Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-01-13 / nr. 896

VREMEA NOUĂ Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU ( în întreprinderi industriale din județul Prahova iarmare d­in pag. 1)­rășul Nicolae Ceaușescu adre­­sându-se cadrelor de condu­cere. ★ In încheierea vizitei de lu­cru în întreprinderi industria­le din județul Prahova, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a avut o discuție cu membrii secretariatului Comitetului ju­dețean de partid, în timpul căreia a subliniat necesitatea unor analize temeinice în toa­te întreprinderile industriale, în scopul punerii în valoare a vastei experiențe a colective­lor în realizarea de mașini și utilaje de înalt randament, competitive pe piața mondi­ală care să intre totodată în dotarea tehnică a întreprinde­rilor românești. In felul aces­ta, se va reduce importul, se vor creea tare pentru resurse suplimen­dezvoltarea în ritm susținut a economiei na­tionale. Pentru realizarea a­­cestei sarcini de deosebită în­semnătate, se impune extinde­rea cooperării, atît între uzi­nele constructoare de mașini din cadrul județului, precum și între acestea și cele din județe vecine. Actualul cinci­nal, care se caracterizează prin ritmul înalt de creștere a­ industriei constructoare de mașini, prin nivelul calitativ superior al producției, solicită din partea cadrelor de specia­liști din întreprinderi, a con­ducerii ministerului, a organe­lor locale de partid o mai mare mobilitate în stabilirea tipurilor de produse ce ur­mează a se realiza în raport direct cu cerințele economiei naționale și ale partenerilor din străinătate, trecîndu-se totodată la producerea de instalații de mare capacitate și complexitate tehnică. Secretarul general al parti­dului a insistat asupra necesi­tății unei informări permanen­te a specialiștilor cu tot ce este nou­ în domeniul construc­țiilor de mașini, a organizării unui schimb de experiență pentru extinderea celor mai bune metode folosite în auto­­dotarea întreprinderilor. La plecarea din municipiul Ploiești, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducă­tori de partid și de stat s-au oprit din nou în centrul ora­șului. Secretarul general partidului a mulțumit cetățe­al­nilor pentru primirea ce i s-a făcut adresîndu-le urarea de noi succese în muncă. Vizita de lucru a tovară­șului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid a­­i de stat în unități industria­le din Sinaia, Cîmpina, Plo­­penti și Ploiești, discuțiile pur­tate cu numeroși muncitori, tehnicieni, ingineri, cu repre­zentanți ai ministerelor și or­ganelor locale de partid și de stat privind sarcinile actuale și de perspectivă, au scos în evidență realismul obiective­lor planului pe 1971 și ale cincinalului, hotărîrea oame­nilor muncii de a le îndeplini, ridicind pe o treaptă calitativ superioară nivelul întregii ac­tivități. Secretarul general al parti­dului s-a interesat îndeaproa­pe de condițiile de muncă și viață ale oamenilor, s-a sfătuit cu ei asupra problemelor con­crete ale producției. Indicațiile date și cu acest prilej ilustrează grija stator­nică a conducătorului partidu­lui și statului nostru pentru ca sarcinile însuflețitoare stabili­te de partid să fie transpuse în viață spre binele întregu­lui popor, pentru înflorirea României socialiste. Ion MĂRGINEANU N. POPESCU­­BOGDĂNEȘTI Paul DIACONESCU Mircea S. IONESCU Stația de încercări seismice Iași. Laboratorul de calculatoare analogice. DEIECTIVUL RECLAMANT t­elefonul meu, deși cu număr de inte­rior, conexat la centrala 13.00, ca­re, după cum se știe, merge strună — asta In paranteză fie spus — m-a obișnuit să merg ln biroul vreunui alt coleg ... pentru a vorbi (la tele­fon!) cu altcineva din oraș. Cum sunt un tip calm, greu de scos din sărite — poate doar de vreun tip —­­mălai mare, cu tupeu, intri­gant și otrăvit în pro­­pria-i neputință de a fi om —­ accept situația respec­tivă de a nu avea telefon activ. Ba, chiar, m-am re­semnat. Ei bine, intr-una din dimineți, telefonul meu a sunat (!), iar centralis­ta mi-a dat legătura cu Scarabeu. — Alo, ce faci, ai timp de mine ? — Depinde. Cu ce te ocupi acum ? — Am vrut să fiu de­tectiv, dar m-am împotmo­lit ... Așa că vreau să-ți reclam... — Pe cine ? — Aspecte de la servi­ciile de poștă. — Nu ești serios, iar poșta ? Nu i-am criticat destul ? — Nu. — Bine, atunci spune: Să văd ce se poate face. — Notează prima recla­­mație . Redacția „Vremea nouă“ trimite o recoman­dată la cinem­a din Huși, de pe strada Al. I. Cuza. soarea ajunge la Iași. Scri­de unde este returnată cu mențiunea „în Iași, nu este strada Al. I. Cuza". — Era­­ importantă scri­soarea ? — Ar fi trebuit să știi. — Da, dar... scuză-mă, n-am antenele tale ... — Sigur că era impor­tantă. Acum, dotează a doua reclamație. — Poftim! — Mitache Negrea din Costești te întreabă, prin intermediul meu, dacă di­­fuzorii voluntari de presă trebuie să împartă și cărți poștale, și scrisori mandate, și telegrame, rece­și citații pentru cei chemați la tribunal, și... — Mi se pare că exa­gerezi. Pentru asta, sunt factori poștali. — Intr-un fel, ai drepta­te , unii factori exagerează, folosindu-i pe difuzorii vo­luntari de presă ca pe niște trepăduși ai domni­ilor lor. Vezi să se ia măsurile cuvenite. — Ce mai ai de spus ? — tei care lucrează la ferma Șcheia, a I.A.S. Ve­­trișoaia, nu S-au putut a­­bona la diferite publicații, pentru că factorul poștal i-a evitat. — De ce ? —■ Stau cam departe de șosea și factorului le vi­ne mai ușor să nu-și bată picioarele pînă acolo. Pla­nul de abonamente și-l în­deplinește, oricum, în­­ alte părți...­­ — Alo, scarabeuie, alo, alo, aloi — iar a făcut te­lefonul meu cu număr de interior. Neavind altă so­luție, sesizez în scris Di­recția de poștă și teleco­municații. Prefer răspuns la fel, tot în scris. V. t. /WWVWWWW^/WVWWS^A^/Ve^WW Dezlegarea jocului apărut în nr. 889 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Plăcută — V­i 2. Angro­— Mie; 3. C — Ri — Vers; 4. Apelpisit; 5. Lașa — At — E; 6. Ari — Zbeg; 7. Ora — Icar; 8. Al ,— Salată ! 9. Carte —Tas, Instruirea locțiitorilor­­ de secretari ai comitetelor comunale de partid La Vaslui, în zilele de 11 și 12 ianuarie a.c., a avut loc instruirea locțiitorilor de se­cretari ai comitetelor comu­nale de partid, cu care pri­lej au avut loc dezbateri pe teme ale muncii de propa­gandă, politice și cultural-e­ducative de masă. Participanților la le-au fost prezentate instruire infor­mări privind : organizarea în­­vățămintului și a propagandei de partid, intensificarea acti­vității de educație ateist-știin­­țifică, atribuțiile consiliilor de conducere ale căminelor cul­turale, folosirea agitatorilor, a stațiilor de radioficare și a agitației vizuale în munca politică de masă. In timpul instruirii, s-au dat consultații și s-a răspuns la întrebări pe tem­e vizînd pro­blemele actuale ale situației internaționale. In încheiere, au fost prezen­tate expuneri avînd drept te­me : „Măsurile stabilite de Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. și guvernul tării privind îmbunătățirea organizării, pla­­nificării și conducerii agricul­turii“ și „Programul de dez­voltare economică a județu­lui Vaslui in cincinalul 1971—1975“. Asimilarea unor noi produse Uzina mecanică navală din­ Galați, singura unitate furnizoare­­ de agregate și instalații de punte pentru șantierele navale din țară, a asimilat pentru producția acestui an încă 155 produse noi. Intre acestea figurează macarale de punte, pompe și răcitoare de combustibil, precum și un grup de me­canisme pentru un nou tip de cargou containerizat, ce se va construi la șantierul din Galați. Multe din aces­te produse erau procurate, pînă acu­­ci, din import. De altfel, producția uzinei, re­profilată de cîțiva ani pe agregate navale, va crește în 1971 cu 13 la sută față de 1970. Eforturile oamenilor se măsoară, astăzi, în milioane și milioane de lei , străbate, fie și în trea­căt, evidentele conta­bile ale cooperativei a­­gricole din Tutova, în­seamnă, de fapt, a lua cunoștință, pe calea cifrelor, de realizările deosebite ale oamenilor, care, cea mai ma­re parte a anului Se apleacă cu osîrdie și dragoste asu­pra uneltelor, din zori și pî­­nă-n noapte. Dar, dincolo de farmecul necunoscut, unora dintre noi, pe care-l conține această nobilă profesie de lucrător al pămîntului, întîl­­nești și conștiinciozitatea, ca atribut al celor ce și-au unit ogoarele, transformîndu-le în proprietăți­lle obștei. Numai astfel, ne putem explica, cum, în condițiile unui an deose­bit de potrivnic agricultu­rii, s-au obținut, totuși,­­ re­zultate remarcabile, în toate sectoarele unității. Firește, o mare contribuție, în realiza­rea veniturilor planificate au avut-o specialiștii unității, care au știut să anuleze prin diferite procedee tehnice, e­­fectele negative ale vremii. Vorbind despre aceste lu­cruri interlocutorul nostru, inginerul șef al cooperativei, Ioan Iurcu, ne spunea: — Datorită precipitațiilor a­­bundente din primăvară, care au transformat pămîntul in a­­devărate bălți, semănăturile noastre au fost intimate mult. Cu toate acestea, aplicînd­u­­ii-se un regim special de în­treținere, s-a reușit să se re­cupereze, în bună parte, în­­tîrzierile. La acest capitol, un rol însemnat l-au avut oame­nii, care au înțeles că, în a­­cele zile, timpul devenise din aliatul nostru, un obiectiv al bătăliei pentru recoltă, care trebuia depășit cu orice preț. Și am învins! Iată aici — a­­răta interlocutorul nostru, plimbîndu-și degetul p­este un registru deschis — avem consemnate valoarea produc­ției globale, ce se cifrează la nici mai mult nici mai puțin, de 10.376 mii de lei, adică cu 300.000 de lei mai mare, decit cea planificată inițial.­­ Care dintre sectoarele dumneavoastră de activitate au contribuit în mod deose­bit la realizarea acestor ve­nituri ? — Cultura mare și zooteh­nia. In sectorul vegetal am obținut venituri ce se cifrea­ză la 4.900.000 de lei, iar în zootehnie, am realizat 2.109.000 lei. Depășirile la cele două sectoare se ridică la 600.000 de lei. De exemplu, la grîu, în loc de 1.900 kg. la hectar, s-au obținut aproape 2.000, în timp ce, la porumb, cultura cea mai afectată de efectele umidității excesive, producția inițială a fost depășită cu 400 kg. la hectar, iar la floarea­­soarelui cu 300 de kg. Vorbind despre indicii pla­nului de producție, nu putem trece cu vederea zootehnia. .Cîteva cifre, credem că ar putea fi edificatoare in acest seris. Bunăoară, la „lapte de vacă”, după cum ne spunea inginera Maria Nichifor, în­scrisurile planului de produc­ție prevăd să se livreze sta­tului o cantitate de 1.800 lel. Lucrătorii din acest sector au predat însă 1.890. Depășite au fost și producțiile de brînze­­t­uri și carne, cu 5.000 și res­pectiv 3.000 de kg., lucru ca­re, fără îndoială, a prilejuit muncitorilor din fermele zo­otehnice, satisfacții depline. Desigur, așa cum afirmam la început, realizările amintite, sunt rezultatul efortului gene­ral al tuturor cooperatorilor din unitate. Totuși, cîteva nu­me, cum ar fi cele ale bri­­gadierilor Grigore Dobraniște de la brigada „Grivești” și Nicolae Pavel de la „Vizu­­reni" au revenit mai des in discuția purtată cu ing. Ioan Iurcu. De ce ? — Pentru că, ne spunea in­ginerul șef al cooperativei, producțiile mari, obținute de cele două brigăzi se datoresc în bună parte celor doi con­ducători ai lor, care au știut să găsească, nu numai cele mai eficiente metode de lu­cru cu oamenii, ci și să or­ganizeze intr-un fel anume procesele de muncă, încît su­prafețele lucrate să fie mult mai mari, în raport cu timpul pe care l-au avut uneori la dispoziție. Datorită acestor calități de care dispun, briga­dierii amintiți dețin pe anul 1970,­­recordul în ceea ce pri­vește contribuția lor la reali­zarea planului de venituri al cooperativei. La Tutova, fiecare coope­rator este animat de o nețăr­murită dragoste pentru munca ce o prestează, zi de zi, în co­operativă. Brazdele lungi, fără hățuri, întinderile nesfîrșite ale lanurilor de verde-crud și galbert-pal al holdelor din fie­­care an, precum și cirezile mari de vite, sunt numai alte­ve elemente, care surprind, care incintă, în diferite ano­timpuri ochiul și conștiința, și în care pot intui ușor, depu­nerile zilnice de energie u­­mană, convertite apoi în zo­ne de pline, de carne și de lapte. Și iată că azi, uriașa cantitate de muncă se concre­tizează în milioane și milioa­ne de lei spre fericirea și bu­năstarea celor care, ignorînd ploaia și frigul au mînuit u­­neltele lor de aur, în răsco­lită fata a pămîntului. CORIOLAN PAUNESCU La C. A. P. Tutova CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI VASLUI COMITETUL EXECUTIV CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Vaslui convoacă deputații Consiliului popular județean în cea de a IX-a sesiune ordi­nară ce va avea loc în sala de ședințe a Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean Vaslui, la data 16 ianuarie 1971, ora 10. Vaccinarea antipoliomielitică a copiilor Ministerul Sănătății aduce la cunoștință că începînd cu data de 14 ianuarie, în toate județele țării se va desfășura acțiunea de vaccinare antipo­­liomielitică a copiilor născuți între 1 noiembrie 1969 și 1 decembrie 1970. Vaccinul, produs de Institutul „Dr. I. Cantacuzino" din București se va administra sub formă de picături, pe cale bucală. Vaccinarea se face prin circumscripțiile sanitare teri­toriale în trei etape: 14—20 ianuarie ; 14—20 februarie ; 14—20 aprilie. Copiii născuți în luna decembrie 1970, vor fi vaccinați în etapele din fe­bruarie și aprilie, iar cei născuți în lunile ianuarie și februarie 1971 în etapa din aprilie. La această acțiune sunt invitați a-și prezenta co­piii, la circumscripțiile sanita­re teritoriale, atît localnicii, cit și familiile cu domiciliu flotant sau care în etapele de vaccinare se află ocazio­­nal în localitate. (AgerpreS) Instrumente de calcul cu caracteristici tehnice superioare La Fabrica de rechizite școlare și tehnice din cadrul Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului din Timișoara a intrat în produc­ția de serie noua riglă poli­tehnică și rigla miniaturală de buzunar, instrumente de calcul concepute și realizate de ingi­nerul timișorean Iosif Hon­­drea. Noile rigle, care întru­nesc caracteristici tehnice și de calcul superioare celor cu­noscute pe plan internațional, au fost brevetate ca invenții românești, fiind deosebit de apreciate de specialiști. s-a La aceste rechizite tehnice adăugat recent și noua riglă de calcul de formă cir­culară, asimilată, de aseme­nea, în producție industrială. Executată din material plastic și prevăzută cu aceleași gra­dații și scări de calcul ca și cele liniare, noua riglă are o utilitate universală în tehnică și proiectare, în activitatea științifică și didactică. In pre­zent, această întreprindere, care realizează rechizite șco­lare și tehnice pentru toate domeniile de producție și de învățămînt din țară, produce la nivel industrial un număr de șase tipuri de rigle de calcul și peste 100 de tipuri de rechizite școlare și­ de uz tehnic. Diversificarea producției fa­bricii este asigurată în conti­nuare prin proiectarea și reali­zarea unei noi serii de instru­mente de măsurat și de cal­cul, printre care un­­ raportor rapid, un echer cu unghiuri variabile, o riglă de reductie cu două scări și una pentru topografi, o riglă pentru apa­rate de desen cu scări mul­tiple etc. (Agerpres) Legumicultorii, la lucru Este cunoscută hărnicia ce îi caracterizează pe le­gumicultorii de la C.A.P. Huși. In anul trecut, de pil­dă, datorită priceperii și sirguinței de care au dat dovadă, ei au reușit să-și depășească cu mult planul de producție, livrînd numai la export 412 tone de le­gume, pentru care unitatea a încasat premii în valoare de 250.000 de lei. In anul curent, legumicultorilor res­­pectivi le revin sarcini spo­rite față de anul trecut. Ei s-au angajat să muncească astfel încît să-și îndepli­nească planul de produc­ție. In acest scop, acum zoresc cu transportul Îngră­șămintelor naturale la gră­dina de legume. Așa cum ne declara tovarășul Niță Bahnaru, președintele coo­perativei agricole, au fost transportate 1.600 de tone, care vor fi încorporate­, la momentul oportun, pe 25 de hectare de teren. Frun­tași sunt, la efectuarea a­­cestei acțiuni, cooperatorii din echipele conduse de Ion Brănici, Ioan Mihu și Vasi­le Hagiu. , A Produse noi la Uzina de utilaj petrolier din Tîrgoviște Constructorii de Utilaj pe­trolier din Tîrgoviște au tre­cut, din primele zile ale nou­lui an, la realizarea instala­țiilor și utilajelor prevăzute în plănul de producție de 1971. Anul nou a debutat cu lansa­rea in fabricație a unor pro­duse noi, printre care insta­lațiile de foraj structural „SG- 1.200", instalațiile de foraj puțuri de apă FA-20 și insta­lațiile de transportat ciment în Vrac. Pr­egătirea fabricației pentru aceste produse s-a fă­cut pînă în cele mai mici a­­mănunte, ceea ce dă posibili­tatea respectării întocmai graficului de realizare a pla­a­nului. PAGINA 3 PUBL­I­CITATE întreprinderea de morarit și panificație Birlad angajează de urgență: _ REVIZOR DE GESTIUNI, avînd studii medii și vechime de 7 ani în funcții economice. Salarizarea maximă. întreprinderea cinematografică a județului Vaslui are vacante următoarele posturi: — ȘEF BIROU TEHNIC — CONTABIL ! Relații suplimentare se dau la sediul între­prinderii, din str. Călugăreni nr. 53, telefon nr. 1069, între orele 7—15,30. întreprinderea economică de industrie locală—Huși angajează de urgență . — 10 STRUNGARI ÎN FIER. — 4 SUDORI ELECTRICI ȘI AUTOGENE Condiții de angajare și salarizare: conf. H.C.M. 914/1968. Relații se pot cere la sediul întreprinderii: din Huși, str. Al. I. Cuza, nr. 99, telef. 549, 129. I. G. D. Vaslui aduce la cunoștință că începând cu la 1 ianuarie 1971, se pune în circulație un autobuz care va asigura transportul călăto­rilor de la gară la policlinică, pe următorul tra­seu : GARĂ—CENTRU — STR. DR. SCARLAT — PIAȚĂ — STR. DONICI — BLOC B 4 — STR. A. MUREȘANU — POLICLINICĂ — STR. M. KOGĂLNICEANU — STR. DR. SGARLAT — PIAȚĂ — CENTRU — GARĂ. Autobuzul va deservi toate trenurile ce so­sesc în gara Vaslui. întreprinderea economică de industrie locală Bîrlad are vacante următoarele posturi : r — șef sector metal (inginer), % — șef serviciu salarizare (economist), * — 15 strungari calificați, * * 1 — 20 turnători, * — 20 sudori, — 40 lăcătuși. Cei interesați se vor adresa de urgență la sediul întreprinderii, bd. Primăverii nr. 8, servi­ciul personal. Condiții de angajare , conform HCM 940/ 1969. BUC­U­RE­ȘTI JOI, 14 IANUARIE PROGRAMUL I. La orele 5; 6; 7, 13; 16; 22, 24; 2.00; 4.00 ; radiojurnale și buletine de știri. De la 6.00 la 9.30 Muzică și ac­tualități; 6.30 Odă limbii române; 10.30 Clubul călătorilor; 11.15 Din țările socialiste; 12.1­0 Me­lodii de Constantin Alexandru ; 12.10 Un interpret și rolurile sale; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.22 Rebus melodii ; 14.00 Com­pozitorul săptămînii ; 15.05 O ju­mătate de secol de luptă eroică; 16.15 Coruri bărbătești; 16.30 Me­lodii cunoscute, interpreți îndră­giți; 17.00 Antena tineretului; 18.00 Orele serii ; 20.05 Zece me­lodii preferate; 20.40 muzicale; 20.55 Știința la Bijuterii zi ; 21.00 Program de canțonete; 21.30 Revistă șlagărelor; 22.30 Pentru magnetofonul dv. ; 22.55 Moment poetic ; 23.00 Concert de seară; 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II La orele 6.05; 7. 16. 21. 23; 0.55; radiojurnale și buletine de știri; 6.00 — 8.10 Program muzical de dimineață ; 8.25 Mari interpreți; 9.30 Vechi melodii populare; 10.00 Matineu de operă; 11.00 Prelucrări de mu­zică populară; 11.55 Știința la zi; 12.Î5 Dialogul instrumentelor; 12.30 Pagini c<in operete; 13.00 Concert de prînz; 14.08 Muzică populară; 14.30 Ateneu- 15.15 Jocuri populare din Bihor; 15.30 Radio școala ; 16.15 Uverturi și fantezii de estradă; 16.55 Sfatul medicului; 17.00 Balade și jocuri populare; 17.30 Dicționar de lite­ratură universală; 18.20 Arta in­terpretării corale; 19.05 Cîntecul­­ pretutindeni; 19.30 Secolul XX în corespondența oamenilor de seamă; 19.50 Noapte bună, co­pii; 20.05 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii ; 22.00 Jazz- 22.30 Eminesciană ; 23.05 Actualitatea muzicală; 23,45—1.00 Concert de noapte, IAȘI JOI, 14 IANUARIE Programul de dimineață: 6.00 Buletin de știri; 6.05 Radiomati­neu ; Din muzica popoarelor Actualitatea în agricultură; Me­lodii din folclorul românesc; Car­net turistic; Formații de muzică ușoară; Informații utilitare­, Mu­­zică ușoară; Recomandări din programele de radio și televi­ziune. Programul de seară r 17.00 Bu­letin d­e știri * 17.05 Publicitate radio; 17.10 Pe portativul unde­lor, melodia preferată* 17.45 Pa­­ noramic economic; 18.00 Fonote­ ca melomanilor* 18.30 Odă limbii române; 19.00 Radiojurnal; 19.15 Piese executate de fanfară; 19.30 Estudiantina; 20.00 Șapte arte ; Univers muzical; Armonii cora­le;* Voci din fonoteca de aur ; Concert de muzică populară; Me­­lody-club. MIERCURI, 13 IANUARIE tr. 10.00—11.30 E­misiuni-lecție pen­lucrătorii din agricultură. Pentru o mai bună gospodărire a pămîntului, lucrări pentru com­baterea eroziunii solului- 18.00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra '71 — emisiune-concurs de con­strucții tehnice pentru pionieri și școlari. Din cuprins : _ Istori­cul aviației românești — Ma­cheta zburătoare a avionului I.A.R.—822 — Poșta Ex-Terra ; 18.30 Cabinetul economic T. V. Informatica în etapa actuală ; 19.10 Tragerea Pronoexpres- 19.20 1001 de seri — emisiune pentru copii ; 19.30 Telejurnalul de sea­ră; 20.00 Telecinemateca­­; „Ne­chemat în țărînă". Premieră pe țară; 21.30 Voci de pretutindeni. Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Sam David jr.; 21.45 Cadran internațional; 22.30 Gala marilor interpreți români : Ion Buzea; 22.50 Telejurnalul de noapte. VASLUI : „Flacăra Olimpică" ; BIRLAD. Cinema Victoria: „Omul din Sierra" ; Cinema Birladul :­­„Profesorul infernului"; HUȘI : „Băieții în haine de piele“ • NE­GREȘTI: „Al 8-lea"; MURGENI : „Familia noastră trăznită“.

Next