Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)

1851-03-26 / nr. 70

29: a R MĂL­­­­­­­­­EE - 1-2 ne iaru în lip- Ele nu voru tre­ lor numai ne vieață în cătu ele nu se voru recăsători, la mumii, copiilor pănă la vărsta legiuită, ce peste suma de cinci sute lei pe lună. 8. Pensiile căpătate ce voru înscrie după răndul certrei lor- Ori wi ce pensie căpătată nu va începe a ce pune in lucrare de cătui din zioa căndu paratraful pensiilor va înfățoșa unu pri­­sosu de agiunsu pentru a o îndestula mi dons răndul inscrierei lor. 9. Încuviințarea pensiilor de resplătire și de agiutoriu se va face de cătră Divanul Peneralu după cercetarea listei ce­­rurilor ce Visteriea­na în­fățoșa Divanului, în fie­ care sesie, ci se voru hărăzi după întăritura Domnească asupra Anaforalii a­­celui Divanu. 10. Ori ce pensie încetează: a) Prin moartea îndrituitului. a) Printr'unu alt criminalu sau apre unu ateptatu înprotiva instituțiilor, sau a guvernului. Dispoziții menepate. Apt. VIE (Este apt. HI din tecstul Regulamentului.) Art. IC Legiuirea aceasta nu va avea retroactivă lucrare lă­­sănduse dreptate acelora ce au slujitu pănă acumu să dovedească prin atestate formale ,­­ în privire că nu s'au păzitu formalitățile cerute de Art. Apt. H Opi­ni de legiuire mai nainte înprot­vitoare cu legiu­­nes, de față romăne desfiinșetă. Noutățile ne primim­ de la Bucure­ști cu data din 23 Mar­­tie că: „după o comunicație oficială a E. S. Locote­­nentului-General Liviu adresată Departamentului din năuntru, mis­­.­­ 72- G J­EGAERREE cordées aux familles indizentes des personnes qui ont servi le pays, savowr: leurs veuves leur vie durant, tant qu'elles ne seront pas remariées ; à défaut de la mère, aux enfants jusqu’à l’âge de majorité. Elles ne depasseront pas le maximum de cinq cent piastres par mois. 8-o. Les pensions obtenues seront insentes par ordre de date. Toute | pension obtenue, ne commencera à courir que du jour où le Z des pen­­sions offrira un eheedant suflisant pour la servir et d'après l'ordre d'inssgirtion. 9-0. Les pensions de recompense et de secours seront approuvées par le Pivan-Général, à la suite de, l'examen de la liste des demandes que la Vesüarie présentera au Divan à chaque session, et seront accor­­dees sur la confirmation du Prince 10-o. Toute pension cesse: a) Par la mort de Garant-droit. b) Par un acte criminel, où un attentat contre leszinstitations et le gouvernement, Dispositions générales. Art. VIE (L'art XI du texte du Réglement). Art. IX La présente loi n'aura pas d'effet rétroactif. qui ont servi însști aționțd oui conservent la faculté de prouver par Les personnes des certificats en dûe forme leurs droits, vu que les formalités requises par Part VIT n'ont pas élé observées jusqu'ici. Art. X Toute disposition antérieure Contraire à la présente de­­meure abrogée. . Les nouvelles que nous recevons de Bucarest en dite du: 23 Mars c. s. portent que d'après une communication officielle de 8. Ex. Licatenant-Général Ivine, adressée aû Derastement d, lintérieur, le mouvement de retraite des lroupes doit commencer Île der Avril prochain; le carea retragerei trupelor va începe la 1 Aupi­­lie, evacuație a ce­­ évacuation sera complètement terminée au 20 du mese mois­i ne Bal sfărși cu totul la 20 ale acelei luni, și nu va remăne de cătu­­ restera que 50 cosaques pour 50 de cozaci­i spre a păzi spitalul de aice și pe a tățai la Duzeu.­­ Vonzeo.” garder . Fhôpital­iei, et aptani à Miniuia Ran­șii. În amăndoue Kamepiae din Danemarca în 14 Martie au urmatu dispusii furtunoase și personale între D. Cerpingu vechiul ministru de resbelu și între D. Hansen ministru ac­­tualu, care au împutatu celui din tăiu că au părăsitu postul în minuturi periculoase. D. Hasen au depusu dimisie a sa în minele Re­­gelui. O parte a flotei Danemarcei ce se al­­cătuește din 5 vase de linie 7, fregate, 5 corvete, 1 bricuri, 5 șoopere, 86 caponie­­re și 7 vapoare înarmate de resbelu, în puținu timpu voru ocupa anul trecutu pe țermurile ducatelor, aceleși punturi ce și în așa aru urma Comunilor vre­o resculare.­­ La camera s'au făcutu Mai multe interpelații nului. Lordul Da­­me­retoni rugatu der D.­ra! din partea împegaților de la stație.­­ Lordul Asiei au înfățoșatu drcepiscopului de Canterbury, o petiție subscrisă de 239,860 preoți și mireni, rugăndul de a lua măsuri­­le ce stau în putință, spre apărarea pro­­testanților englezi, în protiva catolicilor. Lina ocazie a aniversarei revoluției pru­­siene, in 18 martie in Berlinu n’a urmatu pici­­ feliu de tulburare, ghirlande de ciori. în orlipu se vorbește des­ Politica n'au pusu nici unu feliu de nedică părinților sau neamurilor acelora care au picatu în lupte­­le din 1848, pentru ca să depue .. celor reci buchete și pre unu congresu industrial pe anul vitoriu .Nuvelele din Norvegiea spunu despre o ferbere generală, pricinuită mai cu­ran» din raritatea banilor.­­ Bandepsa zice cu data din Dragdenfurtu că: Gherghel, dă acolo lecții de chimie.­­ V Ba­­ronul F. Andlavu este trimisu estraordi­­naru­­i ministru plenipo­tentu al Regelui Wir­­tembergului la curtea Vienei. Îmmoratul Austriei în pizila de ma­iate Dalmației și Eslavoniei, va vedea și Vo­­evodina sărbiască. - g­iurnalele Sințere publică o pro­­testație a refugiților franțezi din can­­tonul Vod, în contra decretului Fede­­ralu atingătoriu de internare, prin care se face o deosebire între refugiții italieni și germani de o parte, și între refugiții fran­­țezi de alta. Ei zicu, că cu toții fiindu refugiți, au de o potrivă dreptu de a fi ca să poată opera ori și căndu GUVEr- Iurhn ar marcei, ca să depună pe biurou corespon­­dențiile atingătoare de mărețul capitanu. - ----­­clironomiea Dane­­au răspunsu prin în 16 Martie; anu refuzu, - generalul Karl Napie au sositu în Londra destinzindusă (coborăndusă) fu primitu cu întreite ur­­asupra Aggu. - „ -Uru a Asculta și ritu­l lui Dies Le sa vizita at va in­­vutate, spira mai bune cugetări. - E cu putință, părinte Gandarmii intrară, duseră la biserica Săntului Frantesco de Salu ce e , da­r nu o credu, deslegară ne­puiuno, ăl con­­jugi, căci execuțiea era hotărită pe a doua zi la optu opre de dimineață, de unu stălpu din coru­­ceastă verigă prin unu laptu ce­i O verigă de feru era țintuită Pascalu fu legalu de a­­încingea trupul, dară care era cu toate aceste îndestulu de lungu în­­cătu să poată la credincioșii veneau să îngenunce spre a primi îm­­părtășeniea, agiunțe pragul corlatelor unde | | | și care era luminată cu o mul­­datină, cud­e slujba morților și să petreacă noaptea jm. | În momentul căndu­ilupta începea, nime pă­­zitori a spitalului nebunilor aduseră unu­sepiciui ce'l puseră în mijlocul bisericei, în­trănsul era trupul unei femei amintite de minte, ce murise în ziua aceea, mi directorul socoti a face de a ce folosi moarta de slujba ce se făcea pentru acela ce era să moară în curăndu. Pe lăngă aceste era și pentru preotu o economie de timpu­ri de osteneală, mi fiindu că b­rasta înpăca ne toți, însă osănditul "îi re spunse că, lase slujba, acela, cu toate că ascul­­tu toate rugele ce le făcuse în timpul sentimentile lui de ură erau totu acele. Pre­­otul adosa zi la șepte oare de dimi­­neaț­­a reveni să'l întrebe dacă o noaște de sin­­gurătate și de găndire într'o biserică, și în fața crucei, n'au adusu vre­o prefacere în proiectele sale de resum­are. Briuno remase singuru. Atuncea căzu într'o zi- Toată vieața lui retrecu înaintea d­­in prăsta acea a întăei copilării cănd începe cineva a'și aminti: el căută în zădaru în vră­­sta aceea ce au putut să facă spre a merita soarta ce aștepta giuneța lui. Nu găsi alta de cătu o su­­punere firuscă mi săntă cătră părinții ce­i dădusă î și aminti de casa cea părintenscă atătu de liniștită mi atătu de fericită mai întăiu, mi care de o date devenise, fără de a putea gui încă ca­­uza, atătu de nains de lacrămi­ni de dureri; ăși în prejma cargterei, țime de făclii: acolo trebuea, după să as­­pucă înceopu­ suire adăncă­­nilor sei de , una la canu Han DIS, Lanpisce dose JULI, și alșa la picioarele săcriului, și slujba dumneze- Pascalu o ascultă toată cu evlavie. i­ăndu ce sfărși, preotul se cobori spre dănsul și'l întrebă de se găsește în mai bune dispoziții, letu, ii reintrase pi ... sănge. ăși aminti de no­­aptea în care acela căruea el ii datorea năieața fusese arestatu, cumu au fostu și el decurăndu, căndu ăl condusese pe dănsul copilu încă, într'o capelă arzindă asemine ca aceea în care se găsia el acuma închisu, și de momentul căndu găsi în această capelă unu omu legatu cu lanțul ca și dăn­­sul. I se păru că o înm­urire fatală, unu hazariu caprițiosu, o supremație învingătoare a răului a­­supra binelui, împinseră astfelu spre mai rău toate lucrurile familiei case. Atuncea el pușai înțălese nimica din făgăduințele de fericire ce ceriul le dă oaminilor, în zădaru căută în viența ca o apariție acestei Provedințe atătu de bine curăntată și găndindu că în momentul acestu înaltu cepa din aces eternu secretu ni va fi desvălitu poate, ce repezi k% fruntea de pămăntu, ce măndu ne Dzeu, cu toate glasurile su­­fletului seu, de ai spune cupăntul acestei enigme teribile, de a rădica o poală a acestui pălu mis­­teriosu, și de a se arăta lui ca unu părinte ori ca unu neînduratu. Speranța asta fu zădarnică, toate remaseră mute, afară numai de glasul inimei sale ce repeta amorțitu: Resbunare! resbunare! resbu­­neare!... Atuncea capetă că moarta era poate însărcinată !. | | ls anunță Kb Domnul. ns se întimpină prin o gre­ l aminti de ziua căndu părintele seu eșise cu unu sti­­---­­.--a 1n LS = | VASE +3

Next