Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-11-08 / nr. 842

Proletari din toate fori­let uni fi­că ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R., și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 842 Duminică, 8 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani A DUPĂ 10 LUNI IN ECONOMIA JUDEȚULUI ÎNSEMNA­Te succese în îndeplinirea planului nul 1970 se află în cea de-a 11-a lună. Condu­cerile unităților economi­ce își fac bilanțul reali­zărilor. O linie trasă sub rezultatele obținute în cele ze­ce luni reflectă cît se poate de fidel un anumit nivel atins de industria județului nostru. Faptul că față de perioada corespunzătoare a anului tre­cut, producția globală a jude­țului a crescut cu 142,5 mili­oane lei, demonstrează un ritm susținut de sporire a ponderei industriei în activitatea econo­mică a Vasluiului. Această creștere are la bază un mare volum de inițiativă locală, de eforturi suplimentare pentru re­dresarea economiei naționale lovită în primăvară de calami­tățile naturale, eforturi soldate cu o depășire a prevederilor de plan pe anul 1970 la pro­ducția marfă în valoare de 42,1 milioane lei. Depășirea s-a materializat în 15.000 de rulmenți, 145 garni­turi de mobilă, confecții în va­loare de 20.497.000 lei, 24 to­ne de carne, 64 tone tutun fermentat, 323 butoaie din ste­jar, 337 m.p. uși-ferestre, 10 tone fibre din cînepă etc. In aceeași perioadă, produc­tivitatea muncii a fost reali­zată în proporție de 102 la sută, iar livrările peste plan la export ating suma de 35.377.000 de lei. S-a înregis­trat, de asemenea, o depășire a planului de beneficii în va­loare de peste 21.000.000 lei și o reducere a pierderilor pla­nificate cu 564.000 lei. Sunt re­zultate demne de toată lauda, dar care, din păcate, atunci cînd se face o analiză mai a­­mănunțită, pe unități, pe acti­vități, pe sortimente, o seamă de neajunsuri vin și diminuea­ză mult aceste realizări men­ționate mai sus. Iată, de exem­plu, planul la export a fost într-adevăr depășit cu peste 35.000.000 lei, unele unități prezintă însă serioase restan­țe în onorarea promptă a de­ ■ O producție marfă de 42,1 milioane lei peste prevederi ■ Livrările la export au fost depășite cu 35.377.000 lei ■ in sectorul investiții-construcții, din planul anual s-a realizat numai 76,5 la sută aeficiarilor externi. Este vorba de 21,2 la sută din valoarea producției contractate, situație departe de a fi recomandabilă în relațiile cu partenerii stră­ini. Nein­deplini­rea planului de export pe întreprinderi se pre­zintă astfel : Fabrica de mobi­lă Vaslui - 986.000 lei ; Fabri­ca de confecții Bîrlad - 3.548 mii lei ; Industria laptelui Bir­­lad — 1.712 mii lei ; I.L.F. Huși — 6.143 mii lei ; Industria lo­cală Birlad — 10 mii lei ; In­dustria locală Huși — 710 mii lei. Cîteva întreprinderi, ce-i drept cu o pondere mai mică în economia județului, n-au reușit să-și îndeplinească pla­nul din diferite cauze : indus­tria laptelui Bârlad, întreprin­derea de legume și fructe și întreprinderile de industrie lo­cală din Vaslui și Huși. O serie de unități, cu toate rezultatele bune înregistrate la principalii indicatori de plan, n-au reușit să se achite în în­tregime de sarcinile contrac­tuale față de beneficiarii in­terni. Valoarea lor se ridică la peste 16.000.000 de lei. Restan­țele se concretizează in 20 de contracte neonorate de către Combinatul de confecții Vaslui și 23 de contracte neonorate de Combinatul alimentar Vas­lui. Rămîneri serioase în urmă, se semnalează în special in sectorul investiții — construcții unde în 10 luni s-a realizat doar 76,5 la sută din planul anual. Neurmărirea utilizării in­tegrale a timpului de lucru, neaprovizionarea șantierelor și punctelor de lucru cu princi­palele materiale necesare, func­ționarea defectuoasă a unor u­­tilaje, rresupravegherea execu­ției la o parte din lucrări de ătre maiștri și altele au influ-CONSTANTIN HUȘANU (continuare In pag. a 3-a­ Imagine birlădeană La ferma Muntenii de Jos a I.A.S. Vas­lui, mecanizatorii Du­mitru Enache, Gheor­ghe Amărănducă și Gheorghe Andriane e­­xecută alături de toamnă. I. M. «.-URILE VASLUIENE AU FOST DOTATE CU NOI TRACTOARE An de an, datorită atenției deosebite pe care partidul și statul o acordă dezvoltării a­­griculturii noastre întreprinderile pentru socialiste, meca­nizarea agriculturii din județ sunt înzestrate cu noi utilaje, de înaltă productivitate. In a­­nul curent, potrivit planului, ar fi trebuit ca parcul de trac­toare al celor 8 întreprinderi din județ să sporească cu 281 de tractoare. Pînă în prezent s-au primit 164, dintre care 100 pentru executat lucrări de plante tehnice, 5 pentru po­micultură (pe roți), 92­0-650 etc. Restul de tractoare ur­mează să sosească în zilele care au mai rămas până la sfirșitul anului. 0000000000000000000000000000000000* TERMINAREA RECITATULUI ȘI EFECTUAREA ARATURILOR T­impul înaintat în care ne aflăm impune strîn­­gerea grabnică de pe cimp de către fiecare tități unitate, a ultimelor can­de produse agricole. Am vrut să vedem, în ziua de 5 noiembrie, ce preocupa­re există în acest sens într-o serie de ferme de stat și co­operative agricole. Am popo­sit, așadar, în comuna Solești. In comună își desfășoară ac­tivitatea două unități coope­ratiste — C.A.P. Solești, C.A.P. Știoborăni — și o fermă de stat aparținind I.A.S. Codăești. „Spre deose­bire de alți ani, cînd la CA.P. Știoborăni stringerea produselor de pe cîmp se La ordinea zilei in agricultură prelungea pînă prin decem­brie — ianuarie — ne spu­nea tov. Gheorghe Pand­ici, instructor al Comitetului jude­țean de partid — acum situa­ția se prezintă cu mult mai bine­ la inițiativa comitetu­lui comunal de partid, condu­cerea cooperativei agricole Știoborăni a hotărît, înainte de campanie, ca mijloacele de transport să fie folosite nu­­­mai grupat, iar de rapartiza­­rea lor să răspundă un sin­gur om: tovarășul Alexandru Silistru, președinte al coope­rativei și membrii în biroul comitetului comunal de partid. Acum, unitatea respectivă, nu mai are de strîns de pe cîmp decît circa 100 de tone de știuleți de porumb, cocenii de pe vreo sută de hectare și 30 tone de cînepă. Am vizi­tat apoi tarlalele cooperativei amintite, am discutat, cu co­operatori și cu membri ai con­siliului de conducere. Lucru­rile stau așa cum ni le-a în­fățișat tovarășul instructor al Comitetului județean de par­tid. Continuîndu-se munca în ritmul actual, în mai puțin de o săptămînă de aici îna­inte, la C.A.P. Știoborăni nu va mai fi nimic de strîns de pe cîmp. in schimb, la C.A.P. Solești, situația este nesatisfă­cătoare. Am mai criticat, în actuala campanie, ritmul în care se desfășoară unele lu­crări și calitatea îndoielnică a unora dintre acestea, la co­operativa agricolă de la cen­trul d­e comună. Am relevat, și atunci, faptul că organele agricole județene­ nu sprijină suficient unitatea. Critica noastră însă nu a prea a fost luată în seamă. Acum, nici nu se mai cunoaște precis ce și cît anume este­ de strîns de pe cîmp. Inginerul Gheor­ghe Stan, președintele coope­ L. CONSTANTINIU (continuare în pag. a 3-a) B­una aprovizionare a oamenilor muncii cu legume, carne, lapte, pește și alte produse agro-alimen­­tare constituie una din preocu­pările importante ce stau în aten­ția conducătorilor partidului și statului nostru. Nu o singură dată to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului, a vizitat, personal, piețele Capitalei, a analizat situația aprovizionării lor, a stat de vorbă cu numeroși cetățeni aflați la cumpără­turi, cerîndu-le pă­rerea în legătură cu aprovizionarea cu produse agro­­alimentare. în județul nostru problema aprovizi­onării populației a făcut, de asemenea, obiectul unor analize temeinice din par­tea organelor locale de partid și de stat. De fiecare dată s-au făcut recomandări prețioase în legătură cu buna gospodărire a fondului de mărfuri, fiind aspru criticați acei con­ducători ai organizațiilor comerciale care au tratat cu indiferență problema aprovizionării populației. Intr-o convorbire avută recent, cu to­ți­varășul Ioan Sîrbu, vicepreședinte ® j al Consiliului popular județean, am­­ căutat să ne edificăm asupra unor pro­­­­bleme privind stocurile de mărfuri a­­­­gro-alimentare existente și mai ales , cum acestea ajung în magazin și apoi­­ la cumpărător. ■ — De la bun început v-am ruga să ■ vă spuneți părerea în legătură cu stocu­rile de produse agro-alimentare existen­te, dacă ele fac posibilă o aproviziona­re ritmică a populației. — Trebuie să spun, că există su­ficiente rezerve de produse agro-ali­mentare care pot să asigure o bună aprovizionare a populației. Afirmația mea are la bază faptul că pe trimestrul al IV-lea al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, canti­tățile de produse agro-alimentare pre­văzute pentru desfacere sunt mai mari cu 2 — 16 la sută, în funcție de sortimente. Iată cîteva exemple. Pe luna octombrie au fost furnizate populației circa 180 de tone de carne și derivate ale acesteia, ceea ce reprezintă cu 9 to­ne mai mult față de prevederi. In ce­ea ce privește prin ea a existat în can­tități suficiente. De altfel, s-au livrat populației, în plus față de plan, încă 21 de tone. — De ce la centrele din Vaslui nu s-au găsit întotdeauna produse de pa­nificație ? — Deficiențele au fost generate de mai mulți factori. Mai întîi lipsa unor mij­loace de transport care să faciliteze a­­ducere­a unor cantități de pîine de la Birlad și Huși, cunoscută fiind capaci­tatea mică de producție a unității, de profil, din Vaslui. A existat apoi, și din păcate mai există încă, tendința unor cetățeni de a se aproviziona în mod excesiv, cu cantități mult mai mari de­cît necesarul lor de consum. Nu tre­buie uitată nici nerespectarea graficului orar privind aprovizionarea centrelor de către întreprinderea de panificație. Și e bine să arătăm că au fost luate unele măsuri operative menite să ducă la reglementarea a­­provizionării popu­lației cu pîine. — Cum apreciați faptul că nu s-a a­­juns incă la o re­glementare a apro­vizionării cu unul dintre alimentele foarte importante cum este uleiul ? — Și aici sunt foarte multe anomalii de ordin organizatoric. Deși cantitățile de ulei repartizate pentru trimestrul al patrulea ale acestui an sunt, inițial, cu 16 la sută mai mari față de anul tre­cut, nu o dată în magazine uleiul a lipsit. Principala vină o poartă furnizo­rul. Fabrica de ulei „Unirea" din Iași n-a livrat unităților comerciale din ju­dețul nostru cantitățile contractate la termenele stabilite. De asemenea, O.C.L.­­urile nu le-au repartizat judicios pe u­­nități. Amintesc apoi aceeași tendință a unora de a se supraaproviziona cu canti­tăți excedentare. S-au creat astfel de­calaje nejustificate. In prezent dispunem de o cantitate suficientă de ulei care va GH. ANGHELACHE (continuare in pag. a 3-a) APROVIZIONAREA POPULAȚIEI CU PRODUSE AGRO-ALIMENTARE In prezența conducerii de partid și de stat, ieri a avut loc Minți i ini tavi li li iritam hitiitl lntr-o atmosferă de emoțio­nantă omagiere a eroismului comuniștilor, luptători neînfri­cați pentru apărarea interese­lor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării și asupririi, pentru libertatea și independența patriei, mii de cetățeni — muncitori din uzi­nele ploieștene, din schelele și rafinăriile Văii Prahovei, țărani din împrejurimi, mili­tari, elevi și studenți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la pră­bușirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor închi­sorii Doftana, sub ale cărei dărâmături au fost uciși nu­meroși militanți revoluționari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toți cei de față. El evocă în conștiința lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nos­tru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului și a po­porului muncitor. Impresionanta solemnitate desfășurată sub zidurile cum­plitei temnițe — devenite în anii noștri muzeu — a reprezentat prinosul adîncii recunoștințe a întregului nostru popor față de co­muniștii, antifasciștii, patrioții revoluționari, care, pe barica­dele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune bur­­ghezo-moșieresc, sacrificîndu-și chiar viața, au ținut mereu sus steagul luptei pentru sfărîma­­rea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului și comunismului pe pămîntul Ro­­mâniei. în același timp, în manifestarea de ieri și-au gă­sit încă o dată expresia vo­ința de nezdruncinat a poporu­lui nostru de a duce înainte bogatele tradiții revoluționare, hotărîrea sa de a strînge și mai puternic rîndurile în ju­rul partidului și a conducerii sale. Nicolae în frunte cu tovarășul Ceaușescu, conducă­torul iubit și prețuit de întregul popor, de a în­făptui neabătut Obiectivele sta­bilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvol­tate. șii Este ora 9. Sosesc tovară­Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mi­zil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț. Sunt pre­zenți tovarășii Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popes­­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Bla­­jovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, prin­tre cei veniți la Doftana mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guver­nului, foști deținuți la Dof­tana, veterani ai mișcării mun­citorești, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cul­tură, generali și ofițeri, mem­bri ai familiilor celor căzuți sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor parti­dului și statului este întîmpi­­nată cu căldură de cei pre­zenți. O gardă de onoare, for­mată din militari ai forțelor noastre armate, membri ai găr­zilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei, pre­zintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, trece în revistă garda de onoare. Conducătorii partidului și statului pășesc apoi pe aleea ce coboară la Cimitirul „Trei pruni", unde se află mormin­tele celor căzuți la cutremur sub zidurile închisorii. Foști deținuți politici la închisoa­rea Doftana fac de gardă. In sunetele solemne ale Im­nului eroilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, depun o coroană de flori din partea Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Con­siliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii So­cialiste România. Se păstrea­ză un minut de reculegere. Sunt depuse apoi coroane de flori din partea Comitetului foștilor luptători antifasciști, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Con­siliului Național al Femeilor, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și Co­mitetului Executiv al Uniunii Asociațiilor Studențești, Comi­tetului județean—Prahova al P.C.R. și Consiliului popular județean, Comitetului orășe­nesc Cîmpina al P.C.R. și Consiliului popular orășenesc, precum și din partea unor mari întreprinderi și instituții din județul Prahova. Depun jerbe de flori pionie­rii, Cinstind memoria eroilor clasei muncitoare, reprezentan­ții celei mai tinere generații, ca­re nu cunosc decît din cărți și din exponatele muzeului con­dițiile de cruntă opresiune și teroare pe care le evocă Dof­tana, își exprimă — împreună cu miile de participanți la so­lemnitate — dragostea nețăr­murită pentru partidul nostru comunist care a creat viața nouă și liberă de astăzi a poporului nostru, pentru îm­plinirea idealurilor în numele cărora au luptat și s-au jert­fit atîția luptători revoluțio­nari. In memoria eroilor clasei muncitoare, a căror jertfă va rămîne mereu vie în conștiin­ța poporului român, cei pre­zenți păstrează un minut de adîncă reculegere. Prezența atîtor veterani ai mișcării muncitorești la acest moment impresionant, alături de tinerii luptători pentru în­făptuirea politicii Partidului Comunist Român, conferă ce­remoniei un profund carac­ter simbolic, subliniind forța și dinamismul partidului care înmănunchează intr-un mnic șuvoi toate generațiile, sub steagul său larg desfășurat. Revărsați pe colinele din­ jur, participanții se perindă într-un pios pelerinaj prin­ fața mormintelor de la Cimi­tirul „Trei pruni". Mariler jerbe, ca și modestele buche­­­te de flori ce sunt depuse pe aceste morminte, îngrijite cu­ dragoste, reprezintă emoțio­­­nante mărturii ale sentimen­­­tului de venerație al poporu­­­lui nostru pentru spiritul de­­‘ sacrificiu, pentru uriașa forță­ morală a comuniștilor care au­, știut să înalțe un zid de vo­­­ință omenească mai impunătorii decît groasele ziduri ale temniței. A urmat apoi miting­o­gul solemn.­­ După solemnitatea depune­­­rii coroanelor de flori condu­­­cătorii partidului și statului­­ au luat loc în tribuna amenajată pe platoul din fața fostei în­chisori „Doftana", unde sunt­ adunați mii și mii de oameni ai muncii. Tribuna este domi­nată de urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, for­ța politică conducătoare a so­cietății noastre 1". Mitingul solemn . Deschizînd mitingul, tovară­șul Ilie Cîșu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, arată că e­­vocarea acestor fapte consti­tuie pentru comuniștii și oa­menii muncii din județul Pra­hova, alături de cei din în­treaga țară, prilejul reafirmă­rii hotărîrii nestrămutate de a înfăptui politica internă și externă a partidului și statu­lui nostru, de înflorire a Ro­mâniei socialiste, de a sluji cu devotament cauza socia­lismului și păcii în lume. In numele Comitetului jude­țean Prahova al Partidului Comunist Român, al tuturor participanților la miting, vor­bitorul aduce un fierbinte sa­lut conducerii de partid și de stat, tovarășului Nicolae Ceaușescu. Au luat apoi cuvîntul tova­rășii Nicolae Gum­ă, membru al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului foștilor luptători antifasciști din România, An­drei Oprea, maistru la Rafi­năria din Ploiești. Tovarășul Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Stat, a rostit o cuvîntare, ur­mărită cu atenție de toți cei prezenți. Cuvintul to Emil Bodnaraș Stimați tovarăși. In omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și Guvernului Republicii So­cialiste România, al poporu­lui român, memoriei celor ca­re, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noas­tre, răpuși sub zidurile pră­bușite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care partidul comunist, poporul nostru întreg o a­­duc tuturor acestor fii ai lor, luptători revoluționari, care și-au închinat viața cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenței și înălțării pa­triei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări și jertfe, epocă glorioasă din istoria mișcării revoluționare din România, din istoria Par­tidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani in adîncă ilegalitate și supus celor mai aspre represiuni, partidul comunist își dove­dise deja rolul de forță po­litică de avangardă a clasei muncitoare. El își validase capacitatea politică și orga­nizatorică în ridicarea mase­lor muncitoare la mari con­fruntări de clasă cu reacțiu­­nea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petroliști și ceferiști, alte importante ac­țiuni pentru apărarea demo­crației și a drepturilor celor ce muncesc, lupta impot­riva fascizării țării stau mărturie în această privință. Represiunea din partea bur­gheziei și moșierimii române împotriva antifasciștilor comuniștilor și a făcuse din în­chisori și lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în țară. Zadarnice măsuri însă în fața hotărîrii comuniștilor de a înfrunta pe dușman ori­unde, de a-și face datoria re­voluționară, de clasă, pînă la capăt . Experiența îndelungată a i­­legalității a desăvirșit activi­tatea constantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi ale poporului și, în primul rînd, cu clasa mun­citoare. Pînă și temnițele au fost transformate de comu­niști în adevărate școli de e­­ducație politică, revoluționară. Aici, la Doftana, prin activi­tatea organizației de partid, a unor militanți de frunte ai partidului nostru, făclia mar­­xism-leninismului a continuat să ardă, răspîndind lumina teoriei și a experienței re­voluționare, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condițiile ilega­lității, fie in procesul revo­luției și al construcției socia­liste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în condu­cerea partidului și a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menținut permanent capa­citatea combativă a cadrelor partidului, legăturile partidu­lui cu clasa sa și cu forțe­le progresiste ale țării și i-au permis, în plin război, folo­sind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălu­citele victorii ale Armatei Ro­șii, să devină principala for­ță politică în organizarea și conducerea insurecției arma­te din August 1944. Ieșit din ilegalitate, parti­dul comunist s-a afirmat re­pede ca forță centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporului, clasa muncitoare, țărănimea munci­toare, intelectualitatea progre­sistă. In aceste condițiuni, și numai în acestea, a putut fi asigurată, participarea Româ­niei cu întregul ei potențial, alături de Uniunea Sovietică și ceilalți aliați, la războiul antihitlerist, creîndu-se simul­tan condițiunile pentru reali­zarea comandamentelor majo­re ale dezvoltării procesului revoluționar, înfăptuirea uni­a­tății politice și organizatorice clasei muncitoare, cuceri­rea puterii politice de către oamenii muncii, naționaliza­rea mijloacelor principale de producție, organizarea econo­miei pe baze socialiste, vic­toria definitivă a socialismu­lui. Acestea sînt­ în linii mari jaloanele etapelor parcurse în acești treizeci de ani, care au demonstrat rolul funda­mental, hotărîtor pe care îl joacă in procesul revoluționar factorul subiectiv, partidul. Această dovadă Partidul Co­munist Român a făcut-o fără dezmințire. Ne exprimăm bucuria și nuîn­­­ ­ continuare in pag. a 3-al

Next