Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-08-04 / nr. 760

Proletari din toate țârile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean La ordinea zilei Sh­ingm grabnica a ni si însăilarea taliilor sugresive! I­n toate unitățile agricole din județul nostru, zilele acestui început de au­gust impun grăbirea strîngerii recoltelor de cereale păioase, eliberării și fertilizării miriștilor, execută­rii arăturilor de vară și vnsă­­mînțării culturilor succesive pe suprafețele prevăzute. Dove­dind că înțeleg cât de impor­tant este să acționeze opera­tiv și cu toate forțele de care dispun, colectivele a numeroase unități asigură desfășurarea concomitentă a întregii game de lucrări impuse de sezon. Astfel, fermele de stat cu pro­fil vegetal se apropie de sfîr­­șit cu executarea tuturor lu­crărilor din actuala campanie de recoltare. De asemenea, ci­­teva zeci de cooperative agri­cole au terminat recoltatul gri­ului și alte cîteva zeci se a­propie cu pași repezi de mo­mentul cînd vor putea să ra­porteze obținerea unui rezul­tat similar. In același timp, însă, realitatea ne arată că nu sunt puține nici acele coope­rative agricole și secții ale care continuă să lucre­ze într-un ritm lent. Astfel, pe întregul județ, la 1 august, grîul era recoltat pe mai puțin de 58.100 de hectare, din peste 67.000 cultivate. Situația de mai jos este elocventă pentru a ilustra ritmul in care se des­fășoară munca într-o seamă de cooperative agricole. Situația operativă întocmită de către specialiștii de la Di­recția agricolă județeană ates­ta că nici în ce privește cele­ S. CONSTANTINII! (continuare In pag. a 3-a) SITUAȚIA SECERIȘULUI IN COOPERATIVELE AGRICOLE COOPERATIVE CARE AU TERMINAT RECOLTATUL: Munteni de Jos, Avrămești, Ivănești de Vaslui, Cozmești, Ștefan cel Mare, Dănești, Tăcuta, Laza, Pușcași, Florești, Cetâțuia, Po­­peni, Docani, Rînzești, Epureni de Huși, Pădureni, Văleni de Huși, Berezeni, Boțești, Gugești, Stroești, Ghermănești, Hurdugi, Oșești, Solești, Banca, Stoeșești. COOPERATIVE CARE MAI AU DE RECOLTAT SUB 100 DE HECTARE : Albești, Lipovăț, Obrișeni, Coșești, Poenești, Hîrșova, Bălteni, Miclești, Munteni de Sus, Bîrzești, Băcani, Alexandru Vlahuță, Puiești, Iana, Gherghești, Corodești, Dragalina, Vii­­șoara, Dodești, Fălciu, Bozia, Grivița, Vinderei, Pochidia, Corni de Huși, Duda, Ivânești­ de Huși, Lunca Banului, Pogănești, Runceni, Crețești, Oltenești, Tîrzii, Bunești, Hoceni, Vaslui, Ra­­faila, Vulturești, Draxeni, Rebricea, Știoborăni, Bogdănița, Un­­țești, Murgeni, Epureni de Birlad, Schineni, Mălușteni, Țuțcani, Blăgești, Clija, Sîrbi. COOPERATIVE CU CELE MAI MARI RAMINERI IN URMA : Negrești - 200 de hectare, Cursești - 220 de hectare, Vut­­cani și Mireni - cite 225 de hectare, Pogana - 268 de hec­tare, Ciocani și Coroești - cite 270 de hectare, Costești - 274 de hectare, Tătărani - 280 de hectare, Grumezoaia - 300 de hectare, Bogdana — 345 de hectare, Gîrceni - 508 hectare. Servicii del „categorie: “ - „­n micu­l­ n Comerț civilizat“ cu oameni­­ care dovedesc respect pentru­­ cumpărători — iată visul ,de , aurm al vasluienilor.­­ Numai că visul, fie el și din­­ platină, din fier—beton, din p­­i ramă ori din praf cosmic, tot­­ vis rămîne. Realitatea la unită­­­­țile comerciale din orașul Vas­­u­lui este alcătuită din fapte, din­­ atitudini care iți ridică părul mă­­­ d­ucă, care îți pun în mișcare p­e toți nervii. Ai vrea să mergi la­­ WWWVWWW1/WVWAIWWT | Cotidiene WVVWVWWVVWVVV1/WVVV­­ restaurant într-o seară ? La vreo­­ grădină? Treaba dumitale ! Dacă­­ stai bine cu inima, dacă ești ^­­ sigur că n-ai să faci vreun i­n­farct, dacă ai răbdare, dacă îți v­i place cazaciocul, cîntat o seară­­ întreagă, dacă nu ți-e teamă că i - ai să-ți „rupi gîtul", uitîndu-te J 7 după ospătar, dar mai ales după­­­­ ospătare (In ciuda absurdă a so­­l­u­ției), du-te ! Du-te, omule, și­­­­ simte-te bine ! Dar, dacă nu­­ T ești înzestrat cu asemenea caii- ! 4 ^ tău­, ce te faci ? Stai acasă ! Stai acasă și privești pe geam , ori ieși în pridvor (dacă Îl ai) ț­i și adulmecă mirosul de mici, le- 4­gănîndu-te pe scaun în ritm de­­ «Foaie verde roșmarin". Cum, ce y y să faci dacă ești străin și vrei­­ la Lacto­bar și iei o friptură. / Vrei lapte? De unde lapte, dom­­­­nule, cînd acolo se vinde carne?­­ Ce, te iei după firmă? Nu știți j­­­­unde-i? Asta-i bună ! Să mergem ! ^ împreună. — O friptură ! ^ —Cu sos, sau fără? ^ întreabă o femeie, agitînd ! CORIOLAN PAUNESCU \ (continuare in pag. a 3-a) \ __________________ \ s­i - (} în ) I Fabrica de rulmenți Birlad. S-a trecut la montarea noii linii automate pentru forjarea inelelor de rulmenți. Foto : V. Botoșanu =31=11=1=3­ 1=1­­=0­1=3­1 C.A.P. Stânilești. La punctul Vetricea, meca­nizatorul Neculai Albișteanu execută alături în vederea însămînțării culturilor succesive. C­ I» «muie SCHIMB ie EFRBH PE TEME: „STHP­ARUUL, OCUPAI­II SIRA UT CHE, ADUCATOARE DE MARI mITURI“ u fiecare an ce trece, apicultura ia amploare în județul nostru. Așa se explică faptul că C.A.P.-urile dispun în prezent de peste 6.500 de fa­milii de albine. Adăugați cele 5.000 ale Inspectoratului silvic și alte 2.300 proprietate a I.A.S.-urilor și veți avea o imagine clară a acestei ramuri ce s-a dovedit aducătoare de mari venituri, cu investiții minime. Stupinele unor C.A.P.-uri ca: Lunca Banului, Berezeni, Rîn­zești, Fălciu, Cîrja, Negrești, Vulturești, chiar și în acest an, cu ploi excesive și tempera­turi scăzute în perioada ma­relui cules, au dat totuși pro­ducții meritorii. „La noi, la Lunca Banului — spunea api­cultorul Nicolae Spătaru — pro­ducția de miere se cifrează la 24 de kg. pe familie. Stupina numără 180 de familii de albi­ne care se prezintă în condi­ții optime". Tocmai acest lucru a deter­minat conducerea Asociației crescătorilor de albine, filiala Vaslui, și Casa agronomului să organizeze, în ziua de 31 iulie a.c„ la Lunca Banului, un schimb de experiență cu tema „Stupăritul, ocupație străveche, aducătoare de mari venituri". Au participat, în afară de cei 70 de apicultori cu îndelungată experiență în această profesie și care lu­crează în cadrul C.A.P.-urilor, 30 din I.A.S.-uri și de la In­spectoratul silvic și 40 de crescători de albine membri ai A.C.A. Au fost efectuate lu­crări practice cu scopul cu­noașterii modului de organi­zare a cuiburilor familiilor de albine la sfîrșitul culesului și pregătirile ce necesită a fi fă­cute în vederea iernării aces­tora. S-a insistat îndeosebi asupra bunei întrețineri a uti­lajului necesar stupinei. Stu­­pari experimentați ca Valică Cucoș, Gherghe Rusu, Nicolae Spătaru, precum și M. Dumitru, tehnicianul A.C.A., au demon­strat participanților la consfă­tuire tehnica lucrărilor în stupină privind utilizarea nu­cleelor de rezervă, important mijloc de folosire a unor mărci prolifice care pot în­locui, în orice clipă, pe cele necorespunzătoare. Cu îndreptățit temei afirma inginerul Mihai Turbatu, pre­ședintele filialei A.C.A. : „Albinele nu trebuie apreciate numai pentru producția de miere, ci și pentru rolul pe care-l au ca polenizatori ai unor plante entomofile Acești adevărați cărăuși influențează in mod pozitiv producțiile de semințe și fructe. Nu întâm­plător canitățile medii la hec­tar, acolo unde, există stupine, depășesc cu 30— 40 la sută pe cele obișnuite". GH. ȘERBARU In pagina a 2-a CĂMINUL CULTURAL ȘI CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA ’îiitiii Migitwiitii­miinniniiiivitiitini Miiiititi Miiiiiigii Mitfin Mitib ANUL III nr. 760 MARTI 4 AUGUST I , I« I­V 4 pagini 30 bani Redacția și Mraîu Utuți»: str. Steia» tel Mare br. fiii Vaslui Redacția le!. IEL Aministrația lei. 611 M in pagina a 4-a belgrad Declarația lui M­­* IMUIUU, pi cȘcuturile Vecei Executive Federale Puternice acțiuni ofensive ale forțelor populare din Cambodgia ZIUA MARINEI O IMPRESIONANTA DEMONSTRAȚIE A VIGOAREI MARINEI ROMANEȘTI Jalon între saloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoa­rea consacrată oamenilor mă­rii. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nos­tru aduce­­ un fierbinte oma­giu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a naviga­torilor de pe vasele comer­ciale, a militarilor din forțe­le navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare și civile au arborat in ser­ne de zile mari —­­Ma­rele pavoaz — iar prin pro­grame artistice, prin întreceri sportive și jocuri pline de fantezie și umor, marinarii au umplut de clocot și farmec, porturile dunărene, cete de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc și muncesc pe întinsul­ apelor, a cunoscut însă farmec și strălucire aparte la Mangalia, cadru ; devenit tra­dițional pentru celebrarea Zi­lei­­ Marinei. încă de cu zori, navele flo­tei maritime militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mării au dobîndit am­bianța sărbătorească a marilor festivități. Pe catar­guri flu­tură, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulete mul­ticolore. Vasul-comandant, bo­gat drapat în tricoloruri drapele purpurii purtînd ste­și­ma și inițialele Partidului Co­munist Român, așteaptă, an­corat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeți de seamă. La sărbătoare participă tova­rășul Nicolae Ceaușescu, se­cretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forțelor Armate, ale Republi­cii Socialiste România. Parti­cipă, de asemenea, alți condu­cători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali a numeroase state. Este o atmosferă de aștep­tare, în același, timp și calmă și febrilă. Pe străzile Man­galiei, pe faleza orașului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă și către­­ bazinul avanportului, mii și mii de localnici, tu­riști români și străini aflați în vacanță pe însoritul nostru litoral, țărani veniți din sate­le împrejmuitoare, așteaptă începerea festivităților. Este in această masivă prezență uma­nă, constatată­ plenar și pe în­treg parcursul drumului, viu exprimată dorința, bucuria de a-l vedea și saluta pe secre­tarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, a cărui tonifiantă prezență în mijlocul maselor este totdea­una prilej de mișcătoare ma­nifestare a unității indestruc­tibile dintre partid și popor. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei­ partici­pă­ ca invitați de onoare Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Polone, Jean Vincent, mem­bru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din El­veția, Adalberto Minucci, membru al Direcțiunii P.C. I­­talian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comi­tetului Federal al P.C. Ger­man, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Fe­deral­­ al PTT Germhan, Gu­stavo Espimosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.G. al P.C. Peruvian, secretar gene­ral al Confederației generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar gene­ral al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Comitetului Execu­tiv National și al Secretaria­tului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut dru­mul de la Neptun, tinăra și cocheta stațiune Neptun, din constelația Mangalia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta a­­vanportului, urmînd coama digului, printre ziduri de tru­puri bronzate și explodînd de sănătate și voie bună. Tre­cerea prin mulțime a mașinii deschise în care se află to­varășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Ma­urer și tovarășul Emil Bodna­­raș este însoțită de vii aplau­ze, de­ urale îndelungate. Se scandează în cor numele con­ducătorului partidului, alătu­­rîndu-se ca o indisolubilă le­gătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscute­ și tot pe atît de simbolice inițiale „P. C. R.". In întâmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu vine gene­­ralul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate. Vice-arpiralul, inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare, dă raportul. Comandantul suprem al Forțe­lor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în re­vistă compania de onoare, ur­că pe puntea vasului coman­dant și adresează tuturor ma­rinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pregătirea de luptă și politică. Pionieri cu fețele îmbujo­rate de emoție oferă tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu și soți­ei sale, Elena Ceaușescu, to­varășului Ion Gheorghe Mă­­urer, precum și celorlalte per­soane oficiale și invitaților, bogate buchete de trandafiri și garoafe roșii. Erau prezenți în tribună tovarășii Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, N. POPESCU-BOGDANEȘTI (continuare to pag. a 3-a) Bloc de locuințe de pe strada M. Kogăl­­niceanu din Vaslui. Foto : Radu Ganea Ld 1111 Birlad Rezultatele de pîna acum­­ atestă existența unor mari­­ rezerve de sporire a producției I D­upă cum se știe, orice fisură în organizarea muncii și a producției se răsfrînge negativ asupra ritmicității, de­termină „asalturile" pentru re­cuperarea rămînerilor în urmă care influențează calitatea, îm­piedică livrarea la termen a produselor către beneficiari. Trăgînd învățăminte din lipsurile care s-au semnalat la sfîrșitul anului trecut, I.E.I.L. Birlad, în 1970, s-au în­mn­treprins studii de organizare superioară a producției și mun­cii și s-au aplicat o serie de măsuri tehnico-organizatorice care se oglindesc în rezulta­tele bune înregistrate pînă în prezent. La sfîrșitul semestru­lui I, de pildă, întreprinderea obținuse, peste sarcina de plan, o producție valorică globală de 3 milioane lei, o producție marfă de peste 4 milioane lei și o simțitoare creștere a pro­ductivității muncii. Aceste re­zultate își au rădăcinile în organizarea mai bună a muncii în ramurile: metalurgică, lemn, textile și alimentare, unde s-au înregistrat impor­tante depășiri de plan pe ba­za folosirii mai judicioase a capacităților de producție și a forței de muncă. Un alt succes îl constituie faptul că la 1.000 lei produc­ție marfă, cheltuielile au fost cu mult reduse. Trecînd în cel de-al doilea semestru al anului — și avându-se în ve­dere angajamentele suplimen­tare — s-a ținut seama de propunerile făcute de salariați în consfătuirile de producție, ceea ce a determinat îmbună­tățirea substanțială a condiți­ilor de muncă în unele ramuri de activitate. După cum rezultă din anali­za întreprinsă, I.E.I.L. Bîrlad dispune încă de­ posibilități multiple de sporire a produc­ției. Rezervele­­ interne dispo­nibile în ramurile­ metalurgi­că, lemn, materiale de con­strucție etc., nu au fost pe de­plin valorificate. Se mai întâl­nesc produse cu defecte de calitate, rebuturi de piese auto și cărămizi, datorate nerespec­­tării proceselor tehnologice de fabricație ; unele utilaje sunt nefolosite din­ lipsă de mate­rie primă. O altă constatare de conducere a I.E.I.L. Bârlad care va trebui să tină seamă, este ne­cesitatea urmăririi r­­al­arii sarcinilor de producție pe sor­timente. Dacă la bunurile me­­­­talice de larg consum și la­­ piesele de fontă planul a fost ■ depășit, s-au înregistrat în­­ schimb serioase rămîneri în­­ urmă la piesele auto și la ma­­­­terialele de construcție. In ■ primul caz se motivează că­­­ este vorba de lipsă de mate­­­­rie primă, de forță de muncă, « iar în al doilea — că planifi­­­­carea nu ar concorda cu capa­­­citatea de producție în func­ ■­­tiune. Trebuie să subliniem însă că­­ planul la aceste sortimente ■ poate fi îndeplinit dacă se u­­­­tilizează intensiv spațiile pro- ■­ductive și dacă se înlătură re­ ■­buturile de fabricație prin res­­t D. KELMER " (continuare in pag. a 3-a) In construcție­­ un important obiectiv economic In localitatea Titu, din jude­țul Dîmbovița, a început con­strucția unui important obiec­tiv economic. Fabrica de a­­parate electrice pentru insta­lații de joasă tensiune. Noua fabrică — prevăzută a fi dată în funcțiune pînă în 1973 — va fi echipată cu instalații și utilaje de înaltă tehnicitate, procesul de fabricație fiind a­­proape în întregime automati­zat. Fabrica va realiza o gamă variată de aparate electrice — comutatoare, prize și fișe bi­polare cu contact de protecție, tablouri de apartament cu două circuite, sonerii, patroane fu­­zibile etc.. — necesare insta­lațiilor electrice interioare.

Next