Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-10-09 / nr. 29
114 îI SIPIMD BEREUĂOL, deci atătu în privirea îndemănărilor spețiale a politica Doronoiul locul cel răpdu însuși strămutarea rezidenției la Minhleni, s'aru fi lepădatu chiar de atuncea de dreptul a mai avea rezidenție în politica lor. „Dmibile aceste ceriri Î. V. recomenduindule wi Consiliului ordinaru, ea dâns luarea aminte și de bătairea cu scumpășatete asupra acestui oriente, cunoaște că rănguirile petiționarilor săntu toate adivărate, ținutului și a locuitorilor, cătu și în privirea ușurinței serviției, socotește că poate fi mai potrivitu spre înlătoararea acestor neroi, ba una de este favorită de pozițiea sa cea centrală. Spre acestu scopu nu trebue totuși a se scăpa din videre: a) că Adunarea enerală la anul 1834 prin rezoluțiea din 12 fevr. au statornicitu de principui, asupra rotunzimei ținuturilor:„ Ca satele la ote care ținutu să fie pre cătu se poate mai apropiere de rezidenție, și aceasta să fie cătu „se poate mai la mijlocu, cu osebire numai că la ținuturile de pe margine să se caute a fi rezedențiile pre cătu se poate mai apropiete de margine. v.) Că la anul 1835 Adunarea generală asupra lucrărilor pentru repartițiea ținuturilor avăndu în videpe mi tănguirile locuitorilor din Dorohoiu mi Herța nei s'au înfățoșatu, au hotăritu ca locul înființării rezidenției ținutului Dorohoiu, să fie la Tîrgul-Nou, numitu apoi Mihaileni, din mai multe considerații comerciale. Prin urmare Consiliul voindu a împăca aceste doue interesuri, propune de a se strămuta deregătoriile locale de la Mihaileni la Dopox de a se statornici o stație de poștă între această poliție și Botoșani, și a se răndui la Mihaileni unu subu-Diregătoriu și unu Comisaru de poliție spre a ni ce neinrpixi puntul acestu așa de importantu înprivirea comerțului. Paza Romănească. Prin ofisuri Domnești săntu chemați D-li Ministrul de finanțe Constantin Herescu in postul vacantu de Șefu al oștirilor țerei Romănești, și D-lui Iancu Filipescu în locul D-sale Herescu, la Departamentul finanțelor. æ Dsispeui, 28 cent. M. S. Prea-Înălțatul nostru Domnu 5ine lor întoarce Înalta Sa atenție asupra reorganizării miliții pămăntene, nu încetează de a revedui însuși în persoană starea ei materială și spirituală, d'a încuraja pe DD. Comandiri și învățători, și de a înainta pe fiecare ostaș după meritele sale fără hăruire. Organizațiea cea bine-chibzuită și asigurătoare liniștei publice a trupelor grănițare, a slujbașilor municipalităței și a dorobanților cărmuirilor ne dă cea mai evidentă încredințare de această urmare. La 21 ale curgătoarei Ani au bine-voit M. €. de a face pe cămpul Colintinii și reveduirea a șase companii de soldați Romăni, din regimentul No. 2. Această reveduire, la care au asistat mulți din cei mai distincți funcționari ai Statului, șni din toate clasele, s'au executat de M. S. chiar în persoană. Companiile s'au întocmit în orănduială d'un batalion, în front desfășurat, și după onoarea ce au făcut la întămpinarea M. Sale, s'au descheiat șireagurile, după care M. S. au cerce sistent d'aptant plus que les habitans de Dorohoy ayant demandé euxmêmes la translation du chef-heu à Mihaïlény, se seraient dès de Iepg droit d’avoir la résidence des autorités dans leur ville. Le Conseil administratif, auquel près possible du chef-lieu, et que le chef-lieu soit au centre; avec la dif„etense seulement que dans les districts contigus à la frontiere, on ait soin d'établir les chefs-lheux autant que possible plus près des frontières ;* b) Op'en 1835, la même Assemblée générale s'étant osepree de la division des distgiste, et ayant eu sous les yeux les plaintes qui lui avaient été adressées par les habitants de Dogonor et de Hertza décida que par plusieurs considérations commerciales, le chef-lieu du district de Dorohoy serait établi à Tirgoul-Noou, qui fut nommé plustard Mihaïlény. - En conséquence, le Conseil voulant concilier ces divers intérêts, propose de rétablir le chef-lieu du district de la ville de Mihaïlény dans celle de Dorohoy, d'établir une station de poste entre cette dernière ville et Votosnanu, et de nommer à Mihaïlény un sopsadministrateur ainsi qu'un commissaire de Police, afin que ce point aussi important pour le commerce ne soit pas non plus négligé. tat armele, munițiea și pozițiea ostașilor și au aflat toate acestea în acea mai perfectă stare. După aceasta s'au întocmit carelele de plutonuri din mijloc, mi trăgănduie DD. Ofițerii minter-Ofițerii din front, s'au espus batalionul la întrebările ce au bine-voit M. S. de a'i face., După aceasta au pus M. S.pe soldați ca să facă toate evoluțiile în care consistă învățătura ostășască precum: mănuirea puștii, umplerea focuri de batalion, de devizioane plutoane și de rănduri, în sfărșit toate regulele ce nu lasă nimic de dorit pentru o perfectă instrucție militară. Spre finalul revizuirei au făcut marșul de țeremonie cu coloana decreiati de plotoane, cu pas încet mi iste; apoi coloana deasă trecănd cu marșul de țeremonie, s'au poprit la locul hotărit, unde se au făcut M. S. Înalta Sa observație. Ponctualitatea acestei manevri, fuțala evoluțiilor și desăvărșita ținere a oștirei au produs o mare bucurie tuturor. M. S. au esprimatu cea mai intimă a Sa mulțămi pe Domn. Colonel Paznanschi, locoțiitoru de Șef al ocupit, ai tuturor DD. Comandiri și învățători ai acelor oștiri, arătăndule tot odată că cea mai mare plăcere a M. Sile este numai atunci, cănd 1 dă cineva ocazie de a'i esprima Înalta Ca mulțămire mi de a'i răsplăti după merit. (Vestitorul Romanescu) sisté tale tes, que mandées par V. Arement délibéré, il IL pense done que offre le tant du 12 sous fevrier a reconnu la plus des moyens le rapport des à écarter tous les villages dans chaque sous celui de la régularité du service. néanmoins perdre de vue: sement des distriets: ,.que de par lors dédistrict faut pas le plus ces deux requêtes ont été gesomfixa son attention sur elles ville de Dogonor favorisée les spéciales et après en avoir miiinconvénients préci- ... la justice des plaintes des retitionnaiges. a) Que l'Assemblée Générale par son arrêté établi comme principe sur l’arrondisfacilités l’année 1834 a A cette sa situation cendes habitants fin, du il ne district soit TROHIN (văzănd pe Gaitanis) Na c'am pățito, săracul de mine! GAITANIS. Chintați tin Ileana is tin poeana... Ma nu trebue și chintați asa, dar ea așa. TPOXIN. Die mi rontats... Nu'mi face o rușine la asta tocmai dinaintea satului. TROHIN. Lasă măcar pănă mărie cucoane Găitane.. pănă după de l'a sfârși nunta Ienuții. N B. (Xopa ce strică.) Toți. (emspieyr) La închisoare! tuco. FAITANIC. Nechi la închisoare, sau la groso cum ța plătea mai sine. Moi noisii topi, pana mine lagăta lui. TPOXIN. Mă pot jupâne dascale... Loghiotatospre.. Nunta Penuții!.. Oxil ci de-o suta de ori ochi! auzi tumu? Platesti pe sin îndată? ori te pun la buTROHIN. (în parte) ILENUȚA. (mind lăngă Gaitanis.) Kip Găitani, mă pot dumitale, ns te îndura.. fii cum te arată chipul. Sat, mat de pasa. Hai parane la'nchisore gât a lui. Bade Tpoxine. Cu putuți la pițore Bade Tpoxine, Păn'țe'i plinti paraluți Bade Tpoxine A șii chir Gaitanuți Bade Tpoxine. GAITANIS. Nu mi pasa. N. V. Șrivighitoriul apucă me Tpoxin de crabu. GAITANIS. GAITANIS. (în parte) Acus sirata? (tape) Ochi necredințoasă serpoaica Pune mâna la te esti! nu vreu, nu vreu să fiu ca obraza mea. Amie, of, of, of, ce supărare! din peatra din casă. SIENSIA. Of, of, of! te por, ai milă De-un cepman mi de-o copila! Vezi că plăng și suspin. Fieți milă de-al meu chin! Făți milă Butuc să te faci. (tape) Da'i păcat de Dumnezeu JrINt să strici bunătate de nuntă ca asta... măcar de viata fată, dacă nu ții milă de bătrânețile mese... Penița, vină de'l roagă mi tu Sata mea, doar s'a îndupleca; (an napte) îndupleca l'ar dracii. GAITANIS. Ba ni, n5, sirato, ga! Eu ns sânt de dandana, Ce me'nseli cu amopi C'anor se'mi dai cu pitori. S'apoi ce mi fațe bizi. ILENUȚA. Ax te por... GAITANIS. Fuvi, ns spee. GAITANIS. N M » 4.