Vremea Nouǎ, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1957)

1974-04-27 / nr. 1916

Proletari din toate țarile, unifi-vâ ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean [Il­ IEIN­EIDI EIELUÎI­ DI E. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o in­formare cu privire la lucrările Con­sfătuirii Comitetului Politic Consul­tativ al statelor participante la Tra­tatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. A­­probînd în unanimitate și dînd o înal­tă apreciere activității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de to­varășul Nicolae Ceaușescu — în de­plină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nos­tru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicității. * In cadrul aceleiași ședințe, Comi­tetul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Finan­ciar cu privire la activitatea de con­trol financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a a­­preciat ca pozitive măsurile între­prinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmăreas­că cu consecvență transpunerea în­tocmai în viață a orientărilor și sar­cinilor stabilite de conducerea parti­dului și statului, de secretarul gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce privește respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creș­terea eficienței folosirii acestora, in­troducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de va­lori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comite­telor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituții­lor și întreprinderilor, să aplice cu I AS P.U consecvență și fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării E­­conomice și Sociale cu privire la mă­surile de economisire a combustibilu­lui și energiei, să se acționeze pentru folosirea rațională și valorificarea su­perioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat pro­punerile Consiliului de Miniștri pri­vind reașezarea prețurilor de produc­ție și de livrare la produsele din ra­murile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv rezolvat unele probleme ale activită­­­ții curente. 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, președintele Repu­blicii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, conducă­torul delegației de partid și gu­vernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor partici­pante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17 și 18 aprilie a.c. în capitala Re­publicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apre­ciere activității rodnice și con­structive desfășurate de delega­ția română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină confor­mitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale parti­dului. Aprecierile și consideren­tele expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire repre­zintă o nouă contribuție de sea­mă a Partidului Comunist Ro­mân, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și soli­darității tuturor țărilor socialiste, la înfăptuirea securității europe­ne și dezvoltarea colaborării și încrederii între toate națiunile continentului, un aport­ însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își expri­mă aprobarea față de documen­tele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varșovia a dez­bătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și colaborare pe continentul euro­pean, pentru consolidarea păcii in întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Con­sfătuirii, Comitetul Executiv re­levă cu satisfacție cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene uitate și cooperare, pentru secu­confirmîn­­du-se astfel justețea și caracterul realist al chemării la înfăptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Con­sultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care­­ a militat și militează România, alături de ce­lelalte țări socialiste, pentru pro­movarea cauzei securității și co­laborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin nu­­­meroasele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și înrădăcinarea principiilor secu­rității în practica vieții interna­ționale, prin normalizarea rela­țiilor, dezvoltarea și diversifica­rea colaborării României cu ce­lelalte state europene, prin activi­tatea vastă și neobosită de con­tacte și întîlniri ale președintelui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, perso­nalități po­litice și reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea obiectivelor secu­rității în Declarațiile solemne, Comunicatele comune și în cele­lalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul con­structiv desfășurat de reprezen­tanții României în toate fazele lucrărilor Conferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinței general-euro­pene să se elaboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul in­dependenței și suveranității na­ționale, să excludă folosirea for­ței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voințe, într-un climat de priete­nie și­ înțelegere — prevăzînd măsuri concrete de aplicare a a­­cestor principii și de creștere a încrederii și stabilității. Comite­tul Executiv al­ C.C. al P.C.R. re­levă, de asemenea, importanța faptului că în documentele Con­sfătuirii a fost reafirmată necesi­tatea instituirii unui organism permanent al statelor participan­te la Conferință. Pronunțîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor și ținerea în acest an a fazei a treia a Conferinței, România conside­ră că ar fi util și necesar ca a­­ceasta să aibă loc­ la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă mare importanță concluziei ex­p­primate de­ statele participante la Consfătuirea Comitetului Po­litic Consultativ, care au con­semnat, în mod unanim, în do­cumentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea mi­litară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziți­ilor exprimate în Declarația Con­sfătuirii de la Praga a Comite­tului Politic Consultativ, din ia­nuarie 1972, care a relevat obli­gația statelor europene de a contribui, pe toate căile, la în­făptuirea măsurilor de dezarma­re și a subliniat cu claritate că examinarea și definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alian­țelor militar-politice existente în Europa. In această privință o mare în­semnătate are desfășurarea unor eforturi susținute pentru a se obține ca la Conferința de la Vie­­na — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abor­darea problemei dezarmării în Europa — să se obțină rezulta­te cit mai bune pe calea reduce­rii într-o proporție accentuată a trupelor și armamentelor, atît străine, cit și naționale, asigu­­rîndu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atît a statelor participante la Conferință, cit și a celor care nu sînt părți la a­­cordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmă­rii în Europa — care privește în mod nemijlocit toate popoarele continentului — impune ca, la a­­numite faze ale Conferinței, să-și poată spune părerea în cadrul a­­cesteia și celelalte state europe­ne interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică practică a faptului că statele so­și­cialiste participante la Consfătu­ire și-au reafirmat în mod public și deschis, în Comunicatul adop­tat, poziția că sunt gata să des­ființeze organizația Tratatului de la Varșovia simultan cu dizol­varea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizațiile lor militare. Firește, atît timp cît continuă să existe N.A.T.O. și nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste partici­pante la Tratatul de la Varșovia, se pronunță pentru întărirea ca­pacității de apărare și a colabo­rării reciproce în această di­recție. In condițiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înființarea Trata­tului de la Varșovia, este nece­sară și se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a carac­terului și laturii sale politice, in­clusiv perfecționarea sistemului de informări și consultări reci­proce în toate problemele im­portante pentru pacea în Europa și în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprimată de către tovarășul Nicolae Ceaușescu poziția României asu­pra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul u­­nor schimburi de vederi la Con­sfătuire. In legătură cu Orientul Apro­piat, România și-a reafirmat po­ziția constantă privind soluțio­narea politică a conflictului, re­tragerea Israelului din teritorii­le arabe ocupate în urma războ­iului din 1967, crearea condițiilor care să asigure independența și integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei po­porului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se orga­niza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre E­­gipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, Româ­nia consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în cele­lalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea si­tuației din Vietnam, Comitetul E­­xecutiv subliniază necesitatea u­­nor eforturi susținute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în în­treaga Indochină, asigurîndu-se astfel condițiile necesare ca po­poarele vietnamez, khmer și lao­țian să-și soluționeze singure problemele, fără amestec din a­­fară, să se consacre lor economico-sociale dezvoltării indepen­dente. Comitetul Executiv reafirma deplina solidaritate a P.C.R. și a poporului român dreaptă a popoarelor din cu lupta țările Asiei, Africii și Americii Latine împotriva imperialismului, co­lonialismului și neocolonialismu­­lui, pentru eliberarea națională, pentru consolidarea independen­ței lor politice și economice, pen­tru progres social. Este necesar să se acționeze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrșire dominației colonialismului capăt por­tughez, pentru a se lichida poli­tica de discriminare rasială din Africa de Sud și Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaționale de cea mai mare actualitate și com­plexitate este lichidarea decalaju­lui dintre țările în curs de dez­voltare și statele avansate econo­mic — a cărui sursă se află în politica și practicile imperialis­mului, colonialismului și neocolo­­nialismului •— Comitetul Execu­tiv­­ C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acționa cu consecvență pentru respectarea și consolidarea suveranității po­poarelor asupra bogățiilor lor naționale, așezarea relațiilor eco­nomice internaționale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină ega­litate, realizarea unor raporturi juste între prețurile materiilor prime și ale produselor indus­triale, asigurarea tuturor condi­țiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al țărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă apre­cierea înscrisă în documentele Consfătuirii că grija față de men­ținerea păcii și contribuția acti­vă la soluționarea problemelor vieții internaționale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenența lor la un sistem social-politic sau al­tul. In legătură cu aceasta, Co­mitetul Executiv apreciază re­afirmarea în cadrul Consfătuirii a importanței creșterii rolului și eficienței activității O.N.U. in sprijinirea procesului de destin­dere internațională, inclusiv pe continentul european, în soluțio­narea marilor probleme ale ome­nirii contemporane, în consolida­rea păcii și dezvoltarea colaboră­rii între toate națiunile. ★ Comitetul Executiv constată că, în lumina dezbaterilor și do­cumentelor Consfătuirii, s-a con­firmat încă o dată, cu putere, justețea orientărilor fundamen­tale stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului cu privire la evo­luția vieții internaționale, a li­niei generale urmată cu consec­vență de partidul și statul nos­tru în domeniul po­liticii externe. Pornind de la faptul că între politica internă și externă există o strînsă legătură, că succesele obținute în edificarea noii orîn­­duiri, în ridicarea bunăstării ma­selor reprezintă totodată o con­tribuție internaționalistă la întă­rirea forțelor și prestigiului so­cialismului. Comitetul Executiv cheamă clasa muncitoare, țără­nimea, intelectualitatea, întregul nostru popor să desfășoare o ac­tivitate susținută pentru noi și cît mai importante realizări în toate domeniile construcției so­cialiste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale a­­nului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare și Con­gresul al XI-lea al Partidului Comunist Român — pentru noi victorii pe calea făuririi socie­tății socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.G.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu In Editura politică a apărut lucrarea: —------------------------------------------------------------------------------— VIZITA OFICIALA A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA 26—30 iunie 1973 Lucrarea a fost editată și în limba germană Noi succese în cinstea V­I­V­I ■ ■­sărbătorii m­uncii Colectivul de muncitori, in­gineri și tehnicieni de la în­treprinderea de elemente pneumatice și aparate de mă­sură (I.E.P.A.M.) Birlad, cea mai tînără unitate economică care se profilează în peisajul zonei industriale a municipiu­lui, trăiește in aceste zile febra marilor evenimente. In cinstea zilei de 1 Mai, prima capacitate de producție, sec­ția sculărie, va începe să pro­ducă cu două luni înainte de termen. In aceste zile, lucră­torii beneficiarului, din care se remarcă echipele conduse de inginerul C. Dima (în ima­gine), continuă, în ritm sus­ținut, montajul utilajelor, conlucrînd îndeaproape cu constructorii Șantierului 4 al T.C.I. și cei de la T.I.M.I. In felul acesta, angajamentul de a preda secția sculărie în cinstea zilei de 1 Mai va fi îndeplinit. Foto : M. Gheorghe Ritm intens la semănatul porumbului Organizarea muncii în mod exemplar, la întreprinderea a­­gricolă de stat Vetrișoaia a per­mis ca, folosind cu randament ridicat mașinile, timpul priel­nic și oamenii repartizați la lu­crările campaniei, să realizeze viteze constant sporite de lu­cru. Un ultim rezultat, care le face cinste acestor oameni des­toinici , în fermele Sărata, Be­­rezeni, Pojorăni, Mușata și Lun­ca Veche, însămînțarea porumbu­lui a fost încheiată. In ultima fermă, Șcheia, semințele de po­rumb se introduc astăzi în sol pe ultimele hectare. ★ Tovarășul Mircea Unguru, in­giner principal la S.M.A. Gru­mezoaia, ne-a informat că, la 26 aprilie, însămînțarea porumbu­lui se efectuase, în zona de ac­tivitate a stațiunii, pe 2.360 de hectare din 5.025 planificate. Se acționează, în continuare, cu 38 de discuri la pregătit terenul și 29 de semănători la însămînțat. Viteza de lucru fiind de mini­mum 500 de hectare zilnic, meca­nizatorii de aici vor termi­na introducerea în sol a semin­țelor de porumb, în cinstea zilei de 1 Mai. S-au evidențiat, pînă acum, prin activitatea depusă, tova­rășii Constantin Sîrbu din sec­ția Hurdugi, Jenică Tiron din secția Văleni și Ștefan Samoilă din secția Deleni. Consfătuire de lucru a directorilor de școli din județ Ieni, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Vaslui a avut loc ședința de analiză a activi­tății instructiv-educative desfă­șurate în trimestrul al doilea al anului școlar curent și de confi­gurare a sarcinilor ce revin con­ducerilor de școli, tuturor cadre­lor didactice, în vederea încheie­rii în condiții optime a anului școlar, pregătirii noului an de învățămînt, trecerii la generali­zarea primei trepte a liceului. La lucrări au participat to­varășii : Gheorghe Tănase, prim-secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean, Aurel Țolescu, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședin­te al Consiliului popular jude­țean, Constantin Blaj, inspector general în Ministerul Educației și Invățămîntului. Erau prezenți în sală directo­rii școlilor de patru ani, ai șco­lilor generale de 8 și 10 ani, ai liceelor de cultură generală și de specialitate, ai școlilor profesio­nale, ai caselor de copii școlari din întregul județ. Tovarășul Constantin Alexan­dru, inspector general al Inspec­toratului școlar județean, a pre­zentat informarea cu privire la activitatea instructiv-educativă desfășurată de conducerile școli­lor, de cadrele didactice din u­­nitățile școlare din județ în tri­mestru al II-lea și sarcinile ce revin acestora în perioada ime­diat următoare pentru încheie­rea trimestrului al III-lea, pre­gătirea noului an școlar și tre­cerea la prima etapă a liceului. Pe marginea materialului pre­zentat au luat cuvîntul tovară­șii : Ștefan Bahnaru, directorul Liceului „Cuza Vodă“ din Huși, Georgică Alexandrache, directo­rul „Liceului­ „M.­ Kogălniceanu"­ din Vaslui, Ion Crăescu, directo­rul Școlii generale­ nr. 8 din Birlad, Iulian Cogean, directorul Casei corpului didactic, Ștefan Cucoș, directorul Liceului peda­gogic „Alexandru Vlahuță“ din Birlad, Elena Condrea, președin­ta Consiliului județean al Orga­nizației pionierilor, Constantin Clisu, directorul Școlii generale nr. 1 din Birlad, Cezar Buchidău, directorul Liceului nr. 2 din Vas­lui, Georgeta Moldovan, din par­tea Comitetului județean U.T.C., Vsevolod Moleavin, di­rectorul Liceului agricol din Huși, Gheorghe Cojocaru, direc­torul Liceului din Negrești, pre­cum și tovarășul Constantin Blaj. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Tănase. Vorbitorul s-a referit la rezultatele pozitive obținute de școli, de cadrele didacti­ce, sub îndrumarea orga­nizațiilor de partid, în procesul instructiv-educativ, de transpu­nere în viață a prevederilor do­cumentelor de excepțională im­portanță teoretică și practică ale partidului cu privire la dezvol­tarea invățămîntului în­­ patria noastră: Congresul al X-lea, Con­ferința Națională, Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973. Au fost reliefate, totodată, de­fecțiunile care mai persistă încă în procesul de instruire și edu­care a tinerei generații, sublini­­indu-se sarcinile de mare res­ponsabilitate socială ce stau în fața cadrelor didactice, a condu­cerilor de școli, în vederea gene­ralizării primei trepte a liceu­lui, realizării unui învățămînt de calitate, legat indisolubil de ne­cesitățile practice, tks .viață.

Next