Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-10-25 / nr. 830

Proletari din toate țarile, unifi-vá ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 830 Duminică, 25 octombrie 1970 4 pagini 30 bani S­ituația operativă încheia­tă de specialiștii de la Direcția agricolă județea­nă la data de 22 octom­brie relevă serioase ra­­mineri în urmă la unele dintre principalele lucrări de sezon. De pildă, cu toate că epoca opti­mă de însămințare a griului a expirat la 20 octombrie, până la data amintită era semănată numai 82,1 la sută din supra­fața prevăzută. La arăturile pen­tru insămințările de toamnă erau realizate 83,6 procente, iar la pregătitul terenului 95,4 la sută. In ce privește recoltările, situația se prezintă astfel: po­rumb pentru boabe — 67 la sută, struguri - 92 la sută, le­gume - 62,6 la sută, sfeclă de zahăr - 69,7 la sută. Floarea­­soarelui era treierată in propor­ție de 99,1 la sută, fasolea intercalată în proporție de 97,8 la sută și lucerna pentru se­­mință in proporție de 66,2 la sută. Transporturile în bază erau efectuate in proporție de 76,6 la sută, insilozările 47,8 la sută și eliberarea terenurilor 58,9 la sută. Administrarea îngrășămin­telor chimice și naturale se pre­zintă, de asemenea, în aproape întregul județ, sub posibilități. Lecturind cifrele de mai sus, cititorul iși poate ușor da sea­ma că volumul de muncă ce se cere pretutindeni este mare. Sunt necesare, totodată, organizarea perfectă a muncii care trebuie să caracterizeze activitatea fie­cărui colectiv din agricultură și sincronizarea dintre acțiunile ce se cer a fi întreprinse conco­mitent. Am avut prilejul, in vreme ce la Direcția agricolă județeană se întocmea situația operativă, să vizităm o serie de coopera­tive agricole, printre care cele de la Albești, Roșiești, Tirzii, Huși, Epureni de Huși, Duda, Puiești, Ivanești de Vaslui. Con­cluzia generală pe care am desprins-o in urma raidului în­treprins este următoarea: acolo unde organizațiile și organele de partid și-au făcut o preocupare diurnă din problemele campaniei agricole, controlind și ajutind concret președinții, inginerii, bri­gadierii, mecanizatorii rezulta­tele obținute sunt - in ciuda timpului nu tocmai favorabil — mai bune. Acolo, in schimb, unde controlul făcut și ajutorul acordat au fost „la general", ori sporadic, firesc, realizările sunt sub așteptări. Am discutat cu tovarășul Nicolae Mihala­­che, secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele U.J.C.A.P., aceleași probleme. „In mod deosebit — a precizat interlocutorul - se impune ca, in unitățile agricole cu restanțe, să se urgenteze terminarea se­mănatului, strîngerea de pe cîmp a tuturor produselor care mai sint și transporturile in ba­ză a obligațiilor contractuale. De asemenea, nu trebuie să se uite in nici o unitate, de pre­gătirea pentru iarnă a sectoru­lui zootehnic. Fiecare comunist, fiecare membru cooperator, spe­cialist și mecanizator să facă uz de întreaga pricepere și hăr­nicie, pentru a se folosi la ma­ximum timpul și mașinile afec­tate campaniei, așa incit zilele iernii să ne găsească, din toate punctele de vedere, bine pre­gătiți". S. CONSTANTINII­ în campania agricolă Toate forțele să fie folosite la maximum, pentru recuperarea restanțelor! în Editura politică a apărut: linii­tan I% I% I% I% J Expunere la­­ Asociația de politică­­ externă j din New York i* 22 octombrie 1970 I ♦ Mecanizatorul G. Gasov, de la ferma Maniu a l.A.S. Huși, execută alături. In pagina a 2-a Moment cultural WVS/WW/WWV W WWWWN/WWWW W W WWNA/WWWWS Noi Studiind cerințele pieții, colectivul de creație al Fa­bricii de mobilă din Vas­lui a proiectat cîteva piese pe care le introduce în fabricație începînd din lu­na noiembrie, pe lîngă producția curentă a cunos­cutelor garnituri „Elegant" și „Ilva". O bună parte din ele au și fost contractate cu organizațiile comerciale chiar pentru anul 1970. Es­te vorba de măsura „Fan­tezie", în două variante, cu furnir de nuc și mahon și al cărei preț va fi în­tre 200—250 lei, precum și biroul „Vaslui 1". Se va fabrica, de asemenea, nouă variantă a dulapului , „Ilva", cu două uși. Cuierul de hol „Peneș", o piesă deosebit de reuși­tă a creatorilor vasluieni, a și fost introdusă în fa­bricație. Pe lângă cele ce se vor vinde în anul 1970, circa 500 de bucăți, pentru 1971 au și fost contractate 4.000 de cuiere. Exponatele pot fi văzute și în expozi­ția fabricii, piese de mobilă vwwwwwwwwwwwwwwww^^^^/v^^^^^^^^^^/vv Imagine vasluiană. La posturile noastre de televiziune Luni, în jurul orei­­ 17,30, posturile noastre­­ de televiziune vor­­ transmite în direct de­­ la Casa Albă — Was­­­­hington vizita tovară­­­­șului Nicolae Ceaușes­­­­cu. ț DI [ ASISTENTA TEHNICA LIPSEȘTE, ISI FAC IOC DEFICIENTE CARE AFECTEAZĂ CALITATEA Efectivul pe care l-am urmărit în raidul nostru pe șantierele de con­strucții se referă, in­ special, la calitatea e­­xecuției, la soluțiile adoptate în scopul satisfacerii cerințe­lor de confort. Pe dealul Copoului, acolo unde se ridică unul dintre noi­le cartiere ale orașului, își înalță siluetele zvelte zeci de blocuri. Multe dintre ele au fost date recent în folosință, altele avînd în următoarele zile termen de predare. Iată-ne la blocul D 3 care la 1 no­iembrie a.c. va trebui să-și primească noii locatari. Deși Pe șantierele de construct» termenul de predare este soar­­vind așternutul pentru monta­re apropiat, surprinde ritmul rea parchetelor încarcă prețul lent al lucrărilor de construct de cost și influențează negativ fii și instalații. Ceea ce se asupra calității. Și totuși pre­observă cu multă ușurință ef­­­ectantul și executantul ca­re slaba calitate la montarea­nosc o soluție mai bună și a­parchetului și a tîmplăriei. nume plăcile de rumbeton ca-Datorită nivelării de slabă ca­­re sunt ieftine și asigură o litate a nisipului, neaplicării calitate superioară atît la i­stratului de bitum pentru uni­­zolația fonică cît și la monta­formizarea PFL-ului poros, pre­ rea parchetului. De ce nu es­cum și a economiilor prost te aplicată? înțelese în folosirea aracerui- Șeful echipei de tîmplari de lut, ca substanță liantă, par­ la acest obiectiv, Dumitru Cio­r­chetul prezintă ondulări ne­­permise și goluri între ros- D. KELMER­turi. Din discuția noastră cu ȘT. ARDELEANU constructorii a reieșit că so­luția prevăzută în proiect prin (continuare în pag. a 3-a) încheierea sesiunii jubiliare a Națiunilor Unite Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a luat parte la ședința festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24 . De la tri­mișii speciali: Sîmbătă, 24 oc­tombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară con­sacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Orga­nizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a des­fășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub deviza „pace, justiție, progres". La ora 10:45 (ora New York­­ului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Or­ganizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Gene­rale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceaușescu, președintele Con­siliului de Stat al țării noas­tre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., depu­tat în Marea Adunare Națio­nală, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Ni­colae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, repre­zentantul permanent al Româ­niei la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de exter­ne, precum și alte personali­tăți ale vieții politice interna­ționale prezente la New York cu ocazia jubileului Națiuni­lor Unite. Deschizînd ședința, Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru docu­mente finale supuse examină­rii și aprobării sesiunii jubi­liare. Adunarea Generală a a­­probat în continuare aceste documente: Declarația solemnă de reafirmare a încrederii sta­telor în viabilitatea principii­lor Cartei O.N.U., a angaja­mentului lor de a acționa pen­tru sporirea rolului și efica­cității organizației, în scopul de a deveni­­ un instrument eficace în întărirea securității internaționale și promovarea progresului tuturor popoare­lor; Declarația privind strate­gia și metodele dezvoltării și lansarea celui de-al doilea De­ceniu al O.N.U. pentru dez­voltare (1971­-1980). Declarația cu privire la principiile re­lațiilor prietenești și coope­rarea între state; un program de acțiune, sub forma unui document al O.N.U., conținînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cît mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședin­ței festive, s-a dat apoi cuvîn­­tul unor vorbitori din diverse zone geografice ale Globului. Au rostit scurte alocuțiuni Okoi Arikpo, ministrul aface­rilor externe al Nigeriei, San­­ga Kittikad­orn, ministrul afa­cerilor externe al Tailandei, Ștefan Gedrychowschi, minis­trul afacerilor externe al Po­loniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, repre­zentantul permanent al Cana­dei la Națiunile Unite. Evo­­cînd activitatea Organizației Națiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor popoa­relor spre o lume a păcii și cooperării, rolul pe care a­­cest for internațional îl poate juca în dezvoltarea unor re­lații normale între state, ba­zate pe principiile Cartei, vor­bitorii au exprimat un larg consens în ce privește sporirea în anii următori a eficacității O.N.U. Astfel, Stefan Pedry­­chowski a arătat, între altele, că este de primă importanță realizarea universalității Orga­nizației Națiunilor Unite și, în acest sens, restabilirea dreptu­rilor legitime la O.N.U. ala R.P. Chineze și admiterea am­belor state germane. El a re­levat, de asemenea, că e ne­cesar ca relațiile dintre state să se bazeze pe principiile in­dependenței și suveranității naționale, su­mei și avantaju­lui reciproc. Secretarul general al Orga­nizației Națiunilor Unite, U Thant, a pronunțat apoi în fața Adunării Generale o de­clarație în care a făcut, la început, bilanțul activității desfășurate până acum de O.N.U. „Noi știm cu toții ce­ea ce Organizația Națiunilor Unite a realizat și ceea ce ea n-a știut să înfăptuiască”, a spus U Thant. Vorbitorul a relevat că există numeroase probleme acute ce preocupă de multă vreme omenirea și cărora acest for internațional trebuie să le găsească o solu­ționare, îndeplinindu-și astfel misiunea încredințată de po­poare și înscrisă, în urmă cu 25 de ani, în Carta Națiunilor Unite. El a apelat la statele membre să-și întărească efor­turile pentru ca Organizația Națiunilor Unite să devină un instrument eficace de rezol­vare a problemelor urgente ce confruntă lumea contempora­nă. „Cursa înarmărilor, cu riscurile sale de neiertat și cu cele 200 de miliarde de dolari cît costă ea în fiecare an — a declarat O Thant — consti­ (continuare în pag. a 4-a) Recepție în onoarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu In onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, reprezentan­tul țării noastre la Națiunile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepție In saloanele Misiunii perma­nente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegații la sesiunea jubi­liară a O.N.U., miniștri ai a­­facerilor externe, ambasadori și șefi de misiuni permanente acreditați la Națiunile Unite, senatori și alți reprezentanți ai vieții politice americane, precum și ai cercurilor de a­­faceri, ziariști. Au fost prezenți Dumitru Popescu, membru al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.G.R., deputat în Marea A­­dunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegației României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum și Corneliu Bogdan, ambasado­rul țării noastre la Washing­ton, cu Președintele Nicolae Ceușes­­s-a întreținut cordial cu personalitățile prezente la recepție. 13999999939999999989999999999999999 ZIUA FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Adunarea festivă din Capitală Sîmbătă seara a avut loc, în sala Teatrului Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din Capi­tală, adunarea festivă consa­crată celei de-a 26-a aniver­sări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste Româ­nia. La Adunare au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumi­tru Popa, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniță, mi­nistrul forțelor armate, Ion Stănescu, președintele Consi­liului Securității Statului, mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernu­lui, reprezentanți ai unor in­stituții centrale și organizații obștești, generali și ofițeri ac­tivi și în rezervă, veterani din războiul antifascist, reprezen­tanți ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregăti­re a tineretului pentru apăra­rea patriei, oameni de știință și cultură, oameni ai muncii din întreprinderile și institu­țiile bucureștene, ziariști. Au luat parte, de asemenea, atașați militari ai misiunilor diplomatice acreditate la Bucu­rești. Despre Ziua Forțelor Arma­te a vorbit general-colonel Sterian Țîrcă, adjunct al mi­nistrului forțelor armate. In cadrul adunării festive au rostit cuvîntări de salut vna. Marin Enache, secretar al Comitetului de partid al Uzinelor „23 August", Spiri­don Mihalache Constantin, membru al Biroului Comitetu­lui U.T.C. al sectorului 4, ge­­neral-locotenent în rezervă Ilie Antonescu, veteran din războ­iul antifascist, care au evocat tradițiile glorioase ale arma­tei, dragostea și stima pe care întregul popor o poartă arma­tei noastre socialiste. In încheierea adunării festi­ve, Ansamblul artistic al For­țelor Armate a prezentat un bogat program de cintece și dansuri. (Agerpres) Depuneri de coroane La Vaslui Ieri, a avut loc la Vaslui, cu prilejul sărbătoririi Zilei For­țelor Armate ale Republicii Socialiste România, solemnita­tea depunerii unor coroane și jerbe de flori la placa come­morativă a eroilor români că­zuți în lupta pentru elibera­rea patriei. La solemnitate, au partici­pat tovarășii Gheorghe Puni, secretar al Comitetului jude­țean de partid, Constantin Lu­ca, prim-secretar al Comite­tului orășenesc Vaslui P.C.R., președintele Comitetu­­l­­ui executiv al Consiliului popular orășenesc, Alexandru Călinoiu, membru supleant al biroului Comitetului județean de partid, Ioan Sîrbu, vice­președinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean, Nicolae Butoi, ofițer, numeroși oameni ai muncii din orașul Vaslui. in acordurile Imnului eroi­lor, interpretat de fanfară, are loc ceremonia depunerii unor coroane și jerbe de flori din­­ partea Comitetului județean de partid și a Consiliului popular județean, a unor or­ganizații județene de masă și obștești, a întreprinderilor din oraș, a pionierilor. După un moment de recu­legere o gardă de onoare, ur­mată de o formațiune a găr­zilor patriotice defilează prin fața reprezentanților organe­lor puterii locale de partid de stat, a cetățenilor. La Bîrlad și în municipiul Bîrlad avut loc, ieri, cu prilejul Zi­­­lei Forțelor Armate ale Re­publicii Socialiste România, solemnitatea depunerii unor coroane și jerbe de flori la mormîntul eroilor români și sovietici din cimitirul „Eter­nitatea" și la placa comemo­ (continuare în pag. a 3-a) Din viața*,* și din cârje numiiÂS lila de calendar ne­­ informează că la 26 octombrie Universita­tea ieșeană (cea mai veche din țără) își sărbă­torește virsta-i matusale­mică: 110 ani de la în­ființare ! In adevăr, „nedespărțit de viața culturală a țării, lașul își dobîndește faima și bunul renume și datori­tă tradițiilor științifice, ex­primate prin lupta pentru un învățămint legat de in­teresele poporului și prin­­tr-o multilaterală activita­te de cercetare care avut adeseori un autentic o caracter de pionierat“. Răspunzind la întrebarea unui reporter, care solicita profesorului Ion Creangă o clarificare științifică a ter­menului Universitas, actua­lul rector al Universității de la Iași formula următorul răspuns: „Prin Universita­te, la începuturile ei, in evul mediu, cind și știința era mai putină, se înțele­gea totalitatea studiilor su­perioare și a rezultatelor acestor studii, a tuturor cu­noștințelor omenești“. Oricum, trecînd peste ter­menii etimologici, la 110 ani de la înființarea pres­tigioasei instituții, amintim cititorului că, inaugurată solemn de Alexandru Ioan Cuza, la data de 26 oc­tombrie 1860, Universitatea ieșeană este prima univer­sitate românească. înteme­ierea ei, ca urmare a dez­voltării Țărilor Române, corespundea vederilor pro­gresiste ale intelectualilor epocii, în frunte cu Mi­hail Kogălniceanu, primul ministru și principalul sfet­nic al Domnului. Ea însemna ridicarea pe o treaptă superioară a în­­vățămintului din Iași, re­prezentat, în prima jumă­tate a veacului al XlX-lea, prin Academia Mihăilea­­nă (1835) și, încă Înainte de aceasta prin Școala de ingineri In limba română, înființată în 1813 de Gheor­ghe Asachi In cadrul A­­cademiei Domnești, care continua la rîndul ei, in­tr-un anumit fel, cele mai bune tradiții ale invăță­­mîntului Seminarului Vasi­lean. Bucuria din inimile patrioților care vedeau o­­dată cu Înființarea Univer­sității împlinirea unui vis scump, n-a putut ascunde insă greutățile materiale ce aveau să însoțească mereu Universitatea ieșeană, pină in anii puterii populare. In aceste condiții, cu i­­mensă trudă, cărturari lu­minați, profesori ai Univer­sității au reușit, adesea fo­losind mijloace materiale personale, să întemeieze laboratoare, biblioteci, să tipărească publicații știin­țifice de autentic interes. La Universitatea din Iași, Grigore Cobălcescu (înte­meietorul geologiei și pa­leontologiei în tara noas­tră), Petru Poni (om de ști­ință care pune bazele cer- VALER MITRU i continuare în pag. a 3-a)

Next