Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-02-26 / nr. 934

t Proletari din toate lurile, unifi­ vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul IV, nr. 934 Vineri, 26 februarie 1971 4 pagini, 30 bani 1966-1970, un cincinal bogat în realizări, o treaptă spre noi succese sI DEZVOLTAREA INDUSTRIEI SI A 11 II AGRICULTURII JUDEȚULUI Vilslui I­ ­­­n anii cincinalului, recent în­cheiat, au avut loc și pe me­leagurile vasluiene, ca și in întreaga patrie, numeroase transformări înnoitoare care au schim­bat radical înfățișarea orașelor și sa­telor din aceasta parte a Moldovei. Ca urmare a politicii înțelepte a par­tidului nostru de dezvoltare armoni­oasă a tuturor zonelor țării, în ju­dețul Vaslui au fost construite mai multe fabrici moderne, care sunt do­tate cu mașini și utilaje de o înaltă productivitate, întreprinderile exis­tente au fost extinse și înzestrate cu noi mijloace de producție, ceea ce a făcut ca potențialul economic al acestora să sporească considerabil. Datorită acestui fapt, în 1970, pro­ducția globală industrială a crescut, față de 1965, cu circa 71 la sută. In această perioadă au fost­­ înre­gistrate însemnate succese și în di­recția dezvoltării agriculturii, spori­rii producției cerealiere și zooteh­nice. Producția agricolă a înregis­trat, în anii cincinalului, o creștere de 24 la sută, față de 1965. Și în celelalte domenii au fost d­o­­bîndite rezultate demne de mențio­nat. Au fost înălțate numeroase blocuri de locuințe, obiective social­­culturale, a fost electrificată marea majoritate a satelor. Comerțul de stat și cooperatist s-a dezvoltat con­tinuu ; s-a îmbunătățit mult activita­tea în domeniile învățământului, cul­turii, ocrotirii sănătății populației, a crescut nivelul de trai al celor ce muncesc în orașele și satele vaslu­iene. In felul acesta, județul Vaslui a­­duce o contribuție tot mai mare la înflorirea continuă a economiei na­ționale, la făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate în pa­tria noastră.­­"• In pagina a il-a a ziarului nostru de azi vă înfățișăm în cifre și fapte cîteva din marile realizări obținute în județul Vaslui pe linia dezvoltă­rii industriei și agriculturii. [I îl Isii SPEÜ în rezolvarea problemelor econom­ic­i 1 O­rganizarea rațională, du­pă criterii științifice a producției și a muncii, constituie o acțiune de stringentă actualitate, o condiție esențială pentru va­lorificarea superioară a resur­selor materiale și umane din fiecare întreprindere indus­trială. Ea reprezintă totodată, calea sigură pentru realizarea și depășirea sarcinilor calita­tive, cantitative și financiare ale planului, precum și a an­gajamentelor luate în întrece­rea socialistă pe anul 1971, an în care după cum se știe, o parte însemnată din sporul de producție urmează să fie ob­ținut pe baza creșterii produc­tivității muncii. In această di­recție, un rol important îi re­vine cabinetului județean pen­tru probleme de organizare științifică a producției și a muncii, care propagă ce­le mai moderne proce­dee și metode de fabricație în cadrul întreprinderilor, mi­litează pentru aplicarea lor în practică. Scopul activității sa­le este, prin urmare, sprijini­rea unităților în reducerea cheltuielilor de producție, în­deosebi a acelor materiale, îmbunătățirea calității produ­selor, sporirea gradului de fo­losire a utilajelor, capacități­lor de producție și a forței de muncă. Prin H.G.M. 1324/1970, ca­binetul a primit sarcina de a întreprinde noi modalități de relații cu unitățile industriale, fundamentate pe principii eco­nomice. Este vorba de trece­rea in cel mai scurt timp la autofinanțarea activității pe care o desfășoară. In același timp, sprijinit fiind de un co­lectiv de colaboratori dintre specialiștii unităților industria­le de pe raza județului, în te­meiul aceleiași hotărîri, cabi­netul județean de organizare științifică a producției și muncii urmărește să înlăture a unele neajunsuri semnalate în procesul de producție al între­prinderilor. Din informațiile comunicate de tov. ing. Teo­dor Hulpac, directorul cabine­tului, reiese că pînă în pre­zent sînt în curs de a fi în­cheiate 7 contracte, în vede­rea rezolvării unor pro­bleme ale activității eco­nomice și financiare, prin acordarea asistenței tehnice corespunzătoare. Dintre aces­tea menționăm studiul „Opti­mizarea transportului intern și a produselor finite" (Fabri­ca de confecții Bîrlad), „Or­ganizarea rațională a procesu­lui de producție la sectorul de tîmplărie, în vederea introdu­cerii lucrului în două schim­buri" (la IJCOOP), „Rațio­nalizarea manipulării și trans­portului cărămizilor finite" (la I.E.I.L. Vaslui), „Stabilirea ne­cesarului de personal adminis­trativ și pe unități operative" (O.C.L. Mixt Vaslui) etc. De remarcat este faptul că la VASILE VASII (continuare in pag. a 3-a) Noi blocuri de locuințe în construcție După informează cum ne tova­rășul inginer Ni­­colae Georgescu, directorul U.C.M., zilele trecute au început, în orașul Vaslui, lucrările de fundație la patru noi blocuri de locuințe. Este vorba de blocurile de lo­cuințe N 2, N 3 și N 1, din zone­le centru­­ală 1 și 2, proprietate personală și res­pectiv a blocului I 1, în cadrul an­samblului zonei I Fabricii de con­­­­fecții, construit­e din fondurile sta­­­­tului. Noile blocuri­­ cu confort 2 și 3,­­vor fi predate în­­­ acest an, avînd­­ clte 40 de apar­­­­tamente fiecare. 1 mmm m mmm m mmm m mmm m mm m mm m mm m mm : mm : mm , mmm , „J JT'’ 'T­ I Interviu LUCIAN vicepreședintele , dorința de a aduce la cunoștința cititorilor noștri cîteva date esen­țiale din activitatea U­­niunii județene a Coo­perativelor meșteșugărești, ne-am adresat vicepreședinte­lui Uniunii, tovarășului Lu­cian Boghiu. — Dorim, tovarășe vice­președinte, să ne spuneți care sunt direcțiile principale in care se va concretiza activita­tea U.J.C.M. în anul 1971. — Direcțiile principale pe care vom merge în acest an sunt în număr de trei și anu­me : înființarea de noi activi­tăți, dezvoltarea celor existen­te și, evident, investițiile. — Vă rog să detaliați in parte. — In cadrul cooperativei „Zorile" — Huși, vom înființa o secție de maroch­inărie (con­fecții și reparații). O nouă activitate va avea și coopera­tiva „Prestarea“ — Bîrlad, în speță , nichelat. Tot la „Pres­tarea" — Bîrlad, înființăm ac­tivitatea de galanterie. Pentru cooperativa „Unirea" — Vas­lui, avem prevăzută înființarea activității de bijuterie , repara­ții, confecții și transformări. Tot aici, vom inaugura acti­vitatea „țesut covoare în nod a­­zitive trico-record (avem deja întreg utilajul, așteptăm un specialist care să ne ajute la „demarare“), precum și acti­vitate „țesut covoare înnoda­te. Aceste noi activități din cadrul cooperativei vasluiene vor fi pornite pînă la data de 3 mai a.c. — Am dori și unele referiri la dezvoltarea activităților existente. cu tov. BOGHIU, U.J.C.M. Vaslui să vă informez despre dezvol­tarea atelierului de marochi­­nărie din cadrul cooperativei „Unirea", în așa măsură nicit să acopere nu doar deservi­rea (comenzile), ci și rețeaua proprie (adică ceea ce se nu­mește vînzarea liberă). In fe­lul acesta, vom „importa", ca să zic așa, mai puțin de la alte cooperative, dînd impuls producției locale. Vom dezvol­ta substanțial activitatea „Mo­bilă" de la cooperativele „Zo­rile" — Huși și „Prestarea" — Bîrlad, prin folosirea mai efi­cientă a masei lemnoase și a posibilităților de producție. La Huși s-au și realizat (la comandă) cîteva seturi de mo­bilă curbată de un bun nivel calitativ. (Trebuie să mențio­nez că, pînă acum, aici se rea­lizau doar lucrări de lemnărie simplă : uși, ferestre etc.). In mod deosebit, se va amplifica și activitatea de prestări în construcții; pînă la sfîrșitul anului, vom crea premisele în­ființării de cooperative de­­sine-stătătoare. Această acti­vitate, deși destul de recent, înființată, a acoperit, anul tre­cut, lucrări de peste 5 milioa­ne lei, în cadrul cooperative­lor „Zorile" și „Prestarea" . La secțiile de mică serie de la cooperativele „Progresul"— Bîrlad și „Unirea" — Vaslui cu profil confecții, se vor în­ființa ateliere de creație, pen­tru prospectarea pieții­— Se vor produce, adică, modele noi, prototipuri ? — Exact. Revenind la „dez­voltări", ne vom preocupa de extinderea cooperărilor cu în­treprinderile de stat, în spe­ GEORGE PRUTEANU (continuare fa pag. a 3-a) în unitățile U. J. C. M. ACTIVITATE INTENSĂ H in­­ tari­i bitr­u­rilor III 1.11 si-i iutit lucrările Joi, în sala Palatului Re­publicii,s-au desfășurat in con­tinuare lucrările primei Cons­fătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tova­rășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mă­­nescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, munci­tori, tehnicieni, ingineri, agro­nomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din în­treprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organi­zare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a a­­portului întreprinderilor agri­cole de stat la dezvoltarea a­­griculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. In prima zi de lucru, cons­fătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp ,­ legume și cartofi; pomi­cultură ; viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne ; ovine ; porcine ; păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii pri­vind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spi­ritul directivelor adoptate de partid, in vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat in tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul in deschide­rea ședinței plenare, tovară­șul Iosif Banc, ministrul agri­culturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subli­niat că această reuniune se înscrie pe linia practicii con­secvente a conducerii partidu­lui și statului nostru de con­sultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sec­toare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în di­ferite compartimente ale eco­nomiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valo­rificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat con­vingerea că dezbaterile cons­­­fătuirii, desfășurate în lumi­na prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușes­cu în expunerea făcută la șe­dința de lucru de la Comite­tul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cu­­vântarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județu­lui Ialomița și in cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezer­velor interne, dezvoltarea co­operării între întreprinderile a­­gricole de stat, cooperativele agricole de producție și între­prinderile de industrie ali­mentară, astfel incit fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Micules­­cu ministru secretar de stat, a prezentat raportul conduce­rii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor a­­gricole de stat și măsurile ne­cesare pentru realizarea sar­cinilor de viitor. Totodată, au fost prezentate concluziile­ dezbaterilor și pro­punerilor din secțiile de spe­cialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și in­vitați care, pe fundalul reali­zărilor obținute în unitățile a­­gricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut pro­puneri în vederea stabilirii ce­lor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndepli­nirea și depășirea prevederi­lor planului de stat în actua­lul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ri­dicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majori­tatea participanților sunt măr­turii grăitoare ale competenței profesionale și experienței bogate ale lucrătorilor din a­­gricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecțio­nare a muncii și folosire mai judicioasă a capacităților de producție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răs­pundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfă­tuirii a avut loc apoi solem­nitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Cio­canul", precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialis­te România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost în­­mînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului președintele Comunist Român, Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi a­­clamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea secretarului gene­ral al partidului a fost urmă­rită cu un deosebit interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. In numele tuturor partici­panților la consfătuire, tova­rășul Iosif Banc a adresat to­varășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, ex­­primînd sentimente de recu­noștință pentru aprecierea po­zitivă, pentru criticile îndrep­tățite, pentru indicațiile deo­sebit de prețioase pe care le-a dat. Vom depune tovarășe se­cretar general — a spus vor­bitorul — toate eforturile, străduința și priceperea de care dispunem pentru a tradu­ce în viață aceste valoroase indicații și a ridica agricul­tura de stat la nivelul condi­țiilor ce au fost create prin grija partidului și statului noi­ (continuate in pag. a 3-a) Zi Pasiune și hărnicie­ ­lele calde din ultimele sâptămîni au fost, prin părțile pădurenilor, pri­elnice efectuării unor lucrări pe care gospoda­rii locurilor și-au propus să le înfăptuiască prin muncă voluntar-patriotică în scopul refacerii patrimoniului funciar. De altfel, în comună există o frumoasă tradiție în această direcție. Pe cîteva sute de hec­tare de teren impropriu cul­turilor cerealiere cele trei coo­perative agricole au plantat vie și pomi. In pădurea comu­nală au fost efectuate an de an noi plantări. Pe rîpi și ra­­vene au fost sădite specii sil­vice, care să contribuie la a­­tenuarea efectelor eroziunii de adincime. Acum, cînd parti­dul pune sarcina ca fiecare om al satelor să-și dea a­­portul său, prin muncă volun­tar-patriotică, la refacerea fon­dului funciar, la Pădureni, a­­ceastă sarcină se rezolvă cu succes. Experiența acumulată aici constituie o garanție si­gură că noile obiective pro­puse vor fi realizate intr-un timp scurt. Pe data de 22 fe­bruarie, către amiază, încă înainte de a intra în comună, grupuri de oameni aflați la lucru ne dovedeau că, una din indicațiile primite in urmă cu două zile de la Comitetul ju­dețean de partid, la Pădureni a și fost transpusă in fapte. In sediul comitetului comunal de partid, tovarășul Nicolae Go­­ghie, secretarul acestuia, îm­preună cu primarul comunei, directorul coordonator al șco­lii și secretarul comitetului comunal al U.T.C., îi așteptau pe reprezentanții cooperative­lor agricole și secțiilor de me­canizare ale S.M.A., spre a stabili împreună măsurile con­crete ce urmează să fie în­treprinse pentru ca, în cîteva zile, acțiunile de îmbunătăți­re a fondului funciar, prin muncă voluntar-patriotică pro­puse să poată prinde viață. Am reținut, din relatările in­terlocutorilor noștri, că potri­vit planurilor existente, urma ca în pădurea statului să se planteze trei hectare, iar în cea comunală 2,5 ha., să se execute îngrijiri de arborete pe o suprafață de 5 hectare în pădurea comunei și pe alte 16 hectare în cea proprietate de stat, să se efectueze plan­tații de aliniamente pe o lun­gime de 4 km. „Pînă astăzi — ne spunea primarul comunei - am plantat 3 hectare, față de numai 2,5 hectare prevăzute, în pădurea comunală, econo­misind suma de peste 12 mii de lei. Au participat la acți­une, șase zile în șir, câte 200— 250 de oameni. La efectuarea lucrării amintite în punctul Ruginoasa, și-au dat concursul, printre alții, tovarășul Con­stantin Ciulei, secretarul or­ganizației de partid de la bri­gada Pădureni, Ion Bejan, Toa­­der Petraru, Pădurarul Sandu Macovei a condus lucrarea, iar brigadierul Cehan, a asigurat silvic, Aurel asistența tehnică necesară". Este un succes pentru care, toți tovarășii de la Pădureni care au ajutat la obținerea lui, merită să fie felicitați. Tot aici oamenii nu se li­mitează doar la obiectivele in­cluse în planul operativ al co­mandamentului comunal pen­tru muncă obștească, ci, sapa cioatele existente în anumite tarlale, defrișează piscurile de spini lemnoși răzlețite prin alte locuri, sapă petecele de pămîn­t care nu au putut să fie arate cu mijloacele meca­nizate. Comandamentul comu­nal asigură măsurile prin care să se poată înregistra cu­ mai multe rezultate. Totuși, cîteva probleme continuau, și la 22 februarie, să ridice semne de întrebare. Factorii locali de răspundere ne spuneau că pentru arborii ce urmează să fie plantați pe marginea șose­lelor au fost săpate gropile necesare. Spre a se realiza o economie cu­ mai mare bani, puieții nu vor mai de fi cumpărați, ci vor fi extrași din pădurea comunală, unde e­­xistă din belșug și, calitativ, sunt asemănători cu cei care urmau să fie cumpărați. Deci, lucrările prevăzute a fi executate pe terenurile pro­prietate a comunei nu ridică probleme. In cel mult două sâptămîni ele vor putea să fie terminate. Cele ce urmează să fie efectuate, în schimb, în pădurile statului generează deocamdată confuzii și greu­tăți. Prin Pădureni se vorbește, de pildă, că în punctul unde se știa că urmau să lucreze locuitorii acestei comune vor lucra cei de la Stănilești, în­­trucît este mai aproape de ei. De asemenea, în cadrul unei ședințe care simbătă a avut loc la Vaslui, reprezentanți ai organelor județene de specia­ C. S. VINATORU (continuare in pag a 3-a) La acțiunile de îmbunătățiri ♦ 9 funciare Solemnitatea laminării unor inalte distincții In cadrul lucrărilor C­onsfă­­tuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distinc­ții ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor producții spo­rite, ridicarea continuă a pro­ductivității muncii și a renta­bilității unităților, a fost con­ferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste" și Medalia de aur "Secera și Ciocanul" tovară­șilor: Vasile Bratu — meca­nizator la I.A.S. Mircea Vo­dă, județul Ialomița, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hirșova, județul Con­stanța, Gheorghe L­ungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cris­­tache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechei — mul­gător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu —­ me­dic veterinar, director la I.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă la dezvoltarea agriculturii socia­liste, a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I tovarășilor, Iosif Banc — vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru al agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silvicul­turii și Apelor, Nicolae Gio­­san — președintele Academi­ei de Științe Agricole și Sil­vice. Pentru merite deosebite în activitatea de producție și e­­conomico-financiară a între­prinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Mun­ții" clasa 1 tovarășilor, Ion P. Bora —■ inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, județul Dolj, Gheorghe Șt. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, ju­dețul Prahova, Iacob D. De­­neș — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, județul Brașov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, șef de fermă la I.A.S. Popești — Sere, muni­cipiul București, Ana C. Fîș­­cu — mulgătoare la I.A.S. Va­­tiaș, județul Timiș, Adolf Mi­hai Kristoff — maistru viticol, șef de fermă la I.A.S. Me­diaș, județul Sibiu, Valerian Negoiță — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Ma­rin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, județul Constanța, Stan M. Țîrlea — inginer zo­otehnist, director general la Trustul pentru producția avi­colă, Constantin Zgîrvaci —­ tractorist la I.A.S.­însurăței, județul Brăila. „Ordinul Muncii" clasa a II-a tovarășilor, Urania Stela Alexandrescu — medic vete­rinar, șef de fermă la I.A.S. Buzău, județul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zooteh­nist la I.A.S. Mihăilești, ju­dețul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, jude­țul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, ju­dețul Timiș, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, județul Teleorman, Alexandru M. Cocoșilă — in­giner agronom, director gene­ral la I.A.S. Urziceni, județul Ilfov, Vasile Cosmuța — in­giner zootehnist, director ge­neral al Trustului pentru în­­grășarea porcilor, Ștefan De­­meny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola Mu­reș, județul Mureș, Constan­tin I. Gip — inginer agronom, director la I.A.S. Ograda, ju­dețul Ialomița, Gheorghe N. Heluța — mulgător la I.A.S. Bîrlad, județul Vaslui, Mihail T. Kantz — mecanizator la I.A.S. Sibiu, județul Sibiu, Octavian N. Bambru, in­giner agronom, director la I.A.S. Murfatlar, județul Con­stanța, Gheorghe Manu — in­giner agronom, director ge­neral al Direcției agricole, județul Vaslui, Ion Moldovan — șeful Departamentului In­dustriei Alimentare din Mi­nisterul Agriculturii, Industri­ei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Augustin I. Nemeș,— îngrijitor porcine la Comple­xul Gornești, județul Mureș, Marin I. Otu — mulgător la I.A.S. Robănești, județul Dolj, Dumitru D. Pestanția — ingi­ner zootehnist, director la I.A.S. Oradea, județul Bihor, Ion M. Spineanu — munci­tor viticultor la I.A.S. Odo­­bești, județul Vrancea, Dumi­tru Gh. Știrbu — tehnician a­­gricol, șef de fermă la I.A.S. Studina, județul Olt, Ion Teșu — șeful Departamentului A­­griculturii de Stat, din Mi­nisterul Agriculturii, Industri­ei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Ion N. Tom­a — ingi­ner agronom, director la I.A.S. Prejmer, șov. Francisc F, județul Bra­nintze — mecanic agricol la I.A.S. Uo­­viniș, județul Arad. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a IlI-a tovarășilor, Ion S. Burcea — inginer agronom, director general în Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Florin Chițu — adjunct al ministru­lui agriculturii, industriei a­­limentare, silviculturii și a­­pelor, Nicodim N. Dăian — economist, consilier la Minis­terul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și A­­pelor, Ecaterina Drăghici — inginer agronom, șef de fer­mă la I.A.S. Giubega, jude­țul Dolj, Alexandru Senciu— tehnician agronom, director la I.A.S. „30 Decembrie", mu­nicipiul București, Emil N. Io­­nescu — inginer agronom, di­rector la I.A.S. Valea Călu­gărească, județul Prahova, Ferdinand G. Kopacz — in­giner, șef de fermă la I.A.S. Miercurea Ciuc, județul Har­ghita, loan P. Nedelcu — me­canic agricol la I.A.S. Hîrșo­­va, județul Constanța, Ion D. Nicolae — mecanic agricol la I.A.S. Pietroiu, județul Ia­lomița, Simion S. Paraschiv— inginer agronom, director la I.A.S. Buciumeni, județul Il­fov, loan Al. Popovici — me­canic agricol la I.A.S. Bistri­ța, județul Bistrița — Năsăud, Ion Gh. Strigă­— tehnician horticol, șef de fermă la I.A.S. Rîmnicu Vîlcea, județul Vîl­­cea. Prin același decret au mai fost decorați un număr de 313 tovarăși cu „Ordinul Muncii" clasa a III-a, 70 de tovarăși cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasele a IV-a și a V-a, precum și 408 tovarăși cu „Medalia Mun­cii". Exprimînd calde mulțumiri și adîncă recunoștință condu­cerii de partid și de stat in numele celor distinși cu înal­tul titlu de Erou al Muncii Socialiste a luat cuvîntul to­varășul Ioan Vlad. Noi vedem în aceasta prețuirea, cinstirea pe care partidul și guvernul, (continuare în pag. a 3-a)

Next