru producția de miere, ci și pentru rolul pe care-l au ca polenizatori ai unor plante entomofile Acești adevărați cărăuși influențează in mod pozitiv producțiile de semințe și fructe. Nu întâmplător canitățile medii la hectar, acolo unde, există stupine, depășesc cu 30— 40 la sută pe cele obișnuite". GH. ȘERBARU In pagina a 2-a CĂMINUL CULTURAL ȘI CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA ’îiitiii Migitwiitiimiinniniiiivitiitini Miiiititi Miiiiiigii Mitfin Mitib ANUL III nr. 760 MARTI 4 AUGUST I , I« IV 4 pagini 30 bani Redacția și Mraîu Utuți»: str. Steia» tel Mare br. fiii Vaslui Redacția le!. IEL Aministrația lei. 611 M in pagina a 4-a belgrad Declarația lui M* IMUIUU, pi cȘcuturile Vecei Executive Federale Puternice acțiuni ofensive ale forțelor populare din Cambodgia ZIUA MARINEI O IMPRESIONANTA DEMONSTRAȚIE A VIGOAREI MARINEI ROMANEȘTI Jalon între saloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forțele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare și civile au arborat in serne de zile mari —Marele pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive și jocuri pline de fantezie și umor, marinarii au umplut de clocot și farmec, porturile dunărene, cete de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc și muncesc pe întinsul apelor, a cunoscut însă farmec și strălucire aparte la Mangalia, cadru ; devenit tradițional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mării au dobîndit ambianța sărbătorească a marilor festivități. Pe catarguri flutură, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulete multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri drapele purpurii purtînd steșima și inițialele Partidului Comunist Român, așteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeți de seamă. La sărbătoare participă tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forțelor Armate, ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali a numeroase state. Este o atmosferă de așteptare, în același, timp și calmă și febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza orașului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă și către bazinul avanportului, mii și mii de localnici, turiști români și străini aflați în vacanță pe însoritul nostru litoral, țărani veniți din satele împrejmuitoare, așteaptă începerea festivităților. Este in această masivă prezență umană, constatată plenar și pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorința, bucuria de a-l vedea și saluta pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui tonifiantă prezență în mijlocul maselor este totdeauna prilej de mișcătoare manifestare a unității indestructibile dintre partid și popor. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveția, Adalberto Minucci, membru al Direcțiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al PTT Germhan, Gustavo Espimosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.G. al P.C. Peruvian, secretar general al Confederației generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Comitetului Executiv National și al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tinăra și cocheta stațiune Neptun, din constelația Mangalia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate și explodînd de sănătate și voie bună. Trecerea prin mulțime a mașinii deschise în care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și tovarășul Emil Bodnaraș este însoțită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscute și tot pe atît de simbolice inițiale „P. C. R.". In întâmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu vine generalul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate. Vice-arpiralul, inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare, dă raportul. Comandantul suprem al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului comandant și adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pregătirea de luptă și politică. Pionieri cu fețele îmbujorate de emoție oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, tovarășului Ion Gheorghe Măurer, precum și celorlalte persoane oficiale și invitaților, bogate buchete de trandafiri și garoafe roșii. Erau prezenți în tribună tovarășii Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, N. POPESCU-BOGDANEȘTI (continuare to pag. a 3-a) Bloc de locuințe de pe strada M. Kogălniceanu din Vaslui. Foto : Radu Ganea Ld 1111 Birlad Rezultatele de pîna acum atestă existența unor mari rezerve de sporire a producției I După cum se știe, orice fisură în organizarea muncii și a producției se răsfrînge negativ asupra ritmicității, determină „asalturile" pentru recuperarea rămînerilor în urmă care influențează calitatea, împiedică livrarea la termen a produselor către beneficiari. Trăgînd învățăminte din lipsurile care s-au semnalat la sfîrșitul anului trecut, I.E.I.L. Birlad, în 1970, s-au înmntreprins studii de organizare superioară a producției și muncii și s-au aplicat o serie de măsuri tehnico-organizatorice care se oglindesc în rezultatele bune înregistrate pînă în prezent. La sfîrșitul semestrului I, de pildă, întreprinderea obținuse, peste sarcina de plan, o producție valorică globală de 3 milioane lei, o producție marfă de peste 4 milioane lei și o simțitoare creștere a productivității muncii. Aceste rezultate își au rădăcinile în organizarea mai bună a muncii în ramurile: metalurgică, lemn, textile și alimentare, unde s-au înregistrat importante depășiri de plan pe baza folosirii mai judicioase a capacităților de producție și a forței de muncă. Un alt succes îl constituie faptul că la 1.000 lei producție marfă, cheltuielile au fost cu mult reduse. Trecînd în cel de-al doilea semestru al anului — și avându-se în vedere angajamentele suplimentare — s-a ținut seama de propunerile făcute de salariați în consfătuirile de producție, ceea ce a determinat îmbunătățirea substanțială a condițiilor de muncă în unele ramuri de activitate. După cum rezultă din analiza întreprinsă, I.E.I.L. Bîrlad dispune încă de posibilități multiple de sporire a producției. Rezervele interne disponibile în ramurile metalurgică, lemn, materiale de construcție etc., nu au fost pe deplin valorificate. Se mai întâlnesc produse cu defecte de calitate, rebuturi de piese auto și cărămizi, datorate nerespectării proceselor tehnologice de fabricație ; unele utilaje sunt nefolosite din lipsă de materie primă. O altă constatare de conducere a I.E.I.L. Bârlad care va trebui să tină seamă, este necesitatea urmăririi ralarii sarcinilor de producție pe sortimente. Dacă la bunurile metalice de larg consum și la piesele de fontă planul a fost ■ depășit, s-au înregistrat în schimb serioase rămîneri în urmă la piesele auto și la materialele de construcție. In ■ primul caz se motivează că este vorba de lipsă de materie primă, de forță de muncă, « iar în al doilea — că planificarea nu ar concorda cu capacitatea de producție în func ■tiune. Trebuie să subliniem însă că planul la aceste sortimente ■ poate fi îndeplinit dacă se utilizează intensiv spațiile pro- ■ductive și dacă se înlătură re ■buturile de fabricație prin rest D. KELMER " (continuare in pag. a 3-a) In construcție un important obiectiv economic In localitatea Titu, din județul Dîmbovița, a început construcția unui important obiectiv economic. Fabrica de aparate electrice pentru instalații de joasă tensiune. Noua fabrică — prevăzută a fi dată în funcțiune pînă în 1973 — va fi echipată cu instalații și utilaje de înaltă tehnicitate, procesul de fabricație fiind aproape în întregime automatizat. Fabrica va realiza o gamă variată de aparate electrice — comutatoare, prize și fișe bipolare cu contact de protecție, tablouri de apartament cu două circuite, sonerii, patroane fuzibile etc.. — necesare instalațiilor electrice interioare.