Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1740-1817)

1973-11-08 / nr. 1772

VREMEA NOUĂ Prevenirea incendiilor în perioada toamnă-iarnă T­oamna și iarna sunt ano­timpurile în care au loc cele mai multe incendii. Din analizele noastre, re­zultă că ele sunt provo­cate, în special, de folosirea în stare defectă a instalațiilor de încălzit și iluminat, a lămpi­lor cu petrol, de focul copiilor cu focul etc., adică de negli­jența cetățenilor, care nu res­pectă elementare reguli de pre­venire­ ale incendiilor in perioada toamna-iarnă a anului trecut a fost supraîncălzirea și ampla­sarea sobelor în apropierea e­­lementelor combustibile ale construcțiilor, precum și neizo­­larea corespunzătoare a coșuri­lor pentru evacuarea fumului la trecerea prin planșee și aco­periș. Datorită normelor P.C.I., au nerespectorii izbucnit In­cendii la locuințele lui Ion Da­mian, din comuna Văleni, Ian­cu Onofraș, din Banca, Dumi­tru Boghiu și Vera Dinică, din Vetrișoaia, Tudora Burghe­­lea, din Bunești-Averești, V. Mihalcea, din Miclești, C. I. Barbu, din Vaslui etc. Pentru a evita asemenea necazuri, îna­inte de a începe folosirea inten­să a instalațiilor de încălzit, e necesară verificarea atentă a acestora, înlăturîndu-se ime­diat eventualele defecțiuni. So­bele trebuie să fie curățate, să nu prezinte fisuri în zidărie, să aibă porți la gura de ali­mentare și cenușar, iar par­doseala din fața acestora să fie protejată cu o bucată de ta­blă de 70 x 50 cm. Coșurile pentru evacuarea fumului vor fi construite pe temelie pro­prie, avînd grosimea zidăriei de 12,5 cm, la trecerea prin planșeu, zidăria lor se va in­­groșa la 25 cm., iar la trece­rea prin acoperiș se va înde­părta materialul lemnos al a­­cestuia, pe o rază de 10 cm. împrejurul coșului. De Pe porțiunea din pod, coșurile tencuiesc și se văruiesc, iar deasupra acoperișului, se vor înălța cu 50—80 cm. Sobe­le metalice se vor am­plasa pe câte un postament neinflamabil, la minimum un metru față de materialele com­bustibile neprotejate; aceeași distanță este necesară și între burlane și pereți sau tavan. Burlanele pentru fum se vor racorda la coșuri din zidărie, nu vor avea lungimea mai ma­re de 10 m sau mai mult de 3 coturi. Pe timpul folosirii, coșurile se curăță o dată la două luni, iar burlanele se scu­tură de funigine ori de câte ori este nevoie. Se interzice folosi­rea coșurilor pentru fum cu terminația în pod, netencuite sau neizolate față de materiale­le combustibile, precum și scoa­terea burlanelor metalice prin geamuri sau pe sub streșini. Folosirea aparatelor electrice în stare defectă, cu improvizații, poate provoca scurtcircuite, ur­mate de incendii, așa cum s-a întîmplat la locuințele lui V. Teletin, din comuna Vetrișoaia, Emilia Trișca, din Văleni și al­ții. Asemenea situații pot fi evi­tate, dacă instalațiile electrice p­ dratele electrice vor fi execu­tate numai de personalul auto­rizat, care își asumă și res­ponsabilitatea funcționării aces­tora. O improvizație ne poate aduce mari necazuri, mai de­vreme sau mai tîrziu. Lămpile cu petrol pentru ilu­minat sau gătit, amplasate ne­corespunzător, defecte sau ne­supravegheate, pot provoca, de asemenea, incendii. La familia Marin Biță, din comuna Lunca Banului, într-o seară din de­cembrie anul trecut, se termi­nase petrolul din lămpi. La lumina unei luminări aprinse, s-a început alimentarea lămpii, din greșeală, cu benzină. Va­porii de benzină ce s-au dega­jat s-au inflamat de la lumina­re, producînd o explozie, în ur­ma căreia două persoane au decedat, iar altele trei au că­pătat arsuri grave. De aseme­nea, iluminatul cu flacără des­chisă (luminări, chibrituri, lămpi obișnuite) în locuri cu materiale combustibile, poate provoca incendii, așa cum s-a întîmplat la Ioana Cazacu, din comuna Ivești, Gh. Ghiga, din comuna Munteni de Jos, Ele­onora Manea, din comuna To­­direști etc. Incendiile provocate din ase­menea cauze pot fi evitate, dacă alimentarea lămpilor se va face numai cu petrol și atunci cînd sunt stinse, să nu aibă scurgeri datorită defecțiunilor și să fie instalate la distanță de materi­alele ce se pot aprinde. De a­­semenea, este necesară o per­manentă supraveghere a func­ționării acestora. Pentru ilumi­nat în grajduri, poduri, maga­zii, saivane etc., se vor folosi lanterne de buzunar sau felina­re de vînt, în perfectă stare de funcționare, instalate în locuri unde nu pot fi lovite sau răs­turnate. Unele necazuri se mai pro­duc și fumătorii care, aruncînd la întîmplare capete de țigări sau chibrituri aprinse ori și mai grav, adormind cu țigara a­­prinsâ, provoacă incendii care distrug valori materiale sau provoacă moartea unor cetățeni, așa cum s-a întîmplat cu N. Hobeț din Vaslui De aceea, fu­matul se permite numai în la­curile amenajate și marcate în acest scop. Deși este în scădere numărul Incendiilor provocate de jocul copiilor cu focul, totuși, se im­pune intensificarea activității educative pe această linie, în special în rîndurile preșcola­rilor, deoarece peste 80 la sută din numărul incendiilor provo­cate de copii revin celor din urmă. In această direcție, foar­te mult pot face și părinții, ca­re nu trebuie să lase la înde­­mîna lor chibrituri, să nu le în­praveghierea "sobelor"­, aragaze­­lor sau altor aparate. Avînd în vedere specificul perioadei care urmează, reco­mandăm comisiilor pentru pre­venirea și stingerea incendiilor, precum și formațiilor civile de pompieri să ia următoarele mă­suri: executarea unui control de prevenire a incendiilor și stabilirea măsurilor, cu respon­sabilitățile necesare, pentru în­lăturarea defecțiunilor ce se vor constata: verificarea siste­melor de încălzit și iluminat din toate sectoarele, punerea a­­cestora de acord cu prevederile legale, interzicerea funcționării celor necorespunzătoare, pre­cum și interzicerea folosirii re­­șourilor, radiatoarelor etc., pentru încălzirea birourilor, magaziilor, depozitelor, ma­gazinelor etc. ; organizarea de către comitetele executive ale consiliilor populare și executa­rea de către F.C.P. a unui a­­mânunțit control de prevenire a incendiilor la toate gospodă­riile cetățenilor din județ, lu­­îndu-se măsuri pentru înlătura­rea neregulilor, angrenîndu-se in această direcție organele lo­cale de miliție pentru aplica­rea prevederilor H.C.M. 2285/ 1969, acolo unde e cazul­ să se ia măsuri pentru punerea in perfectă stare de funcționare a utilajelor de stingere a incendi­ilor, protejarea acestora (a sur­selor de apă și a mijloacelor inițiale de stingere) împotriva înghețului. De asemenea se vor procura și asigura la remizele PCI. și la ateliere mijloace necesare dezăpezirii. In locali­tăți, împreună cu conducerile S.M A. sau secțiile acestora, se vor stabili tractoarele cu lamă pentru deszăpezire, precum și cele care să asigure remorca­­rea mașinilor de luptă P.C.I. pe porțiunile de drum inaccesibi­le pe timp nefavorabil. Se va asigura o temeinică instruire a personalului de bază, cu accent pe necesitatea asigurării su­pravegherii permanente a o­­biectivelor și localităților, lu­­îndu-se măsurile necesare in caz de incendiu. Căpitan CORNEL GROSU, de la Grupul de pompieri Vaslui Grigore I. Olaru, C.A.P. Gugești. S-au verificat cele sesizate de dv. și s-a con­statat că, în parte, aveți drep­tate. Terenul folosit de membrii cooperatori recla­mați de dv. a fost din acela defrișat de mărăcini, teren pe care adunarea generală a hotărît să-l dea spre fo­losință, timp de 2 ani, ce­lor care l-au defrișat, fără a se mai plăti norme. In ceea ce privește situa­ția cu livada, este just câ unii membri cooperatori au semănat porumb. S-a recomandat consiliului de conducere să impute pla­­n­ta puieților de vișini, care­­ trebuiau plantați în livadă, l­­a plată fiind impus și pre­­­­ședintele C.A P.-ului. ^ S-a confirmat și situația­­ cu coamnele de țiglă date la­­ unii membri cooperatori, r S-au luat măsuri și s-au de­z­­bitat cetățenii reclamați cu­­ sumele respective. k S-a clarificat și situația I privind normarea unor mem­­­­bri cooperatori care au lu­­­­crat la construirea unui sau­­­ van de oi.­­ Un grup de cadre didac­­ ­ tlce din comuna Mlcleștl. I Personalul didactic calificat,­­ care nu depune activitate pe­­ întreaga durată a anului șco­­l­­ar fiind în incapacitate tem­­i­porară de muncă, beneficiază­­ de concediul de odihnă inte­­­­gral (ordinul 330/1968). con­­f­form instrucțiunilor de apli­­­care a ordinului menționat 1 instrucțiuni publicate în bu­­l­letinul Ministerului Educației­­ și Invâțămîntului nr. 2. *a­­­­ria A din februarie 1971, pag.­­ 57 art. 12. 1 Costache Ariobăniței, C.A.P. ș Arsura. Valoarea pensiei a­­ fost stabilită în raport cu I numărul de zile efectuat în 1 C.A . Este drept ca dv. a- I veți pensie de invaliditate, i dar invaliditatea nu a inter­­­­venit în timpul activității in­­ C.A­P, i Octavian Lefter, comuna Pogana S au verificat și s-au constatat ca juste­mele sesizate de ovi cu privire la actele de indisciplină comise de șoferul Vasile Ungureanu din C.A.P. Pogana. In urma refuzului de a îndeplini sarcinile de serviciu, conducerea cooperativei l-a schimbat din munca de con­ducător auto pe Vasile Un­gureanu, autocamionul fiind încredințat unui șofer cores­punzător. Mariana Hubaci, str. Cuza Vodă nr. 25 Vaslui , Vasile N. Alistar, str. Locotenent Dră­­guletz nr. 36 Huși. Pentru a afla informațiile dorite, adre­­sați-vă liceelor la care do­riți să vă completați studiile. După depunerea cererilor de înscriere, conducerile șco­lilor respective vă vor da in­dicațiile necesare. Dumitru C. Coman, str. M. Kogălniceanu nr. 5, Bloc A-2, sc. B,­ap. 16. Vaslui. Condu­cerea întreprinderii de pre­lucrare a lemnului Vaslui a discutat cu soția dv. și de comun acord au găsit soluții de rezolvare a problemei se­sizate. Anonim, comuna Tătărăni. In satul Crăsnășeni, nu s-a respectat graficul de distri­buire a energiei electrice, din lipsă de becuri, de In urma sesizării, o echipă­­ a Centrul Huși s-a de­plasat în satul Crăsnășeni unde a înlocuit toate becu­rile arse. Dumitru Gh. Beșilu, consi­liul popular al comunei Vut­cani. Nu puteți beneficia de salarizarea dorită pentru func­ția de secretar pe care i­> îndeplinit-o in perioada 3 mai — 1 august 1973, cit l-am suplinit pe tovarășul Ioan Arhire dat fiind faptul că nu îndepliniți condițiile de studii. Petru Bîrcă, satul Valea Grecului comuna Duda Epu­­reni : Grigore Rotaru, comu­na Drînceni . Vi s-a răspuns prin poștă. HE-fIJ! INTREBAT. ii (urmare din pag. 1) mijlocul lunii trecute, după ce, de altfel, expirase termenul sta­bilit pentru intrarea în funcțiu­ne. De asemenea, întreaga tîm­­plărie contractată, tot la această unitate, a fost terminată și li­vrată recent, după cîteva luni de întîrziere. Dacă pînă la ur­mă acestea s-au rezolvat intr-un fel, acuma s-a ivit altă proble­mă: aceea a camerei de presi­une, piesă componentă a insta­lației de ventilație. Nu este încă gata, deși termenul de livrare a expirat de mult. Datorită acestei lipse, practic, nu pot fi consi­derate încheiate operațiile de montaj a instalațiilor, deși la Cînd va fi... restul lucrărilor de acest gen s-a ajuns în faza finală. Așadar, un obiectiv ce trebuia să producă de multă vreme, își prelungește încă „retușurile”. Cine trebuie să le execute ? Constructorii și instalatorii, cei ce prezintă cele mai serioase restanțe. O știre de ultimă eră ne anunță că în ziua de 5 no­iembrie a fost încheiată o mi­­nută între beneficiar și structor. Scopul 7 S-a fixat con­țin nou termen de predare a obiec­tivului spre ultimele zile ale a­­nului. E drept că pînă acum in­stalatorilor nu li s-a pus la dispoziție spațiul pentru montaj, operație ce reclamă destul timp. Se impune, totuși, o participare mai susținută a constructorilor pe șantier, astfel ca acest obiec­tiv să fie predat beneficiarului cit mai repede. Termenul de da­re în funcțiune trebuie respec­tat întrucît el nu a fost fixat doar pentru a fi... amînat ! în „Cupa U. E.F. A.“ Universitatea Craiova — Standard Liege 1-1 (1-0) Pe stadionul central din Craio­va, în prezența a circa 30.000 de spectatori, s-a disputat, ieri după-amiază, meciul retur dintre formația locală Universitatea și echipa belgiană Standard Liege, contând pentru turul II al „Cupei U.E.F.A.“ la fotbal. Partida s-a încheiat la egalitate , 1—1, după ce la pauză scorul era favorabil cu 1—0 fotbaliștilor craioveni. învingătoare în primul joc cu 2—0, echipa Standard Liege s-a calificat pentru turul următor al competiției: încă din primele minute ale jocului, fotbaliștii de la Universi­tatea au asaltat poarta oaspeților și, în minutul 3, Marcu a expe­diat balonul in bară, ratind o bună ocazie de a deschide scorul. In continuare, inițiativa a aparți­nut tot gazdelor, dar apărarea formației belgiene a rezolvat cu succes situațiile periculoase de la Poarta apărată atent de Bibljocici. Ca urmare a acestei dominări te­ritoriale in minutul 43, Bălan a înscris din apropiere, aducînd e­­chipa sa In avantaj 1 1—0 pen­tru Universitatea Craiova, scor cu care s-a încheiat prima repri­ză. In partea a doua a intîlnirii, oaspeții au renunțat la apărarea ermetică practicată în prima re­priză, au ieșit cu mai mult curaj la atac, echilibrînd astfel jocul. In minutul 65, în urma unui contraatac, mijlocașul Heriette a înscris punctul egalizator. Descurajați de primirea acestui gol, care în mod practic asigura calificarea echipei belgiene, fot­baliștii craioveni nu mai insistă și meciul se termină la egalitate: 1—1. Arbitrul Ertugrul Dilek (Tur­cia) a condus următoarele for­mații : Standard Liege, Bibijo­­ck­i,­­ Gerets, Jeck, Dewalque, Dolmans, Henrette (din min. 75 Thissen), Goovaerts, Sigurvinsson, Musovici, Bukal, Rora, Universi­tatea Craiova : Manta,­­ Nicu­­lescu, Boc, Deselnicu, Bădin, Strîmbeanu, Bălăci, Țarălungă (din min. 80 ivan), Bălan, Nițu (din min. 61 Stâncescu), Marcu (Agerpres). Cinefil „Urmărire la Amsterdam" Regia : Geoffrey Reeve ; regizor secund : Don Sharp (secvențele de urmărire pe canale); scenariul: Alastair MacLean ; imaginea : Jack Hildyard; cu Sven Bertil - Taube, Barbara Parkins, Ale­­xander Knox, Patrick Allen. M­r ■ r­ analogie cu o peliculă ca­re a rulat, nu demult, pe e­­cranele noastre, „Urmărire la Amster­dam" — tot de pro­ducție americană, a­­vînd ca temă lupta din ce în ce mai ne­potrva drogurilor -s-ar putea intitula foarte bine și... „Fi­liera olandeză". Di­ferența esențială es­te că filmul de fa­ță nu pare tot la fel de bine conceput și re­alizat. După cum reiese chiar din titlu, acți­unea — fără a fi lipsită de atractivi­­tate și nu prea com­plicată — se desfă­șoară in „Veneția nordului“ și are drept mobil urmărirea și descoperirea unei bande de traficanți olandezi care trimi­teau stupefiante in S.U.A. In alt decor și cu alte personaje numai, „Urmări­rea. .se desfășoa­ră aproape în între­gime după cunoscu­ta deja rețetă a ge­nului polițist. Regă­sim și aici un sus­­pens prelungit, ritm continuu, palpitant, puțin mister, deruta și inducerea în eroa­re a spectatorului care nu bănuiește și cine sînt șefii bandei, urmăriri și scene spectaculoase de cas­­cadorie și, in sfîrșit, izbînda eroului pozi­tiv ajutat de inteli­gentă și tenacitate. Dialoguri puține, mi­nute în șir „vorbesc“ doar imaginile. E­­xistă un film destule situații neverosimile care supără, prima fiind, evident, chiar această robinsonadă a agentului american într-un noscut, in oraș necu­mijlocul unei bande criminale organizate, in care se mișcă cu multă dezinvoltură. Mo­mentul d­e culmina­ție al filmului constituie acea fru­­l­moasă, memorabilă secvență a urmăririi șalupelor pe canale. Restul, în ciuda efor­turilor regiei, a ver­­vei interpreților, cu toate că nu-i rău „făcut", iți lasă im­presia de deja văzut, cunoscut. Chiar dacă ipostazele sunt altele. Menite, inițial, pro­babil a masca incon­sistența epicii și schematismul unor personaje, sumar și exterior conturate, scenele de senzații tari, violență, crimă graba filmului negru, de groază — deși poate justificabile conjunctural, puteau foarte bine lipsi, f­iindcă n­ au nimic comun cu arta, vio­­lentînd sensibilitatea și bunul gust. Pre­zența lor însă ne fa­ce să conchidem, fă­ră teamă de a greși, că realizatorii au ur­mărit insistent să im­presioneze prin sen­zațional, să șocheze puternic spectatorul. Au căutat să obțină, așadar, succesul de public. Dar, după comercial. cum cu toții știm, succes nu înseamnă totdeauna și valoare. P. NECULA Blocuri de locuințe din orașul Vaslui. Miercuri după-amiază, în me­ciurile contând pentru cupele e­­uropene la fotbal au fost înre­gistrate cîteva rezultate supri­­ză. La Sofia, în joc retur pen­tru „Cupa campionilor euro­peni", ȚS.K.A. Sofia a eliminat cu 2—0 (0—0) pe Ajax Amster­dam, deținătoarea trofeului, du­pă un meci care a necesitat pre­lungiri. In tur, fotbaliștii olan­­dezi cîștigaseră cu 1—0. Forma­ția maghiară Ujpeste Dózsa a dispus cu 2—0 de echipa por­tugheză Benfica Lisabona, cali­­ficîndu-se pentru turul următor al competiției. Alte rezultate înregistrate: „Cupa U.E.F.A.“: Tatran Preșov (Cehoslovacia) — V.F.B. Stuttgart 3—5 (după prelungiri). S-a ca­lificat V F.B. Stuttgart , Belgrad — Dinamo Tbilisi O.F.K. 1—5 (Dinamo va juca în turul urmă­tor) ; Honved Budapesta — Lo­komotiv Plovdiv 3—2 (Honved a obținut dreptul de a juca in continuare) ; Carl Zeiss Jena — Ruch Chorzow (Polonia) 1—0 (învingători in primul joc cu 3—0, fotbaliștii polonezi au ob­ținut calificarea); „Cupa cupe­lor" — F. C. Magdeburg — R. D. Germană — Baník Ostrava (Ce­hoslovacia) 3—0 după prelungiri (Magdeburg a obținut califica­rea) ; Rapid Viena — A.C. Mi­lano 0—2. ORIZONTAL : 1 Cap de a­­cuzare ; 2. Fără cap ; 3. Cap la cap — Refrenul oltenilor; 4. Areta și-a pierdut capul ! — A lega cap la cap ; 5. Cu cap sa pusă la armele de tip vechi ; 6. Cap ! (fem­.) — Cu noaptea în cap (pl.); 7. De la capăt pînă la capăt! — Legat de după cap ; 8. Iese de sub piele — In capul mesei­­ ; 9. își fac de cap — Din cap pînă-n picioare la fel; 10. Cu cap. VERTICAL i­I. De la cap (pl.); 2. Umblă cu capul în traistă — La capăt de lan­ț; 3. Sec ! — Cal dobrogean (pl.) — Bătut la cap ; 4. Steag turcesc cu semiluna în cap — Ouă de pește; 5. Printre, cu capul — Cu capul desco­perit ; 6 In fața ochilor (sing.) — Ii duce capul; 7. Capăt la capăt! — Garanție (înv.) ! 8. Și-a pierdut capul — Cap de veveriță ! — 9. O­­vidiu Tomescu — La capătul pămîntului ! 10. A se scula cu noaptea în cap (pop.). V. BUNESCU CU CAP A apărut revista „Lumea" nr. 46 A apărut revista „Lu­mea“ nr. 46. Din sumar reținem un comentariu pe marginea vizi­tei președintelui Consiliului de Miniștri, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, la Teheran, precum și un articol tratînd despre întreve­derile avute la București de către ministrul de externe israelian Abba Eban. Ministrul de externe al Româ­niei, George Macovescu, acordă, în acest număr, revistei, un am­plu interviu privind poziția României față de o serie de pro­bleme internaționale la ordinea zilei. Un mare volum de informații și comentarii se referă la evoluția situației politico-diplomatice din Orientul Apropiat. In cinstea celei de-a 56-a ani­versări a Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie, revista „Lumea“ publică o coresponden­ță din Moscova despre realizările oamenilor muncii din Uniunea Sovietică în domeniul economiei și un reportaj despre Așhabad, frumoasa capitală a Turkmeniei. O serie de corespondențe din Geneva, Viena, Pekin și Roma întregesc imaginea actualității politice a săptămînii. Bogată recoltă de struguri Culesul viilor s-a încheiat Po­trivit evaluărilor, recolta de stru­guri din acest an este cu peste 50.000 vagoane superioară mediei din anii 1971—1972. Ea este, de asemenea, superioară anilor pre­cedenți și sub raport calitativ. Piețele au fost astfel mai bine aprovizionate cu struguri, iar Combinatele și centrele de vini­­ficație au lucrat din plin, reali­­zînd o producție de vin cu peste 3.500 vagoane mai mare față de prevederi. Pentru a putea să va­lorifice și să conserve producția sporită de vinuri, anul acesta ca­pacitatea de vinificare s-a mărit cu peste 7 000 vagoane, iar cea de depozitare cu 2.800 Lemne bune se anunță vagoane, pentru anii viitori, întrucît plantațiile de vii s-au extins, patrimoniul viticol depășind acum 298 700 ha., mai mult de jumătate fiind plan­tații tinere, cu soiuri valoroase, realizate în perioada ultimului deceniu. (Agerpres) 3 MEMA Radio BUCUREȘTI I VINERI, 9 NOIEMBRIE 1973 I PROGRAMUL I. La orele 5­ ,9; 10; 11; 13; 15; 16; 22; 24 ; 2­­­4­­ radiojurnale și bu­­­letine de știri ; 5,05 Melodii în­­ zori de zi ; 5,20 Dragi mi-s­­ cîntecul și jocul ; 5,50 Muzică ușoară ; 6-8,08 Radioprogramul 8,30 La microfon, melodia pre­ferată; 9,30 Memoria pămin­­tului românesc ; 10,05 Melodii populare din Banat; 11,05 Din muzica popoarelor ; 11,30 Tineri n­­ s anii, tînăr ol­! cîntu! ; 12 Discul zilei : 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13,27 Concert de print ; 15,05 Radioancheta eco­nomică . 16,15 Cântăreți ai sa­telor ; 16,30 Știința la zi ; 17 Pentru patrie ; 18 Orele serii ; 20 Zece melodii 20,45 Consemnări ; 21 preferate : Revista șlagărelor; 21,25 Moment poe­tic ; 22,30 Concert de seară ; 0,3­3 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 7; 9.30 ; 12 ; 13 ; 14 ; 16 ; 17 ; 19 ; 23 ; 0,55­­ radiojurnale și buletine de știri ; 6 Refrene matinale ; 8,05 Tot înainte ; 9,35 Muzică populară ; 11,55 Știința la zi ; 12,45 Recital de violoncel ; 13,30 Din comoara­­ folclorului nostru muzical ; 14,05 i Varietăți muzicale . 14,30 Odă limbii române : 15,30 Radio­­școală ; 16,55 Sfatul medicului ; 1 18,20 Formații românești de­­ muzică de cameră ; 19,05 Me­lodii de estradă ; 19,50 Noapte bună, copii I ; 23,05 Integrala liedurilor de Edvard Grieg ; 0,14 Muzică ușoara. IAȘI VINERI, 9 NOIEMBRIE 1973 PROGRAMUL DE DIMINEAȚA: 6 Radiomatineu; Buletin de știri; 6,15 Actualitatea în agricultură; Noutăți diverse ; Un răspuns pe adresa dv. , pe teme medicale ; 7 Radiojurnal ; Afiș radiofonic ; Recomandări din programul Radio lași ; Muzică de diferite genuri ; 7,45 Cîntare României socialiste. PROGRAMUL DE SEARA: 17 Cotidian sonor; 18 Estudianti­­na ; 18,30 Pe coordonatele cin­cinalului ; 18,40 Cîntecul care mi-e drag ; 19 Descriptio Mol­daviae ; 19,15 Prelucrări corale; 19,30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20 Serile muzicale ale filarmonicii ; 21,45 Muzică română ; ușoară de compozitori 22 Radiojurnal și sport ; 22,30 Top Radio lași, Top revista „Cronica", Televiziune , JOI, 8 NOIEMBRIE 1973 ^ 9 Curs de limba engleză ; 9,30 Curs de limba germană ; 10 Telex ; 10,05 Cărți și idei ; 10,25 Telecinemateca (reluare) ; 12 Telejurnal; 16-17 Teleșcoală; 17,30 Emisiune în limba maghi­ară : 18,30 Telex ; 18,35 Din țările socialiste ; 18,45 întrebări și răspunsuri ; 19,20 „1001 de seri" ; 19,30 Telejurnal ; 20 Cîntecul săptămînii ; 20,10 Sea­ră pentru tineret ; 22,15 „24 de ore". Cinematografe VASLUI. Cinema Modern „Urmărire la Amsterdam" (la orele : 10 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30) ; Cinema Vaslui : „Moara cu noroc" (la orele : 14, 16; 18 , 20) ; BIRLAD. Cinema Vic­toria : „Fantoma lui Barbă Nea­gră" (la orele : 9 , 11 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30) ; Cinema Birladul : „Monte Carlo” (la o­­rele : 14 , 16 ; 18 , 20) ; HUȘI : „Dragostea începe vineri” (la orele : 14 ; 16 ; 18 ; 20) ; NE­GREȘTI : „Lumea se distrează" ; MURGENI : „Ultimul cartuș" ; FALCIU : „Cînd legendele mor". Starea vremii Vreme ușor instabilă, cu ce­rul mai mult noros. Local se vor produce averse slabe de ploaie, iar la munte ceață. Vîntul va prezenta unele inten­­­­sificări din sectorul nordic. Tema 1 peratura aerului va fi ușor va­­r­riabilă, minimele vor fi cuprinse ț­i intre 1 și 6 grade, iar maxi­­­­­­mele între 3 și 9 grade, izolat­­­­ mai ridicate. 1 Pronoexpres Numerele extrase la tragerea concursului PRONOEXPRES din 7 noiembrie 1973. EXTRAGEREA I: 13 6 40 8 38 35 EXTRAGEREA a ll-a : 30 20 44 25 14 Fond de premii : lei 1.554.181.

Next