Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-08-08 / nr. 764

Proletari din toate țarile, uniți-va­ Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL III nr. 764 AUGUST In întîmpinarea marii sărbători 5 ÎNTREPRINDERI DIN JUDEȚUL VA­SL­UI Si-iu miiül immrlle ilülni tiiúil la prAilii iii Misirii I n actualul cincinal, e­­conomia județului Vas­lui a cunoscut un ritm superior de dezvoltare față de media înregis­trată pe țară. Vechilor între­prinderi, și ele în plină extin­dere și modernizare, li s-au adăugat altele noi. Printre ce­le cu o pondere însemnată în producția industrială se numă­ră Fabrica de mobilă și Fabri­ca de confecții din Vaslui. O dată cu crearea județului s-au deschis largi construcția de noi perspective: obiective economice, social-culturale a luat un mare avînt. Hotărîți să întîmpine cu rezultate deosebite în muncă marea sărbătoare a poporului român de la 23 August, oame­nii muncii din întreprinderile e­­conomice și-au depășit anga­jamentele luate în întrecerea socialistă livrînd, pînă în pre­zent, peste prevederile planu­lui, o producție marfă de cir­ca 51 milioane lei. Recent, am primit vestea că, încă de la sfîrșitul lunii iu­lie, patru întreprinderi din industria republicană și una din industria locală și-au rea­lizat și depășit volumul pro­ducției globale programate pentru actualul cincinal. Sub conducerea organizațiilor de partid, în aceste unități, mun­ca a fost organizată în așa fel încît, an de an, încă de la începutul cincinalului, au fost obținute ritmic, constant, im­portante cantități de mărfuri peste prevederile planului. Așa a reușit colectivul FABRICII DE CONFECȚII DIN BIRLAD să producă, pînă la începutul lunii august, mărfuri peste prevederile ac­tualului cincinal în valoare de 38,5 milioane lei, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului să mai realizeze o producție su­plimentară in valoare de 91 milioane lei. O altă întreprindere bîrlă­­deană, cea de MORARIT ȘI PANIFICAȚIE și-a depășit, de asemenea, sarcinile cincinalu­lui cu un volum de produse în valoare de 135 milioane lei. FABRICA DE ULEI DIN BÂRLAD, cea de a treia uni­tate cu cincinalul îndeplinit, a livrat și ea suplimentar con­sumului intern și extern ule­iuri comestibile și sroturi în valoare de 42,5 milioane lei. Tot la Bârlad, ÎNTREPRIN­DEREA PENTRU COLECTA­REA ȘI FERMENTAREA TU­TUNULUI are la activul său o producție, peste prevederile cincinalului, de aproape 11 mi­lioane lei. Cea de a 5-a întreprindere cu cincinalul îndeplinit și de­pășit este unitatea VINALCO­­OL DIN HUȘI. Colectivul de aici raportează o producție de 1 milion lei peste preve­deri. Cumulată, valoarea produc­ției realizată in plus față de cifrele de control ale cincina­lului actual de către cele 5 u­­nități amintite se ridică la 228 de milioane lei, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului să se mai producă mărfuri în va­loare de 100 milioane de lei. Tinerețea in vremuri imemoriale du­rează înfruntarea între om și natură. Milenii, trium­fătoare dezlănțuite, au fost stihiile Chiar și în zilele noastre, uneori, în furia ei oarbă, natura dezlănțuită pro­duce însemnate pagube. Și, totuși, cu fiecare zi ce trece, omul își dovedește superioritatea. In lup­ta aceasta titanică, omul a învă­țat să învingă seceta, să schim­­ b wiawvvvwiw/vv/i/v Cotidiene VWI/W vvvw wvwwww­w be apelor drumul urmat de veacuri, dînd pămîntului altă fa­tă. Nu, nu-i vorba de miracole ! Altele sînt atributele Învingătoru­lui. Omul și-a căpătat prieteni noi, puternici , mașinile. Și ast­­fel, în fața dîrzeniei omului în­frățit cu mașinile, atotputernica natură cedează — este adevă­rat că încet, pas cu pas, dar este învinsă. Să argumentăm cu cîteva e­­xemple întîlnite recent în jude­țul nostru. La Perieni, de pil­dă, aceste exemple sunt o ex­presie vie a muncii de zi cu zi depusă de cercetători, a înfrun­tării cu natura. Pămînturi fră­­mintate pe alocuri, în continuă mișcare, în toate cele patru zări ale județului, capătă forme noi. Primăvara și toamna multe din pămînturile acestea sînt mușcate adînc de apele ploilor și ză­pezilor. Vara, sub arșița necru­țătoare, obrazul gliei se despi­că în felii, dezrădăcinînd plan­ pămîntului rele. Mari suprafețe n-au pro­dus pînă mai ieri aproape ni­mic. Dar iată că, în căutările lor febrile, pentru a da pămîn­­tului o vigoare nouă, cercetă­torii de la Stațiunea experimen­tală agricolă — Perieni au gă­sit soiuri de plante rezistente, care pot stăvili procesul de ero­ziune. Este vorba de plantele le­guminoase (cultivate pentru boa­be) și în special de mazăre. Ani și ani, entuziaștii cercetă­tori de la Perieni au cultivat soiuri de mazăre pe pantele ero­date ale dealurilor. Concluzia ? O pronunțată protecție a solului și o reducere a procesului de eroziune, cam de cinci ori mai mare decit asigură plantele pră­și­toare. Mazărea valorifică din plin precipitațiile căzute în lu­­­nile de primăvară, ceea ce are deosebită importanță pentru condițiile climatului secetos al Moldovei. La Perieni, au fost ex­perimentate, timp de 2 ani, 23 de soiuri și linii de mazăre. Re­zultatele n-au întîrziat. S-au rea­lizat soiuri valoroase, de pers­pectivă, în special cei denumit Vladvokii 303 și liniile F 59—622, P 60—482, F 59—81, care au de­pășit planta martor cu sporuri de producție de peste 50 la sută. Deci, încă un triumf al cer­cetătorilor care, cu răbdare, au căutat și caută necontenit plan­te noi, in stare să stăvilească furia apelor și să înfiinte arșița soarelui, dînd pămîntului o nouă rodnicie. GH. ANGHELACHE D BM .Tisa Fabrica de mobilă Vaslui. In clișeu, comu­nistul Vasile Baldache, evidențiat în întrecere lucrînd la mașina de prelucrări complexe. 85 de cooperative agricole de producție din județ au terminat recoltatul In dorința de a strînge cit mai repede recolta de pe timp, de a evita pierderile de produse, țăranii cooperatori, mecaniza­torii, toți lucrătorii de pe ogoarele județului, îndrumați de orga­nizațiile de partid, și-au intensificat în ultimele zile eforturile și au desfășurat o intensă activitate la seceriș și treieriș. Drept ur­mare, după cum ne-a informat aseară Direcția agricolă județea­nă, 85 din cele 123 cooperative agricole de producție au în­cheiat cu succes recoltatul griului. In celelalte unități agricole cooperatiste se lucrează cu spor, folosindu-se toate forțele exis­tente, astfel ca pînă simbătă seara recoltatul griului să se în­cheie pe întregul județ. O dată cu terminarea acestei operații,­în cooperativele agri­cole se muncește intens la efectuarea celorlalte lucrări de sezon și, în primul rînd, la însămînțarea culturilor succesive pe supra­fețele planificate, și a arăturilor actinei de vară. La Jimbolia UN NOU PUNCT DE FRONTIERA Intre localitățile Jimbo­­­­lia, din România, și Srpska­­ — Trnia, din R.S.F. Iugo­­­­slavia, s-a deschis într-un­­ cadru festiv un nou punct­­ de frontieră pentru circu­­­­lația rutieră internaționa­­­­lă, pe baza acordului în­­­­cheiat între guvernele­­ României și Iugoslaviei.­­ La festivități au participat I autorități locale române și­­ iugoslave. O dată cu inaugurarea « noului punct de frontieră,­­ a fost dat circulației ru­­­­tiere internaționale și un­­ drum asfaltat Jimbolia —­­ Timișoara, pe o lungime , de aproape 50 km. i*»*i* I / 4 pagini 30 bani . P.sdaclîa ?i Mrafolstrația; *tr. Ștefan cel­­ tare ar. 63 Vastoi Redacția tel. 165 Administrația tel. 611 In pagina a 4-a ■ MOSCOVA încheierea tratati­velor sovieto — vest-germane ■ Situația din Uruguay Di Pe ogoare, lupta cu timpul continuă apă săptămîni de au­tentică încleștare cu­­ timpul și capriciile vre­mii, epoca strîngerii roadelor se apropie de sfîrșit. Peste cîmpul care put­­ta pe creștet, pînă mai ieri, podoabe aurii, cu miros de crud și de pîine s-a așternut liniștea, iar vîntul, care-și tre­cea sușotind tainele prin spi­cele. Lanurilor, de atîta um­blet­a amuțit. Acum, pe ne­­sfîrșitul întinderilor, pămîntul ni se pare aburit — respiră, în sfîrșit, după atîtea luni de po­vară ! De undeva răzbate pînă la noi zgomot surd de tractor. La capătul ogorului, în punc­tul Armășeni, cooperatorii din Băcești treierau ultimele căpițe de grîu secerat manual. Trac­toristul Neculai Moroșanu, ca­re supraveghea, lîngă „Univer­sul“ și combină, treieratul la staționar, părea a fi răpit cu totul de îndeletnicirea sa. Aici l-am întilnit și pe tov. Adrian Damachian, secretarul comite­tului comunal de partid, care, printre altele, ne-a spus: Mai avem dacă multe de făcut: în agricultură, lucrările se țin lanț, alcătuind un fel de Raid — reportaj bandă continuă, care acționea­ză sub presiunea timpului. Pa­ralel cu treieratul, am for­mat echipe care lucrează la eliberatul terenului. Asemenea preocupări am în­­tîlnit și la cooperativa din Dumești. Bunăoară, pe „Dealul izvorului", mecanizatorul Va­sile Luca executa eliberatul terenului cu ajutorul unei pre­se mecanice tractate. Pasele rezultate de la combină erau culese de un transportor eli­­coidal și supuse presării. Ba­lurile cădeau ritmic, ca niște­­­lupuri uriașe, care apoi e­­rau strînse și duse la locul de depozitare. Pînă în pre­zent, în acest fel, au fost strînse reziduurile grosiere ale recoltei, de pe o suprafață de peste 300 de hectare (55 la sută). Acest lucru va permite însămînțarea în timp a ulti­melor suprafețe de culturi duble. — Aici, ne spunea inginerul Dumitru Năstase, vom ara ime­diat. După zece zile, dacă o să mai veniți pe la noi, ne veți găsi lucrînd la întreținerea cul­turilor. — Fără măsuri energice nu se poate, ne spunea și ingi­nerul Nicolae Trofi­n, de la cooperativa agricolă din Ne­grești. Timpul nu ne așteap­tă. Pînă acum, datorită înțelegerii cu care coopera­tori ca Nicolae Doroftei, Va­sile Mardare, Petru Boitan și alții au răspuns solicitări­lor noastre, am reușit să strîn­gem paiele de pe o suprafață de circa 500 de hectare de teren, ceea ce nu înseamnă deloc puțin. Străbătînd împreună cîmpu­­rile unității, am aflat că s-a însămînțat întreaga suprafață prevăzută cu culturi duble. — Prin semănarea hibrizi­lor din grupele 90 și 100, vom realiza și o însemnată canti­tate de porumb boabe. La „o­­ra" actuală, culturile noi au și fost grăpate, iar acum sunt lucrate cu sapa rotativă. In­tr-adevăr, la punctul denumit de localnici „In iarnă“ se efec­tua întreținerea culturilor, în timp ce, pe alte tarlale, ca și la cooperativele Vulturești și Ștefan cel Mare, mecanizato­rii efectuau lucrări de­­ mobi­lizare a terenului, în vederea însămînțărilor de toamnă. — Avînd acum, avem ga­ranția realizării producției pla­nificate. Iată de ce ne gră­bim, ne spunea entuziasmat inginerul Nicolae Trofin. Dar, munca harnicilor coo­peratori de la Negrești, nu se reduce numai la lucrările cerute în cîrm­p. Bunii gospo­dari se îngrijesc din vreme de orice acțiune. De aceea, ei pregătesc acum sămînța de grîu și de orz în vederea în­­sămințărilor de toamnă; pî­nă acum au pregătit peste 7 vagoane de grîu. Așadar, gos­podarii din Negrești au asi­gurat deja sămînța necesară cultivării unei suprafețe de peste 300 de hectare de grîu. Fără îndoială, faptele inse­rate de noi sunt fapte de viață, pe care oamenii le în­scriu zilnic pe agenda timpu­lui, în perspectiva căruia ar­zim cu toții un filigram de vis și realitate. Ca, aici, in mijlocul cîmpului, care miroase încă a crud și a pîine, prin m­­unca depusă de fiecare din noi, făurim conști­ent, din pămînturi docile și rea­­văne, după voința noastră, o fărîmă de viitor. CORIOLAN PAUNESCU CREȘTEREA CONȘTIINȚEI SOCIALIST­­­­IL­i RITM CU DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A SOCIETĂȚII NOASTRE C­ongresul al X-lea al partidului, de la a că­rui desfășurare aniver­­săm un an, a chemat pe toți comuniștii la o amplă bătălie pentru desăvîrși­­rea conștiinței socialiste, pentru afirmarea viguroasă a trăsă­turilor înaintate ale omului so­cietății socialiste. In aceste zi­le de premergător bilanț a 26 de ani de muncă liberă, putem spune că s-au consacrat trăsă­turi etice ce corespund înseși caracteristicilor de bază ale societății noastre : devotamentul față de partid, patrie și popor, spiritul de solidaritate cu toți cei ce muncesc, cinstea, corec­titudinea, respectul pentru om și pentru munca lui, toate aces­tea au fost posibile ca urma­re a faptului că una din ideile fundamentale încorporată acti­vității teoretice și practice a partidului nostru constă în in­tensificarea muncii întregii so­cietăți pentru ridicarea conști­inței socialiste a maselor populare, cerință obiectivă ca­re nu se realizează de la sine și nici nu constituie un scop în sine. Creșterea gradului de con­știință este corelată în mod dialectic cu participarea tot mai amplă a cetățenilor la pro­cesul muncii concrete, iar a­­ceastă participare, pentru a fi competentă și plină de eficien­ță, trebuie să se sprijine și să fie vitalizată de anumite ele­mente. Aceste elemente, care activizează personalitatea uma­nă și pregătesc cadrul organi­zatoric și politic propice unor acțiuni cu rezultate scontate, constau în cunoașterea cit mai clară a scopului, mijloacelor și normelor științifice după care se desfășoară activitatea în­tr-un domeniu sau altul al muncii sociale, în capacitatea politică și de adaptare profe­sională la locul de muncă, de posibilitățile, aptitudinile, gra­dul de pregătire individuală, precum și de nevoile sociale. Așadar, în orînduirea socia­listă nevoia socială este diri­jată continuu și nu mai acțio­nează pentru membrii societă­ții ca o forță spontană, nepre­văzută. Ea nu constrînge indi­vidul să facă ceea ce nu este pe măsura posibilității și pro­fesiunii sale, ci determină ca, pe ansamblu, să fie luate mă­suri de instrucție și educație care să permită realizarea ce­rințelor esențiale ale progresu­lui și rodniciei muncii. Trebuie să subliniem și faptul că activitatea educativă a or­ganizațiilor de partid nu este orientată numai spre realizarea unei înalte conștiințe profesio­nale care s-ar concretiza efectuarea unor lucrări sau va­în­sori cu un înalt conținut tehnic și științific. Conștiința profesio­nală este generată nu numai de cuantumul și profunzimea cunoștințelor științifice, ci în primul rînd de fondul politic și ideologic pe care sînt gre­fate aceste cunoștințe, de ati­tudinea morală față de proce­sul muncii și față de rezulta­tele acestuia. Cu cit un om al muncii asi­milează tot mai activ politica și ideologia partidului, el va reuși să finalizeze și să valo­rifice intr-un mod superior pre­gătirea sa profesională în sa­tisfacerea intereselor sociale și a celor personale, depășind li­mitele unor interese cu o via­ță „insulară". El va înțelege mai adecvat nevoia socială și va acționa cu convingere în direcția realizării acesteia în mod prioritar, fiind deplin con­știent că valoarea socială a personalității sale, demnitatea sau prestigiul profesional nu sunt rezultanta aservirii muncii pe care o prestează unor inte­rese egoiste, ci sunt date de o deplină racordare a intereselor personale la cel general al în­tregii colectivități. Or, pentru a forma de atitudini organizațiile astfel de partid, organizațiile de masă și obștești, instituțiile educati­ve trebuie să promoveze pe o scară largă principiul demo­cratic al muncii „de la om la om". A trata omul în mod ge­neral și a neglija acțiunile și influența concretă, perseveren­tă, care să-l stimuleze și să-i dea încredere în forța și capa­citățile sale, înseamnă de fapt o renunțare nejustificată și condamnabilă la unul dintre cele mai eficiente mijloace e­­ducative. Conștiința politico-ideologică și profesională se formează la întretăierea dintre educație și autoeducație, centralizind influ­ența pe care o exercită socie­tatea, pasiunea, interesul și grija cu care fiecare om al muncii se străduiește să fie ci­ mai de folos societății so­cialiste, manifestînd o perma­nentă tendință de autodepășire și autoperfecționare prin care să preîntimpine și să satisfacă PETRE IOSUB (continuare îa pag. a 3-a) Din perspectiva marilor victorii obținute în cei 26 de ani de la Eliberare CAPACITĂȚI DE PRODUCȚIE MODERNIZATE Pentru modernizarea conti­nuă a capacităților de pro­ducție, la fabrica de preparate din carne Bârlad se lucrează în prezent la extinderea sălii de tranșare a cărnii, la reașe­zarea și modernizarea afumă­­toarelor, la­ construirea unei hale pentru fierberea prepa­ratelor din carne, la igieniza­rea și mecanizarea întregului flux tehnologic. Aceste modernizări au în vedere creșterea capacității a­­nuale a fabricii cu peste 200 tone de preparate. Tot la a­­ceastă fabrică se mai constru­iește o nouă linie modernă de sacrificare a porcilor cu toate operațiile mecanizate, cea ce va determina creșterea capa­cității de producție a abatoru­lui bîrlădean cu de trei ori față de cea existentă. Simultan cu aceste lucrări, s-a început extinderea depozi­tului frigorific de brînzeturi „Trestiana", prin construirea unei noi hale. Prin darea în folosință a a­­cestei lucrări se vor crea con­diții mai bune de păstrare și depozitare a brînzeturilor pen­tru iarnă, ceea ce va elimina, partial, necesarul de spațiu frigorific închiriat, in actuale­le condiții, în alte județe. în pagina a 2-a MAGAZIN . PROBLEMA ALIMENTAȚIEI ÎN ȚĂRILE SUBDEZVOLTATE ■ «FRAȚII» SELENEI Tractoristul I. Ungureanu (C.A.P. Negrești) efectuea­ză, cu sapa rota­tivă, lucrări de Întreținere a cul­turilor. Foto: R. Gabriel ȘCOALĂ NOUĂ LA MINJEȘTI După cum ne-a informat pri­marul comunei Munteni de Jos, tovarășul Ion Jijie, dând curs dorinței cetățenilor, anul trecut a Început construcția u­­nei școli cu patru săli de cla­să și laborator, în satul Min­­jești. Era prevăzut ca loca­lul respectiv de școală să fie dat în folosință la 15 septem­brie a.c. Edilii comunei s-au preocupat insă de aprovizio­narea ritmică cu materiale necesare, iar cetățenii au con­tribuit, prin muncă voluntar­­patriotică la efectuarea unor lucrări necalificate. Astfel, școala va fi dată In folosin­ță in cinstea zilei de 23 August, in prezent i se efectuează ultimele lu­crări de finisaj exterior, inte­rior și i se curăță ușile și geamurile de var.

Next