Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-04-08 / nr. 969
r Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean partidului Mik mmm il iilutlir lilile ilt poiinlui nosln R etrospectiva pe care o prilejuiește apropiata aniversare a gloriosului semicentenar al partidului aduce, în planul prezentului, nu numai bilanțul proceselor transformatoare din viața poporului nostru, ci și demersul sintetizator al drumului parcurs, al experienței acumulate în lupta pentru prefacerea revoluționară a societății românești. Cincizeci de ani de existență, cincizeci de ani de nesfîrșite lupte pentru atingerea țelului urmărit, sînt tot atîția ani plini de fapte, de acțiuni efective demonstrînd pînă la evidență că partidul comunist este apărătorul ferm al intereselor maselor. Trup din trupul poporului, partidul și-a afirmat prezența activă în momentele - cheie ale istoriei României contemporane. Aceasta prezență a însemnat întotdeauna afirmarea neșovăitoare a celor mai înalte interese ale oamenilor muncii, acțiuni ferme în slujba dezideratelor naționale vitale, a cauzei libertății, independenței și progresului patriei. Se știe că în întreaga istorie a României moderne nu a existat dușman mai crîncen fel intereselor oamenilor muncii, nu a existat sursă generatoare de pericole mai grave pentru destinele patriei noastre decit fascismul, încă din primii ani ai instaurării hitlerismului, înțelegînd pericolul ce-l reprezintă fascismul german pentru libertatea și pacea popoarelor Europei, Partidul Comunist Român a luat în mîinile sale steagul luptei pentru interesele fundamentale ale poporului, pentru independență națională. „Noi, comuniștii — glăsuia un document al P.C.R. din 1 noiembrie 1935, sîntem gata să apărăm cu arma în mînă independența României, dacă țara noastră ar fi silită să ducă un război național de apărare contra imperialismului fascist". de în același timp, P.C.R. a dus o politică coalizare a tuturor forțelor patriotice, democratice, progresiste ale societății românești, de unire a tuturor celor ce înțelegeau ce grave primejdii aduce cu sine fascismul pentru libertatea și integritatea patriei, pentru condițiile de viață ale poporului. Deși numeroase acțiuni antifasciste confirmau posibilitatea realizării unei largi concentrări democratice antifasciste, ea n-a putut fi integral valorificată, datorită poziției anticomuniste, manifestată de liderii reacționari ai partidelor burgheze, refuzului lor de a încheia o înțelegere pe plan național cu partidul comunist. 6 septembrie 1940 este ziua nefastă a „încununării" unui lung lanț de trădări făptuite de vîrfurile reacțiunii burghezo-moșierești, de palat și de oamenii lui, ceasul îngenuncherii lor definitive în fața „Axei". In acea zi, poporul român a rămas în fața istoriei cu toate rănile sale trupești și morale deschise : Ardealul sfîrtecat, bogățiile țării și pînă atunci ipotecate Berlinului, oferite acum pe tavă lui Hitler, în pragul celui mai mare dezastru din cursul unei milenare existențe : declanșarea războiului antisovietic. In aceste grele condiții partidul comunist organizează nuclee de rezistență împotriva regimului antonescian și a ocupanților hitleriști, folosind toate formele inclusiv ale sabotajului în regiunea petrolieră, în centrele industriale extractive, în industria de armament, în transporturi după cum îndeamnă țărănimea la ascunderea de la rechiziționare a recoltei , în diferite colțuri ale țării luau naștere, din inițiativa partidului, formațiuni de rezistență înarmată. Această acțiune organizată, tenace, avea să-și dea roadele depline în August 1944, cînd întreaga armată română întoarce armele împotriva hitleriștilor. Insurecția armată de atunci, socotită astăzi de cei mai competenți comentatori al celui de-al doilea război mondial „o cotitură decisivă" in soarta armelor, cu vastul plan strategic și tactic ce poartă numele istoric : „23 August 1944“ rămîne o operă de glorie a comuniștilor români. Geniul cu care a fost pregătită întoarcerea armelor contra Germaniei hitleriste și-a pus pecetea pe întreaga desfășurare a evenimentelor ulterioare. Mai ales pentru că partidul și-a aflat în sine tăria de a conduce simultan două fronturi , frontul pornit în valuri spre Apus, pe urmele fascismului, ca și frontul declanșat în țară pentru a se dura țării alt destin. Cite și alte confruntări, cîte bătălii pentru destinul nou al țării a cunoscut acest pătrar de veac plin de dinamism, de avînturi, de greutăți și frămîntări care au trecut de la eliberare. Are deplină dreptate cel ce spune că poate nicicînd în istoria ION ISPAS (continuare în pag. a 3-a) In clișeu, exteriorul Fabricii de industria laptelui din Vaslui. Pe urmele materialelor publicate [îl ia mai [initDia poluarea apelor lîrladului? _ _ tsTM = amintiți nundabil stimati ri prevăd obligativitatea construirii unui canal să mai amintiți probabil, stimați cititori, de conținutul articolului „O comoară de 5,5 milioane lei uitată la marginea Vasluiului", publicat cu aproape un an în urmă în coloanele ziarului nostru. In acest material se critica formalitatea inaugurării stației de epurare a apelor reziduale, datorită ușurinței inadmisibile cu care s-a făcut recepția lucrării respective. Reamintim că, după ce s-a dat în folosință cu o mare întîrziere, această unitate, deosebit de importantă, după cum vom vedea în cele ce urmează, n-a intrat în funcțiune nici pînă în prezent cu toate „cîrpelile" care s-au făcut ori s-au preconizat să se facă. Cert este că viciile de construcție, la care au „colaborat", direct sau indirect, mai mulți factori, pun sub semnul întrebării eficiența investiției. Ne găsim așadar, după aproape trei ani de zile tot în faza discuțiilor la „masa rotundă" a analizelor. Pe șantier însă domnește o adevărată „lume a tăcerii", statică și impersonală. Dat fiind acest lucru, am socotit că este de datoria noastră să revenim (pentru a cîta oară!) prin prezentarea unor noi elemente, care reliefează și mai pregnant culpa celor vinovați. Datele, puse la dispoziție de tovarășul Aurel Nichifor, directorul I.G.O. Vaslui, sînt extrase dintr-un voluminos dosar, ce poartă parafele tuturor factorilor de răspundere. Consemnăm mai întîi că Institutul de proiectare Iași a comis grave erori în documentația stației, amplasind canalele colectoare principale într-un strat de pămînt nisipos, care, îmbibat, cu apă, devine mișcător. In atare situație, evident construcția este șubredă. Ne întrebăm : cum de a fost posibilă o asemenea amplasare a obiectivului, ce fel de studiu geo s-a făcut ( In plus, proiectantul n-a respectat nici normativele în vigoare, care prevăd obligativitatea construirii unui canal deversor, necesar, în caz de accidente în stația de epurare, pentru scurgerea apelor reziduale pe timpul remedierilor. Un asemenea proiect, aprobat „cu ochii închiși“, a găsit și un constructor... pe măsură: întreprinderea de construcții—montaj nr. 14 Iași. Profitînd de prilej, constructorul a adus unele „îmbunătățiri" documentației „experimentînd“ noi soluții de execuție. Astfel, a renunțat (doar nu verifica nimeni fazele de construcție) la planșeul armat de 40 cm. grosime prevăzut în proiect a fi încastrat în pereții chesonului. Consecința : prin partea inferioară, aflată la 7 metri sub pînza freatică, apa a intrat în camera pompelor, antrenînd și nisipul din zona amplasamentului stației de pompare, ceea ce poate produce oricînd complicații grave, de neînlăturat în stabilitatea clădirii. Precizăm că de jur împrejurul stației, în urma evacuării nisipului odată cu apa prin pompe, au început să se prăbușească instalațiile de canalizare și decantare. In prezent, stația de epurare a apelor s-a blocat din nou cu nisip, iar una din cele două pompe s-a oprit, cea de a doua urmînd să aibă aceeași soartă peste puțin timp. Chiar la montarea pompelor s-au comis grave abateri din partea întreprinderii de construcții-montaj nr. 14 Iași, așa cum au demonstrat-o reprezentanții Fabricii de pompe București, chemați la fața locului să clarifice problema funcționării acestor pompe. Montîndu-se defectuos, fără a pune rulmenții de la casetele superioare, și avînd sistemul de ungere necorespunzător, pompele s-au defectat imediat, mai ales că aveau și trepidații. Și VASIli VASM (continuare in pag. a 3-a) ANUL IV. nr. «Mâi T '■ * ■>■ [UNK] y •' . . . ': ; APRILIE 1971 4 pagini 30 buni Redacția *i Watluistrația; str. Sutautul Mare ar .fi Uitui Redacția tel. 118$ MwfainUația tel. 1611 iV.WAW.W.'...'-' V.WAWMV.'.W.WAWfflWiV.V.« In pagina aff ” í i. ■ Lucrările Congreg j. su/ti/ al XXIV-lea f 1 a/ P. C. U.S. I . í ^ ■ Grevă. Generală în Italia ?V WWWWVYV.V.VYYVyVVWrfWVW.W.W.V^.VV.W.V.W.V.V.V* Printre constructorii fruntași, de pe șantierul noii filaturi de bumbac Vaslui, se află și dulgherii Gheorghe Nica și Constantin Ailoaiei, ce se construiește la PRODUSE ROMANEȘTI PESTE HOTARE In primul trimestru al anului, volumul livrărilor prevăzute pentru export al combinatelor de exploatare și industrializare a lemnului, precum și al celor de celuloză și hîrtie, realizat prin intermediul întreprinderilor de comerț exterior „Exportlemn“ și „Tehnoforestexport“, a fost depășit cu 28,9 milioane lei valută.. Pentru numeroși beneficiari din Uniunea Sovietică, Ungaria,Cehoslovacia, Anglia, R.F. a Germaniei, Italia, Franța, Austria, Suedia, R.A.U., Siria, Liban, Statele Unite, Canada s-au expediat în plus față de contractele inițiale, mobilă și alte produse în valoare de 10 milioane lei valută. S-a extins, de asemenea, activitatea specialiștilor români în ceea ce privește acordarea de asistență tehnică sau executarea unor lucrări de construcții montaj în diferite țări, printre care Ceylon și Iran. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, nivelul realizărilor din primele trei luni ale acestui an, este cu 17 la sută mai mare. (Agerpres) Manifestări dedicate semicentenarului Partidului Comunist Român In aceste zile premergătoare aniversării mărețului eveniment, oamenii muncii din localitățile județului nostru participă la interesante manifestări dedicate aniversării semicentenarului partidului. La căminul cultural din comuna Alexandru Vlahuță, au fost prezentate expunerea „Rolul P.C.R. in înfăptuirea insurecției armate de la 23 August 1944", precum și simpozionul „P.C.R. și obiectivele primei etape a revoluției populare". Alte expuneri pe teme similare au avut loc la căminele culturale din comunele Pogana, Băcani și Vinderei. La Todirești, din inițiativa căminului cultural, în colaborare cu organizațiile de masă și obștești, s-a desfășurat simpozionul „Pagini din trecutul glorios de luptă al P.C.R", la care și-au dat contribuția profesorii Mariana Blaga, Nicolae Hînceanu și Vintilă Suditu, iar în satul Fistici, comuna Oșești, a avut loc simpozionul „Realizările poporului român, sub conducerea P.C.R., în domeniul industriei, agriculturii și culturii", urmat de montajul literar „Partidului, slavă". Un alt simpozion s-a desfășurat, recent, la Zăpodeni, pe tema „însemnătatea istorică a creării P.C.R.". ★ La Liceul din Puiești, au fost organizate mai multe acțiuni: montajele literare „Te cîntăm, partid iubit“ și „In cinstea semicentenarului“, la realizarea cărora au luat parte pionierii și școlarii claselor a Vl-a și a VII-a, sub conducerea profesorilor I. Constantinescu, Elena Oprea, G. Popovici și Liliana Vesel, concursul „Pagini din trecutul de luptă al P.C.R.“, la care au participat elevii claselor IX-a — a XlI-a. ★ Acțiuni ale pionierilor și școlarilor au avut loc, în această perioadă, și di municipiul Bîrlad. La școala generală nr. 1, a fost alcătuit „Jurnalul marilor zile", un album în care sînt inserate fapte și eroi din lupta din ilegalitate a partidului, iar Școala generală nr. 3 i- a fost redactat un număr festiv al revistei literare „Ginduri tinere", închinat gloriosului eveniment. Alte manifestări au fost: montajul literar—muzical ,,Partid iubit, îți mulțumim“, de la Școala generală nr. 4, expoziția de desene și colțul muzeistic închinate luptei P.G.R., de la Școala generală nr. 5, concursul de creații literare originale „Cintare partidului“, de la Școala generală nr. 8 etc . La nivelul municipiului, au fost organizate întîlniri ale pionierilor și școlarilor cu activiști de partid și de stat, precum și concursul de versuri și cîntece centenarului,dedicate serii In pagina a 2-A CETĂȚENII JUDEȚULUI PE ȘANTIERELE MUNCII VOLUNTARE PATRIOTICE Cu citeva zile In urmă, secretarul comitetului de partid din comuna Stănilești, tovarășul Dumitru Stoica, ne transmitea următoarea informație: „Cooperatorii din comuna Stănilești au demarat bine în campania de primăvară. In timp optim, în cele două 1Z303 cooperative agricole s-au însămânțat 110 hectare cu borceag, 80 hectare cu mazăre, 500 ha floareasoarelui și 200 hectare cu lucernă. S-au executat, de asemenea, lucrările planificate în grădina de legume și se pregătește terenul pentru a însămânța porumbul. S-au evidențiat cooperatorii din ferma condusă de Aurel Luca și tractoriștii Ion Bejan, Cezar Andronache, Ion Lefter“. Cu toată dorința justificată a celor din Stănilești, despre care, cu numai un an in urmă, se spuneau lucruri nu prea favorabile, informația furnizată de secretarul comitetului de partid nu a apărut, atunci, in ziar. Am reținut insă datele și, mai presus de orice, faptul că, avindu-i in frunte pe comuniști, cooperatorii din Stănilești sunt hotărîți să-și facă pe deplin datoria, să se numere printre fruntașii județului. Din discuțiile purtate, ulterior, cu tovarășul Dumitru Stoica, cu locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid, tovarășul Decebal Pindaru, am aflat că in acest an, pentru a pune și mai larg in valoare posibilitățile și rezervele de care dispune agricultura comunei, organizațiile de partid se ocupă cu competență și rezolvă cu răspundere multiplele probleme de care depinde sporirea producției ln cele două cooperative agricole, consolidarea economică și organizatorică a acestor unități, că măsurile care se întreprind țin seama de condițiile existente in fiecare loc de muncă. Organizațiile de partid au fost orientate să pună in centrul preocupărilor lor îndrumarea și sprijinirea consiliilor de conducere ale celor două cooperative — Stănilești și Pogănești — să studieze și să cunoască bine condițiile concrete din fiecare cooperativă și, în funcție de aceasta, să stabilească măsurile cele mai corespunzătoare pentru dezvoltarea ramurilor de producție care să valorifice cit mai eficient resursele existente. La îndrumarea comitetului comunal de partid, organizațiile de bază au luat in discuție probleme specifice ale fermelor de mare importanță pentru mersul lor înainte. Pe baza unor discuții temeinice la adunările generale ale organizațiilor de bază pu putut fi luate hotăriri care prevăd măsuri concrete privind numeroase aspecte ale producției și de care consiliile de conducere țin seama. Câteva exemple sunt revelatoare in acest sens : In adunarea generală a organizației de bază din sectorul viticol, din 29 martie ax., comuniștii au luat în dezbatere măsurile ce se impun pentru plantarea a incă 50 hectare cu viță de vie. S-a apreciat atunci că se impune mai buna organizare a muncii pentru ca toți cooperatorii să participe la treabă, se impune asigurarea spalierilor, a firmei și pietrelor pentru ancorat spalierii. Pentru a se valorifica de care rezervele dispune comuna, unii comuniști au făcut propuneri eficiente. Comunistul Simion Păduraru, viticultor priceput, a fost de părere că, in Jocul pietrelor pentru ancorat, se pot folosi butuci de stejar, bine pregătiți. Receptiv la propunerile comuniștilor, consiliul de conducere a organizat mai bine munca in echipe, a T. GEORGETA (continuare in pag. a 3-a) saua aanai int ORGANIZAȚIILE DE BAZA NUCLEE DE ENERGIE $1 INITIATIVA IN COOPERATIVELE AGRICOLE Din noua arhitectură vasluiană. Instruire la Casa agronomului Continuîndu-se tradiția statornicită în ultimul timp, la Casa agronomului din Vaslui a fost încheiată, de curînd, o nouă instruire. Este vorba de cei 123 de contabili din cooperativele agricole din județ, care se ocupă de problemele pensiilor. Ei au fost instruiți în legătură cu problemele curente pe care trebuie să le rezolve în unități privind întocmirea dosarelor pentru invaliditate, pensii de bătrînețe și orfani, întocmirea fișelor individuale, a adeziunilor, constituirea fondului de pensii din 3,5 la sută din producția globală a cooperativelor și 5 sau 10 lei contribuția personală a membrilor cooperatori.