Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-11-08 / nr. 842
Proletari din toate forilet uni fică ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R., și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 842 Duminică, 8 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani A DUPĂ 10 LUNI IN ECONOMIA JUDEȚULUI ÎNSEMNATe succese în îndeplinirea planului nul 1970 se află în cea de-a 11-a lună. Conducerile unităților economice își fac bilanțul realizărilor. O linie trasă sub rezultatele obținute în cele zece luni reflectă cît se poate de fidel un anumit nivel atins de industria județului nostru. Faptul că față de perioada corespunzătoare a anului trecut, producția globală a județului a crescut cu 142,5 milioane lei, demonstrează un ritm susținut de sporire a ponderei industriei în activitatea economică a Vasluiului. Această creștere are la bază un mare volum de inițiativă locală, de eforturi suplimentare pentru redresarea economiei naționale lovită în primăvară de calamitățile naturale, eforturi soldate cu o depășire a prevederilor de plan pe anul 1970 la producția marfă în valoare de 42,1 milioane lei. Depășirea s-a materializat în 15.000 de rulmenți, 145 garnituri de mobilă, confecții în valoare de 20.497.000 lei, 24 tone de carne, 64 tone tutun fermentat, 323 butoaie din stejar, 337 m.p. uși-ferestre, 10 tone fibre din cînepă etc. In aceeași perioadă, productivitatea muncii a fost realizată în proporție de 102 la sută, iar livrările peste plan la export ating suma de 35.377.000 de lei. S-a înregistrat, de asemenea, o depășire a planului de beneficii în valoare de peste 21.000.000 lei și o reducere a pierderilor planificate cu 564.000 lei. Sunt rezultate demne de toată lauda, dar care, din păcate, atunci cînd se face o analiză mai amănunțită, pe unități, pe activități, pe sortimente, o seamă de neajunsuri vin și diminuează mult aceste realizări menționate mai sus. Iată, de exemplu, planul la export a fost într-adevăr depășit cu peste 35.000.000 lei, unele unități prezintă însă serioase restanțe în onorarea promptă a de ■ O producție marfă de 42,1 milioane lei peste prevederi ■ Livrările la export au fost depășite cu 35.377.000 lei ■ in sectorul investiții-construcții, din planul anual s-a realizat numai 76,5 la sută aeficiarilor externi. Este vorba de 21,2 la sută din valoarea producției contractate, situație departe de a fi recomandabilă în relațiile cu partenerii străini. Neindeplinirea planului de export pe întreprinderi se prezintă astfel : Fabrica de mobilă Vaslui - 986.000 lei ; Fabrica de confecții Bîrlad - 3.548 mii lei ; Industria laptelui Birlad — 1.712 mii lei ; I.L.F. Huși — 6.143 mii lei ; Industria locală Birlad — 10 mii lei ; Industria locală Huși — 710 mii lei. Cîteva întreprinderi, ce-i drept cu o pondere mai mică în economia județului, n-au reușit să-și îndeplinească planul din diferite cauze : industria laptelui Bârlad, întreprinderea de legume și fructe și întreprinderile de industrie locală din Vaslui și Huși. O serie de unități, cu toate rezultatele bune înregistrate la principalii indicatori de plan, n-au reușit să se achite în întregime de sarcinile contractuale față de beneficiarii interni. Valoarea lor se ridică la peste 16.000.000 de lei. Restanțele se concretizează in 20 de contracte neonorate de către Combinatul de confecții Vaslui și 23 de contracte neonorate de Combinatul alimentar Vaslui. Rămîneri serioase în urmă, se semnalează în special in sectorul investiții — construcții unde în 10 luni s-a realizat doar 76,5 la sută din planul anual. Neurmărirea utilizării integrale a timpului de lucru, neaprovizionarea șantierelor și punctelor de lucru cu principalele materiale necesare, funcționarea defectuoasă a unor utilaje, rresupravegherea execuției la o parte din lucrări de ătre maiștri și altele au influ-CONSTANTIN HUȘANU (continuare In pag. a 3-a Imagine birlădeană La ferma Muntenii de Jos a I.A.S. Vaslui, mecanizatorii Dumitru Enache, Gheorghe Amărănducă și Gheorghe Andriane execută alături de toamnă. I. M. «.-URILE VASLUIENE AU FOST DOTATE CU NOI TRACTOARE An de an, datorită atenției deosebite pe care partidul și statul o acordă dezvoltării agriculturii noastre întreprinderile pentru socialiste, mecanizarea agriculturii din județ sunt înzestrate cu noi utilaje, de înaltă productivitate. In anul curent, potrivit planului, ar fi trebuit ca parcul de tractoare al celor 8 întreprinderi din județ să sporească cu 281 de tractoare. Pînă în prezent s-au primit 164, dintre care 100 pentru executat lucrări de plante tehnice, 5 pentru pomicultură (pe roți), 920-650 etc. Restul de tractoare urmează să sosească în zilele care au mai rămas până la sfirșitul anului. 0000000000000000000000000000000000* TERMINAREA RECITATULUI ȘI EFECTUAREA ARATURILOR Timpul înaintat în care ne aflăm impune strîngerea grabnică de pe cimp de către fiecare tități unitate, a ultimelor cande produse agricole. Am vrut să vedem, în ziua de 5 noiembrie, ce preocupare există în acest sens într-o serie de ferme de stat și cooperative agricole. Am poposit, așadar, în comuna Solești. In comună își desfășoară activitatea două unități cooperatiste — C.A.P. Solești, C.A.P. Știoborăni — și o fermă de stat aparținind I.A.S. Codăești. „Spre deosebire de alți ani, cînd la CA.P. Știoborăni stringerea produselor de pe cîmp se La ordinea zilei in agricultură prelungea pînă prin decembrie — ianuarie — ne spunea tov. Gheorghe Pandici, instructor al Comitetului județean de partid — acum situația se prezintă cu mult mai bine la inițiativa comitetului comunal de partid, conducerea cooperativei agricole Știoborăni a hotărît, înainte de campanie, ca mijloacele de transport să fie folosite numai grupat, iar de rapartizarea lor să răspundă un singur om: tovarășul Alexandru Silistru, președinte al cooperativei și membrii în biroul comitetului comunal de partid. Acum, unitatea respectivă, nu mai are de strîns de pe cîmp decît circa 100 de tone de știuleți de porumb, cocenii de pe vreo sută de hectare și 30 tone de cînepă. Am vizitat apoi tarlalele cooperativei amintite, am discutat, cu cooperatori și cu membri ai consiliului de conducere. Lucrurile stau așa cum ni le-a înfățișat tovarășul instructor al Comitetului județean de partid. Continuîndu-se munca în ritmul actual, în mai puțin de o săptămînă de aici înainte, la C.A.P. Știoborăni nu va mai fi nimic de strîns de pe cîmp. in schimb, la C.A.P. Solești, situația este nesatisfăcătoare. Am mai criticat, în actuala campanie, ritmul în care se desfășoară unele lucrări și calitatea îndoielnică a unora dintre acestea, la cooperativa agricolă de la centrul de comună. Am relevat, și atunci, faptul că organele agricole județene nu sprijină suficient unitatea. Critica noastră însă nu a prea a fost luată în seamă. Acum, nici nu se mai cunoaște precis ce și cît anume este de strîns de pe cîmp. Inginerul Gheorghe Stan, președintele coope L. CONSTANTINIU (continuare în pag. a 3-a) Buna aprovizionare a oamenilor muncii cu legume, carne, lapte, pește și alte produse agro-alimentare constituie una din preocupările importante ce stau în atenția conducătorilor partidului și statului nostru. Nu o singură dată tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului, a vizitat, personal, piețele Capitalei, a analizat situația aprovizionării lor, a stat de vorbă cu numeroși cetățeni aflați la cumpărături, cerîndu-le părerea în legătură cu aprovizionarea cu produse agroalimentare. în județul nostru problema aprovizionării populației a făcut, de asemenea, obiectul unor analize temeinice din partea organelor locale de partid și de stat. De fiecare dată s-au făcut recomandări prețioase în legătură cu buna gospodărire a fondului de mărfuri, fiind aspru criticați acei conducători ai organizațiilor comerciale care au tratat cu indiferență problema aprovizionării populației. Intr-o convorbire avută recent, cu toțivarășul Ioan Sîrbu, vicepreședinte ® j al Consiliului popular județean, am căutat să ne edificăm asupra unor probleme privind stocurile de mărfuri agro-alimentare existente și mai ales , cum acestea ajung în magazin și apoi la cumpărător. ■ — De la bun început v-am ruga să ■ vă spuneți părerea în legătură cu stocurile de produse agro-alimentare existente, dacă ele fac posibilă o aprovizionare ritmică a populației. — Trebuie să spun, că există suficiente rezerve de produse agro-alimentare care pot să asigure o bună aprovizionare a populației. Afirmația mea are la bază faptul că pe trimestrul al IV-lea al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cantitățile de produse agro-alimentare prevăzute pentru desfacere sunt mai mari cu 2 — 16 la sută, în funcție de sortimente. Iată cîteva exemple. Pe luna octombrie au fost furnizate populației circa 180 de tone de carne și derivate ale acesteia, ceea ce reprezintă cu 9 tone mai mult față de prevederi. In ceea ce privește prin ea a existat în cantități suficiente. De altfel, s-au livrat populației, în plus față de plan, încă 21 de tone. — De ce la centrele din Vaslui nu s-au găsit întotdeauna produse de panificație ? — Deficiențele au fost generate de mai mulți factori. Mai întîi lipsa unor mijloace de transport care să faciliteze aducerea unor cantități de pîine de la Birlad și Huși, cunoscută fiind capacitatea mică de producție a unității, de profil, din Vaslui. A existat apoi, și din păcate mai există încă, tendința unor cetățeni de a se aproviziona în mod excesiv, cu cantități mult mai mari decît necesarul lor de consum. Nu trebuie uitată nici nerespectarea graficului orar privind aprovizionarea centrelor de către întreprinderea de panificație. Și e bine să arătăm că au fost luate unele măsuri operative menite să ducă la reglementarea aprovizionării populației cu pîine. — Cum apreciați faptul că nu s-a ajuns incă la o reglementare a aprovizionării cu unul dintre alimentele foarte importante cum este uleiul ? — Și aici sunt foarte multe anomalii de ordin organizatoric. Deși cantitățile de ulei repartizate pentru trimestrul al patrulea ale acestui an sunt, inițial, cu 16 la sută mai mari față de anul trecut, nu o dată în magazine uleiul a lipsit. Principala vină o poartă furnizorul. Fabrica de ulei „Unirea" din Iași n-a livrat unităților comerciale din județul nostru cantitățile contractate la termenele stabilite. De asemenea, O.C.L.urile nu le-au repartizat judicios pe unități. Amintesc apoi aceeași tendință a unora de a se supraaproviziona cu cantități excedentare. S-au creat astfel decalaje nejustificate. In prezent dispunem de o cantitate suficientă de ulei care va GH. ANGHELACHE (continuare in pag. a 3-a) APROVIZIONAREA POPULAȚIEI CU PRODUSE AGRO-ALIMENTARE In prezența conducerii de partid și de stat, ieri a avut loc Minți i ini tavi li li iritam hitiitl lntr-o atmosferă de emoționantă omagiere a eroismului comuniștilor, luptători neînfricați pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării și asupririi, pentru libertatea și independența patriei, mii de cetățeni — muncitori din uzinele ploieștene, din schelele și rafinăriile Văii Prahovei, țărani din împrejurimi, militari, elevi și studenți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbușirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor închisorii Doftana, sub ale cărei dărâmături au fost uciși numeroși militanți revoluționari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toți cei de față. El evocă în conștiința lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului și a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfășurată sub zidurile cumplitei temnițe — devenite în anii noștri muzeu — a reprezentat prinosul adîncii recunoștințe a întregului nostru popor față de comuniștii, antifasciștii, patrioții revoluționari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezo-moșieresc, sacrificîndu-și chiar viața, au ținut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului și comunismului pe pămîntul României. în același timp, în manifestarea de ieri și-au găsit încă o dată expresia voința de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiții revoluționare, hotărîrea sa de a strînge și mai puternic rîndurile în jurul partidului și a conducerii sale. Nicolae în frunte cu tovarășul Ceaușescu, conducătorul iubit și prețuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut Obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. șii Este ora 9. Sosesc tovarăNicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț. Sunt prezenți tovarășii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniți la Doftana membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, foști deținuți la Doftana, veterani ai mișcării muncitorești, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri, membri ai familiilor celor căzuți sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului și statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenți. O gardă de onoare, formată din militari ai forțelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, trece în revistă garda de onoare. Conducătorii partidului și statului pășesc apoi pe aleea ce coboară la Cimitirul „Trei pruni", unde se află mormintele celor căzuți la cutremur sub zidurile închisorii. Foști deținuți politici la închisoarea Doftana fac de gardă. In sunetele solemne ale Imnului eroilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, depun o coroană de flori din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România. Se păstrează un minut de reculegere. Sunt depuse apoi coroane de flori din partea Comitetului foștilor luptători antifasciști, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Consiliului Național al Femeilor, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și Comitetului Executiv al Uniunii Asociațiilor Studențești, Comitetului județean—Prahova al P.C.R. și Consiliului popular județean, Comitetului orășenesc Cîmpina al P.C.R. și Consiliului popular orășenesc, precum și din partea unor mari întreprinderi și instituții din județul Prahova. Depun jerbe de flori pionierii, Cinstind memoria eroilor clasei muncitoare, reprezentanții celei mai tinere generații, care nu cunosc decît din cărți și din exponatele muzeului condițiile de cruntă opresiune și teroare pe care le evocă Doftana, își exprimă — împreună cu miile de participanți la solemnitate — dragostea nețărmurită pentru partidul nostru comunist care a creat viața nouă și liberă de astăzi a poporului nostru, pentru împlinirea idealurilor în numele cărora au luptat și s-au jertfit atîția luptători revoluționari. In memoria eroilor clasei muncitoare, a căror jertfă va rămîne mereu vie în conștiința poporului român, cei prezenți păstrează un minut de adîncă reculegere. Prezența atîtor veterani ai mișcării muncitorești la acest moment impresionant, alături de tinerii luptători pentru înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român, conferă ceremoniei un profund caracter simbolic, subliniind forța și dinamismul partidului care înmănunchează intr-un mnic șuvoi toate generațiile, sub steagul său larg desfășurat. Revărsați pe colinele din jur, participanții se perindă într-un pios pelerinaj prin fața mormintelor de la Cimitirul „Trei pruni". Mariler jerbe, ca și modestele buchete de flori ce sunt depuse pe aceste morminte, îngrijite cu dragoste, reprezintă emoționante mărturii ale sentimentului de venerație al poporului nostru pentru spiritul de‘ sacrificiu, pentru uriașa forță morală a comuniștilor care au, știut să înalțe un zid de voință omenească mai impunătorii decît groasele ziduri ale temniței. A urmat apoi mitingogul solemn. După solemnitatea depunerii coroanelor de flori conducătorii partidului și statului au luat loc în tribuna amenajată pe platoul din fața fostei închisori „Doftana", unde sunt adunați mii și mii de oameni ai muncii. Tribuna este dominată de urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, forța politică conducătoare a societății noastre 1". Mitingul solemn . Deschizînd mitingul, tovarășul Ilie Cîșu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, arată că evocarea acestor fapte constituie pentru comuniștii și oamenii muncii din județul Prahova, alături de cei din întreaga țară, prilejul reafirmării hotărîrii nestrămutate de a înfăptui politica internă și externă a partidului și statului nostru, de înflorire a României socialiste, de a sluji cu devotament cauza socialismului și păcii în lume. In numele Comitetului județean Prahova al Partidului Comunist Român, al tuturor participanților la miting, vorbitorul aduce un fierbinte salut conducerii de partid și de stat, tovarășului Nicolae Ceaușescu. Au luat apoi cuvîntul tovarășii Nicolae Gumă, membru al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului foștilor luptători antifasciști din România, Andrei Oprea, maistru la Rafinăria din Ploiești. Tovarășul Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, a rostit o cuvîntare, urmărită cu atenție de toți cei prezenți. Cuvintul to Emil Bodnaraș Stimați tovarăși. In omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român, memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuși sub zidurile prăbușite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care partidul comunist, poporul nostru întreg o aduc tuturor acestor fii ai lor, luptători revoluționari, care și-au închinat viața cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenței și înălțării patriei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări și jertfe, epocă glorioasă din istoria mișcării revoluționare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani in adîncă ilegalitate și supus celor mai aspre represiuni, partidul comunist își dovedise deja rolul de forță politică de avangardă a clasei muncitoare. El își validase capacitatea politică și organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacțiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petroliști și ceferiști, alte importante acțiuni pentru apărarea democrației și a drepturilor celor ce muncesc, lupta impotriva fascizării țării stau mărturie în această privință. Represiunea din partea burgheziei și moșierimii române împotriva antifasciștilor comuniștilor și a făcuse din închisori și lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în țară. Zadarnice măsuri însă în fața hotărîrii comuniștilor de a înfrunta pe dușman oriunde, de a-și face datoria revoluționară, de clasă, pînă la capăt . Experiența îndelungată a ilegalității a desăvirșit activitatea constantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi ale poporului și, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă și temnițele au fost transformate de comuniști în adevărate școli de educație politică, revoluționară. Aici, la Doftana, prin activitatea organizației de partid, a unor militanți de frunte ai partidului nostru, făclia marxism-leninismului a continuat să ardă, răspîndind lumina teoriei și a experienței revoluționare, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condițiile ilegalității, fie in procesul revoluției și al construcției socialiste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în conducerea partidului și a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menținut permanent capacitatea combativă a cadrelor partidului, legăturile partidului cu clasa sa și cu forțele progresiste ale țării și i-au permis, în plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei Roșii, să devină principala forță politică în organizarea și conducerea insurecției armate din August 1944. Ieșit din ilegalitate, partidul comunist s-a afirmat repede ca forță centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporului, clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, intelectualitatea progresistă. In aceste condițiuni, și numai în acestea, a putut fi asigurată, participarea României cu întregul ei potențial, alături de Uniunea Sovietică și ceilalți aliați, la războiul antihitlerist, creîndu-se simultan condițiunile pentru realizarea comandamentelor majore ale dezvoltării procesului revoluționar, înfăptuirea uniatății politice și organizatorice clasei muncitoare, cucerirea puterii politice de către oamenii muncii, naționalizarea mijloacelor principale de producție, organizarea economiei pe baze socialiste, victoria definitivă a socialismului. Acestea sînt în linii mari jaloanele etapelor parcurse în acești treizeci de ani, care au demonstrat rolul fundamental, hotărîtor pe care îl joacă in procesul revoluționar factorul subiectiv, partidul. Această dovadă Partidul Comunist Român a făcut-o fără dezmințire. Ne exprimăm bucuria și nuîn continuare in pag. a 3-al