Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-04-22 / nr. 981

I PAGINA D­ ­ontriliu­iri ale filialei Vâslei a N­. IS­­I la activitatea de cercetare stiinlifica e m­ai mulți ani, in ju­dețul nostru, ființează o filială a Uniunii Societă­ților de Științe Medicale, care urmărește, prin ex­tinderea rețelei cercetărilor ști­ințifice de specialitate, ridica­rea nivelului asistenței m­edico­­sanitare locale, în special, și progresul medicinei, în general. Asupra modului în care își des­fășoară activitatea, ne-a infor­mat medicul Vasile Seponiuc, președintele Filialei.­­ In concordanță cu princi­piul aplicabilității oricărei cer­cetări științifice, ne-a declarat interlocutorul, conducerea Filia­lei și-a propus orientarea aces­teia spre rezolvarea probleme­lor esențiale ale asistenței me­­dico-sanitare. 293 medici, 15 farmaciști, 1122 de cadre me­dii, membri ai Filialei, sunt gru­pați, în șapte secții (de medi­cină generală, pediatrie, stoma­tologie, farmacie, ftiziologie, medicină internă, cadre medii) și cinci cercuri de specialitate (chirurgie, obstetrică și ginecolo­gie, radiologie, igienă și de la­borator). In afară de secțiile și cercurile județene, la Bîrlad, Huși și Negrești, pe lingă spi­talele unificate, funcționează alte șapte secții, iar la nivelul spitalelor rurale Băcești, Codă­­ești, Crivești, Florești și Mălă­­ești, cercuri de referate pentru cadrele medii. Avînd acest ca­dru organizatoric, Filiala poate răspunde cu promptitudine îm­bunătățirii indicilor calitativi ai asistenței medicale din județ. — Care sunt modalitățile de valorificare a cercetării științi­fice ?­­ In primul rînd, ședințele orchiftare ale fiecărei secții și cerc în parte, cu care prilej sînt dezbătute contribuțiile per­sonale. Apoi, în ordine, urmea­ză sesiunile de comunicări referate, la nivelul Filialei, par­­i­ticiparea, cu lucrări originale, la sesiunile organizate de alte filiale și, în sfîrșit, publicarea, în revistele de specialitate, a celor mai valoroase lucrări.­­ Ne puteți preciza conținu­tul programului citorva sesiuni de acest fel organizate de dv. ?­­ Anul trecut, de pildă, au fost organizate trei manifestări: la Negrești, în aprilie, pe tema ,Contribuția cadrelor medii sa­nitare la combaterea prematu­­rității", la Huși, în iulie, pe tema .Probleme actuale in boa­la diareică a sugarului", la Vaslui în noiembrie, pe tema­­ biogravidia tardivă, factor fa­vorizăm al creșterii indibiditâții și mortalității materno-infantile". Referindu-mă doar la ultime­le două, menționez că de fie­care dată au fost prezentate cite 12 comunicări și referate, numărul participanților fiind de aproape 300. Printre ei, se nu­mără și cadre universitare de la I.M.F. — Iași sau de la cli­nica de pediatrie de la Fun­­denii. Aceasta dovedește faptul că tematicile sesiunilor noastre au fost receptate cu interes și de cercetători din alte centre. - La ce ,cotă" se află acti­vitatea secțiilor și a cercurilor? - In cursul anului 1970, in cele 24 de secții și cercuri au fost prezentate 166 de comuni­cări și 211 referate. Rămînînd în domeniul cifrelor și procen­telor, am putea spune că, în medie, fiecare secție sau cerc de specialitate a avut peste 7 ședințe anual, în cadrul cărora au fost audiate cîte 1-2 comu­nicări sau referate. In ceea ce privește tematica, subliniez fap­tul că ea a abordat insistent problema asistenței mamei și a copilului. - Exemplificați, vă rog ! - Fără ca să se supere co­legii de la celalalte secții sau cercuri, unde, de asemenea, s-au obținut rezultate notabile, m-aș opri la felul în care a fost orientată activitatea de cerce­tare științifică a Spitalului de copii din Birlad. Dintre cele 44 de lucrări, cu un bogat conți­nut științific, citez : „Concepții actuale in problematica sindro­mului de deshidratare acută a sugarului", autor dr. Emil O­­nette, și „Considerațiuni asupra etiologiei bacteriene a bolii diareice a sugarului", reflexii, făcute pe 342 de cazuri, de că­tre medicii Emil și Florica O­­nette, Maria Drăghici, I. Sta­­mate și colaboratorii. O vie ac­tivitate a avut-o și cercul jude­țean de chirurgie. In atenția sa se găsește studierea canceru­lui gastric și a tratamentului ulcerului gastro-duodenal per­forat. In afară de contribuțiile prezentate în cadrul celor patru ședințe ale cercului, colectivul de chirurgi de la Vaslui a par­ticipat, cu alte două comuni­cări la Bacău, iar cu una („Chistul hidatic la bătrini", autori : dr. Gh. Balcu și cola­boratorii), la Botoșani. Aprecia­bilă, de asemenea, este activi­tatea secției de stomatologie. Numai, la nivelul municipiului Bîrlad, au fost prezentate 22 de comunicări, iar opt medici sto­matologi au participat la cea de a 58-a sesiune anuală F.D.I., de la București. Unuia­­ dintre ei, dr. Dionisie Zahares­­cu, i-a apărut, în revista ,Sto­matologia", nr. 3/1970, artico­lul „Rezolvarea unui caz cu ocluzie deschisă în formă gravă”. - Ce proiecte aveți pentru anul în curs ?­­ Mai întîi, ne exprimăm do­rința să înscriem în Societate cu­ mai multe cadre medicale care activează în județ. Ne-am mai propus să intensificăm și mai mult activitatea secțiilor și a cercurilor și să îmbunătățim tematica lor. In acest sens, primă măsură ar constitui-o or­o­ganizarea fișierului cu evidența activității științifice și a dezvol­tării bibliotecilor de specialita­te în fiecare centru urban. Din­tre alte măsuri, dm enumera popularizarea și mai mult a cu­noștințelor medicale elementare, prin intermediul căminelor cul­turale și a brigăzilor, științifice, organizate de Comitetul jude­țean pentru cultură și artă, în­ mediul rural. Concomitent, vom­­ organiza sesiuni de comunicări­ și referate la nivelul Filialei. Cu ajutorul Direcției sanitare jude­țene, în colaborare cu I.M.F. — Iași, Filiala U.S.S­.M. se vor de­pune toate eforturile pentru realizarea și, în continuare, a unei activități științifice valo­roase. Interviu cu dr. VASILE SEPENIUC, președintele Filialei Scenă din filmul „Cinci pentru infern“ producție, a studiourilor italiene, realizat în 1969 de regizorul F. Kra­mer. Filmul poate fi vizionat la cinematograful din Vaslui I l D U — e desfășoară, in a­­ceste zile, „Deca­da cărții româ­nești“, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă în colaborare cu Centrala cărții, acțiune concepută ca un oma­giu adus paginii tipă­rite, cărții — cel mai vechi și, totodată, în ciuda concurenței (te­leviziune, radio etc.), cel mai eficient mijloc de conservare și trans­mitere a înțelepciunii umane. Parcurgind­ un drum ascendent, de la incu­nabulele trase în vechi­le mînăstiri, adevărate focare de cultură, și pină la modernele edi­ții de astăzi, multipli­cate in sute de mii de exemplare, cartea româ­nească a fost și­ rămî­­ne factorul capital de culturalizare și elevare spirituală a maselor. Poporul român are un organic respect și o vădită apetență pentru carte, și putem menți­ona cu­ justificată mîn­­drie că o recentă sta­tistică UNESCO a re­levat că, în țara noas­tră, cartea cunoaște o desfacere — prin li­brărie și bibliotecă — de cinci ori mai­ mare decit în Franța (o țară cu atît de vechi și vas­te tradiții culturale). A­­cest respect și aceas­tă sete de­ carte își gă­sesc ilustrarea în lim­bajul sever, dar con­vingător, al cifrelor. Voih cita cîteva pentru a sublinia încă o dată certele realizări pe ca­re le avem in domeniul producției (și, putem a­­dăuga, al consumului) de carte. Din 1949 și pâ­­ă in 1970, numărul total al lucrărilor pu­blicate, în românește sau in limbile naționa­lităților conlocuitoare, se ridică la 141.175 de titluri, intr-un tiraj to­tal de 1.397.501.000 de exemplare, din care nu­mai in ultimul cincinal .(’6S—'70) 45.000 de lit­­­lur­i, în 453,000.000 de­ exemplare, ceea ce în­seamnă o medie anuală de 9 mii de titluri în 90 de milioane de e­­xemplare. Iată situația in cadrul citorva sec­toare tematice, în pe­rioada ultimului cin­ci­­nal : literatura socială și politică (inclusiv fi­lozofie, lingvistică și filologie) — 12.500 de titluri, în 151 milioane de exemplare; științe naturale și matematică — 2.500 de titluri, in 7 milioane de exempla­re ; literatură tehnică, agrozootehnică și medi­cală — 15.000 de titluri, în 55 milioane de exem­plare ; istorie-geografie — 1.100 de titluri, în 9 milioane de exempla­re ; artă, sport, jocuri — 7.500 de titluri, în 45 milioane de exem­plare ; literatură bele­tristică — 6.800 de tit­luri, în 150 milioane de exemplare. In aceeași perioadă, au fost tipă­rite în limbile naționa­lităților conlocuitoare 3.000 de titluri, in 15 milioane de exemplare, iar pentru elevi, stu­denți și cadre didacti­ce, un număr de 14.200 manuale, cursuri etc. intr-un tiraj de 390 mi­lioane de exemplare. Marii scriitori români au înregistrat, în perioa­da 1944—1970, o difuzare fără precedent : opera lui Mihai Eminescu a fost trasă în 3.770.000 de exemplare, a lui Ion Creangă in 7.340.000, scrierile lui Mihail Sa­­doveanu în 7.446.000, iar ale lui Tudor Ab­­idl SILIU... 2.175.000­­ de..­. exemplare. In­ ultimii douăzeci de ani (­SO­UP), BPT a avut un ti­raj total de 55 milioa­ne exemplare. Dar cartea româneas­că este și obiect de cir­culație internațională, devenind, in consecință, mesager al spiritualită­ții noastre. Cum spuneam la în­ceputul acestor con­semnări, solicitarea căr­ții este și ea deosebit de intensă, fiind favo­rizată de rețeaua de li­brării­ și biblioteci, că­rora li se adaugă anti­cariatele, prezente în majoritatea orașelor. Există peste 22.000 de biblioteci publice și circa 1.500 de librării la orașe și sate. Fondul de cărți al bibliotecilor a atins, în 1969, nivelul de cca. 111 milioane volume. In cincinalul ’66—’70, valoarea cărți­lor cumpărate de citi­tori a depășit cu mult un miliard de lei; in '70 s-au vindut de 11 ori mai multe cărți de­cit in 1952. An de an se ampli­fică și se diversifică, manifestările din cadrul bibliotecilor, înlesnind și catalizând contactul viu al autorilor și edi­torilor cu cititorii. „Lu­na cărții la sate“, „Sa­lonul național al căr­ții“ precum și „Deca­da“, un curs de des­fășurare completează armonios peisajul vas­telor acțiuni menite, după o expresie a lui Emin­escu, să implînte tot mai profund în so­lul poporului sămânța culturii și frumosului. GEORGE PRUTEANU „DECADA CÂRTII ROMÂNEȘTI“ ____________________________ _ —■————■—■ ■ V///OT/////A///////////­////////////H«/////////////////////////////////////­//////////////////////////////,­ . ciciciaciaiaaaaaaaaaaaaaaaaL-itai î Participarea | Teatrului i ! „Victor Ion Popa“ la „Zilele j dramaturgiei î originale“ ! Pe scenele teatrelor naționale din­­ Craiova, Iași, și Timișoara, s-au­­ desfășurat, de curînd, fazele zonale ] ? ale concursului și festivalului na­­țional de teatru „Zilele dramatur­i ^­giei originale“, închinat semicente­­narului partidului, iar, în aceste­­ zile, la București, are loc finala­­ competiției.­­ Alături de alte teatre profesio­­­niste din Moldova și Dobrogea, la­­ Iași, a fost prezent și Teatrul „Vic­­­­­or Ion Popa“ din Bîrlad, cu piesa­­ „Maria 1714“ de Ilie Păunescu, în­­ regia lui Cristian Nacu și sceno­­­ grafia lui Al. Olian.­­ Spectacolul colectivului bîrlă­­­­dean, din distribuța căruia au fă­­­­cut parte Zaharia Volbca, Con­­­­stantin Doljan, Constantin Petri­­­­can, Virgil Leahu­, și Marina Ba­­l­­ nu a constituit, atît pentru juriu, cit și pentru spectatori, o surpriză I I ,plăcută. Cu acest prilej, Diploma pentru­­ cea­ mai bună scenografie a fost acordată de către Comitetul jude­țean pentru cultură și artă din Iași lui Al. Olian, de la teatrul bîrlădean. — Diploma ce ne-a revenit, ne-a declarat Al. Olian, o consider ț drept recunoașterea succesului în­­­­tregii echipe și, îndeosebi, a bunei­­­­ conlucrări, în cadrul acestui spec­­tacol, dintre regizor și scenograf. " Pentru decorul piesei, am conceput­­ cinci variante, fiecare în altă ma­nieră, dar cu același scop bine de­ MIRCEA COLOȘENCO ^ imit: să creez un cadru cit mai plastic, cit mai sugestiv spectato­rului, să contribui la alcătuirea atmosferei lui. Și, după cum ați văzut, mi se pare că am reușit.­ Năzuim cu toții ca, în viitor,­­ producțiile noastre să ajungă pînă­­ în finala competiției. I) M. C. VREMEA NOUA FOTBAL CAMPIONATUL JUDEȚEAN Neprezentările continuă Din cele șapte meciuri, care ar fi trebuit să aibă loc duminică, în cadrul etapei a XIX-a a campionatului județean de fotbal, au disputat numai două partide : Unirea Negrești - S.C.M.I. Vaslui și Victoria Mun­teni — Spartac Bîrlad, urmînd ca partida Viitorul Vaslui - I.G.O. Vaslui să se dispute duminică, 25 aprilie a.c., ora 10.00, pe tere­ul Victoria. Celelalte partide nu au avut loc datorită, pe deoparte, neprezentării echi­pelor Flacăra Murgeni și Recolta Laza, care trebuiau să joace în deplasare cu Metalul Urlați și, respectiv, cu Hușana Huși, iar pe altă parte datorită autoeliminării campionat a formațiilor vasluiene Rapid din Voința, care, conform programării, ar fi tre­­i­buit să primească replica echipelor Avîntul Huși și Recolta Văleni. Se poate spune, în urma ultimelor etape, că cea mai interesan­tă competiție județeană există numai pe hâr­tie, moda neprezentărilor sau a abandonării fiind cea mai la îndemîna factorilor respon­sabili din asociațiile sportive. In acest fel, din cele 14 înscrise la începutul turului prin eliminarea formațiilor Rapid Vaslui, Voința Vaslui și Flacăra Murgeni acum nu au mai rămas decit 11 ! Un fapt cu totul ieșit din comun ni l-au oferit conducătorii formației S.C.M.I. Vaslui, Alexandru Bălan și Vasile Popa, care, în po­fida oricărui bun simț, au sfidat hotăriile comisiei județene de fotbal, introducînd in­formație, pentru partidele cu Victoria Mun­teni și Unirea Negrești, pe jucătorul Emil Bădărău, suspendat, numai cu două săptă­­mîni în urmă, pe șase etape. Datorită acestei ilegalități, partidele respective au fost omo­logate cu 3—0 în favoarea echipelor Vic­toria Murgeni și Unirea Negrești. In cele două partide disputate duminică, Spartac Bîrlad a reușit să cîștige unul din punctele puse în joc în dauna formației gaz­dă, Victoria Munteni, partida terminîndu-se cu un scor alb : 0-0. Unirea Negrești, În partida cu S.C.M.S., a avut în marea majori­tate a timpului conducerea jocului, domina­re reflectată și pe tabela de marcaj prin golurile înscrise de M. Timofte în minutele 14 și 77. Conform hotărîrii Comisiei județene de fotbal, rezultatul omologat este de 3-0 în favoarea Unirii Negrești. CLASAMENTUL Voința Vaslui 19 1­1 17 7 62 3 Uzinele „Electronica“ București. Banda de montaj a televizoarelor. Viitorul Vaslui 18 16 2 O 83 6 34 Metalul Birlad 19 13 3 3 62 22 29 I.G.O. Vaslui 18 10 4 4 40 23 24 FI. Murgeai 19 10 3 6 41 36 23 Unirea Negrești 17 7 5 5 22 18 19 st­iiatul Huși 17­­­ 7 5“ 5 32 32 19 Recolta Văleni 18 6 7­­5 33 37 19 Hușana Huși 18 7 3­8 25 28 17 S.C.M.I. Vaslui­­ 18 7 1' T0 32 46 15 Spartac Birlad 17 6 2 9 31 39 14 Rapid Vdslui 19 5 3 11 27 44 13 Vict. Mt. de Jos 19 5 2 12 22 49 ’2 Recolta Laza 18 4 3 11 20 41 11 Micii fotbaliști și-au reluat activitatea A început și returul campionatului mu­nicipal de fotbal al școlilor generale, la care participă 8 echipe. Disputa pentru locul întîi continuă în­tre echipele Școlii generale nr. 1 și Șco­lii generale nr. 5, care cu același număr de puncte (17), însă fotbaliștii de la Școa­la generală nr. 5 sunt deocamdată în fruntea clasamentului datorită golavera­jului (au un gol mai mult marcat). De menționat faptul că antrenorii celor două formații fruntașe sunt... profesoarele Ele­na Popa (Școala generală nr. 1) și Fe­­vron­ia­ Miliardea (Școala generală nr. 5). Un fapt mai puțin îmbucurător : în e­­tapa a X-a, s-a înregistrat o dublă nepre­­zentare, „eroine“ fiind echipele Liceului nr. 3 și Școlii generale nr. 2. Și nu se face, credem, de­loc cinste ! Iată și ce­lelalte rezultate: Șc. generală nr. 8 — Șc. generală nr. 4, 6—0 . Șc. generală nr. 1 — Șc. generală nr. 3, 1—0 . Șc. gene­rală nr. 5 — Șc. generală nr. 6, 3—0. Clasamentul­­ B. CORNIȘA - corespondent 1. Șc. generală nr. 5 10 8 1­1 34—10 17 2. Șc. generală nr. 1 10 7 3 0 31— 8 17 3. Șc. generală nr. 8 10 3 3 4 19—14 9 4. Șc. generală nr. 3 10 3 3 4 11—12 9 5. Șc. generală nr. 4 10 4 1 4 10—19 9 6. Liceul ,nr. 3 10 3 1 6 15—30 7 7. Șc. generală nr. 6 10 3­0 7 13—22 6 8. Șc. generală nr. 2 10 2­0 8 13—37 4 Intre prieteni (urmare din pag. 1) că iar sună cineva de două ori la ușa Rezervei Vasile Palade. O iartă-m­ă, dragă, probabil am o reanimare. Revin urgent, bine că-s cu slujba aproape de casă. Aștept, ce-oi face, dar iar sună ci­neva, tot de două ori, la ușa Rezer­vei Vasile Palade. Deschid ca și cum eu aș fi gazda, deși mai bine era să scrr pe fereastră. Intră un medic, Uu­ i-am reținut numele, și-mi zice : — Cînd v-ați internat la noi ? — Păi, să vedeți, eu abia am picat... — Am înțeles. Internat de urgență. Ia să vedem ... N-apuc eu să zic nici pis,­că am și fost consultat. Mi s-a întocmit foaia de observație și iată-mă-s, cu forme in regulă, pensionarul Rezervei Vasile Palade. Pînă să-mi scot cravata și să îmbrac un halat, se întoarce și amicul meu. — Iar, iar mă supără ăștia... — Ce-i, frate ? — Uite, uite și tu la „Oficiala“ asta. Mi­ se pune in Vedere, să mă mut de aici, că mi s-a asigurat, de către Con­siliul popular orășenesc, spațiu locativ corespunzător. — Mută-te, dragă, ce-ți faci singe rău ! — Nu mă mut. Să-mi dea transferul ! — Treaba ta... Și am început să vorbim de ale noastre. Cinci zile am stat eu la prietenul meu, medicul specialist reanimator Va­sile Palade, în Rezerva dumisale, și apoi, dau să plec. Dar tocmai cină îmi încheiam șireturile mă cheamă cineva, du­pă ce sunase tot de două ori la ușa Rezervei Vasile Palade, să trec pe la serviciul financiar sau contabilitate, nu mai țin minte cum o fi zis omul. Mă du­c. — Dați-ne adeverința de­ salariat, altfel plătiți pentru cele cinci zile de spitalizare. — Stați, oameni buni, eu am fost la prietenul meu... — O să plătească și dumnealui. Stă în rezerva aceea, ca la hotel, de un an și ceva. — Și ce vină am eu ? — Sînteți prieteni ! — Bine, zic. Și-am plătit. La poarta spitalului, mă aștepta, să ne luăm rămas bun, medicul specia­list reanimator Vasile Palade. — Știam că ai să plătești, mă întîm­­pină dumnealui zimbind. Prietenul la nevoie se cunoaște. P.S. Cu adresa nr. 10.062. Direc­ția sanitară județeană ne comuni­că : dr. Palade Vasile locuiește înt­­tr-o rezervă a secției de chirur­gie a Spitalului din Huși. Refuză să locuiască în altă parte pînă cînd se va rezolva în mod favorabil cererea de transfer. Situația a con­stituit obiectul unei anchete din partea controlului financiar, care a stabilit și normele financiare im­puse de această stare de lucruri. a cn Ia aaaaciLDiaaacaaacDCJuataaaai [AHliiUAI „Crosul tineretului“ Duminică, a avut loc, în 9 loca­lități ale județului nostru, etapa a II- a a „Crosului tineretului“. Com­petiție de masă, aflată în organi­zarea Comitetului județean U.T.C. și a asociațiilor sportive, „Crosul tineretului“ urmărește atragerea unui număr cu­ mai mare de ti­neri în practicarea sportului, a dezvoltării și călirii organismului lor, precum și depistarea celor mai talentate elemente pentru ac­tivitatea atletică de performanță. După etapa de masă, la care au participat numeroși tineri, de o prezență numerică bogată — mai puțin centrele Bîrlad și Negrești — s-a bucurat și etapa a 11-a, dis­putată la Vaslui, Ivănești, Al. Vlahuță, Codăiești, Huși, Puiești și Vut­cani. Tinerii atleți clasați pe primele trei locuri (amintim­­ doar pe cîțiva dintre cîștigătorii locu­rilor întîi î Lucica Cocu, Silvia Lu­pu­, Elena Costea, Maria Hurduc, Rodica Parpalea, Eugenia Blăniță, Rebeca Pintilie, Maria Moldovean, Gheorghe Ghiță, N. Moraru, Paul Grandore, Eugen Negru, Gh. Ro­­mașcu, Constantin Adam, Petru Pintilie, Costică Ciobanu) se vor întilnii, duminică 2 mai a.c., în o­­rașul Vaslui, în cadrul celei de a III- a etape — pe județ — a „Cro­sului tineretului“. DD D D D D D Dopa DaQti Piesă rară de muzeu ?d­ in! Afișierul de la C.A.P. GherUrăhești fiu­ a fost con­fecționat pentru a­sta — cum și din fotografia de mai jos se vede — nefolo­sit. Stă însă așa, datorită comodității și dezinteresului manifestate de conducerea cooperativei. Drept pentru ca cineva să-și aducă amin­te că-i revine sarcina de a întreprinde măsuri care să înlocuiască rolul de piesă de muzeu a afișierului în discu­ție, cu­ cel pe care 1l recla­mă prezența sa in unitate. Vindem pomi din moment ce — la ace­eași rubrică — am vindut pui, castele, zarzavaturi, au­tocamioane — de ce n-am vinde și pomi fructiferi V­aia vindem ! Oricui. Și nu cu 7,60 Iei bucata, așa cum ar costa ei la pepiniera Puș­cași, ci cu cit he vom înțele­ge cu fiecare solicitant în parte. Cîți avem ? Destui. Vreo 5.000 de pomi. Ne gră­bim însă. Altfel s-ar putea să rămânem și noi cu ei ne­­inhdlcți, cum au rămas tova­rășii de la pepinieră. Dacă îi s-ar fi trezit mai devreme puteau valorifica. In schimb, acum, după ce uni­tățile și-au procurat pomi de prin alte părți ce să mai facă cu cei de la Pușcași ? Așa încît, decit să fie trans­formați in lemne de foc, ori, și mai râu, să fie arun­cați vrafuri și lăsați fără nici o întrebuințare, tot m­ai bine să-i vindem cu cît s-o putea. Restul sumei risipite va fi stabilită de organele de resort, care vor avea grijă să specifice de unde și în ce mod va fi recuperată. Caii De la Crasna și pină la Huși sunt mai multe lucer­­niere. Unitățile agricole din aceeași zonă dețin și un a­­preciabil număr de cai. Și ce inimoși sunt caii aceia ! Cine dorește să-i admire nu are decit să se deplaseze pe lu­cern­erele amintite. Fie zi, fie noapte­a caii vor putea fi văzuți permanent ospățin­­du-se cît și din orice parte a lucernierelor doresc. Pro­­porneri chiar, organelor ju­dețene de resort, să „stim­u­­leze“ pe potrivă grija unora pentru cai, luind ca termen de comparație, evident, gri­ja acelorași pentru păstrarea și dezvoltarea averii obștești, încă o mențiulíie . CU cît mai repede — cu atit m­­ai bine! La revedere, în 1978? Petru Bădărucă, din comu­na Grivița, ne scrie că, încă din 1964, i s-a oprit ilegal !□ [UNK] [UNK]!o ai de către cooperativa agrico­lă de producție, din venitul realizat in acel an, suma de 1.590 de lei. A început să scrie la diferite organisme care erau în măsură să-i re­zolve situația. A tot scris și a tot primit răspunsuri fa­vorabile de peste tot, dar în posesia banilor ce i se cuve­neau n-a intrat nici pînă astăzi, încercăm succint, itinerariul să redăm, ultimelor sale petiții. In 1968, după o Sută de scrisori trimise la U­­niunea raională a cooperati­velor agricole de producție la cea regională, la fostul Sfat popular regional la ca­re primise răspuns favora­bil, a trimis o reclamație și ziarului „Scinteia“. O nouă investigație și un nou răs­puns favorabil. Situat a in­să a rămas aceeași și până astăzi, la 7 ani după comi­ □ □ar­­ ierea ilegalității. Sesizați, la rîndul nostru am apelat la Uniunea județeană a coope­rativelor agricole de produc­ție, care ne „U.J.C.A.P. a făcut răspunde, cunos­cut, încă din anul 1968, atît petiționarului (cît și condu­cerii C.A.P.) că suma de lei 1.590 va fi restituită, fiind greșit încasată. Intrucît în anul 1969, președintele C.A.P. a fost schimbat, înlocuitorul acestuia nu a mai restituit suma“. Ce ne facem dacă — ba­tem în lemn — va fi schim­bat și actualul președinte Că­ruia i s-a comunicat în 1971 același lucru ? La revedere și... ne vedem peste 7 ani, în 1978 ? Rubrică redactată de C. SLAVIC­I DDDDDDDDDDDDCDD aniacianciaonaaaniaciaaDaaannoaairiiriannn a nanaaanaannaannannanaannnnnnnr-,^^^

Next