Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-01-29 / nr. 54
Iași și ținuturi Prepul ne unu anu 75 lei. - pese luni 40 - puințenilor ne unu rându este 25 parale. Iașii, Luni în 29 Ian pagie. = Fe De Bur fl! ----- 1.- JRUĂU ic ur G mobabiba | Iașii Zioa Săntului Grigorie, patronul Î. C. Principelui Domnitoriu s'au serbatu prin unu Te-Deumu căntatu la biserica catidrală. D. Ca fiindu indispozatu de vr'o căte va zile, pu s'ai făcutu primire la palatu. Capa politica au fostu frumosu ilminati. La această odazie, Consiliul Municipalui Comuntatea politiei Iașii au înfăgoșatu Î S. adresa următoare: " Pre Înălțate Doamne! Nu este de cătu unu timpi pre scurtu de căndu Provedința ceriască Bas înălțatu ne tropel strămoșescu al Domniei, și țara prmninduse ce bucură acumu de numeroase îmbunătățiri în toate ramurule Administrației, înbunătăți, ne care numai o stăruință și o Păritească poință ca a Î. V. au pututu arăta de curăndu a le realiza. (Aide apresa vorbește deci de osebite imbunătățiri cunoscute de ptitorii noștrii, pe care am socotitu a nu le mai repeta.) Toate clasele societății, Pre Înpracate Doamne, au prișitu cu recunoștință, și Rădjduescu cu încredere se primeaus încă îmbunătățiri minucloape de la înțăleptiunea guvernuli Vostru, iară comunitate capitalei mi mai adăncit recunoscă one în apisipea îmbunătășiriior morale și materiale, să folooște de ocazie a salinității de față a roști sărbătorește recurștinii ei și a Vă gratul, Pre Înblțate Doamne, cu toată sineritatea ca pe Domnitorul ce guvernează cu adivărata duioșie de Părinte, mulțămindu cu umilință pentru protecțiea și ocrotira ce dați interesilor Municipale și care înduplecă ne obștie a cpede că numai Înaulțimea Voastră Beni restaura mi Eooriile orșenești in drepturile lor epă rostirea Reglementului Organicu și rechtul de care are mai trebuință inflorirea comerțului și invuțirea națională. Mișcați de aceste simțiri nu ne astemi om de a Vă mărturisi adăni supunere și credința care pe leagă stră Guvernul D. V. și in care din toată inima Vă rostimu Pre Înalțate Doamne adevărea urare! (turmeaua iscăliturile) La ceste cuvinte, Ca au binevoitu a repunde Prezidentului D. N. Istrati: „Pornsercinez ce rostești obștii, al căra organu te afli, adănca Noastră mulțemire pentru sentimentele veci păstrează, înredințindu'o despre necurmata Noastră binevoință întru îmbrățoșarea cu părinteasc îngrijire a interesurilor care o privescu:, Ni folosa tot odată de acest prilej spre a nulremisie pentru osăbita sirguință și zelul ce puie ssingezi în sarcina ce ți este încreințată și în apărarea intereselor Orăștnilor.” Popolonel G. Voinescu, Generalu Cosului M. S. Regelui Greciei în principate au fostultimitu vinerea trecută, în audiențe colonelă de cătră Î. S. Principele Domnitori. D-lui Maiorul Boteanu, adjutantul A. S. mergăndu în echipagiu de curte, escortatu de un ofițeriu de ordonanță mi de lăncri, la locuința D-lui Voinescu, sau adusu la palatunde au înfățoșatu J. S. Beratul Imperialu atingătoriu de numirea lui la postul susț zie cumu mi o scrisoare a M. C. Reiiei regente a Greciei, însoțindu însemnele Crucei dei Mari a Ordinului Regescu au Mntuitorului, cu care M. S. au binevoftu a învesti pe M. S. La această ocazie D. Voinesti au rostitu următoarele: șii,, M. Regele prețuindu simțimintile msise mi plecările $a poparire a D. B. pentru națiea frcească; generoasa Voastră contănuire la propășirile instrucției tinerilor greci, protecție ce totudeaune api agordatu gompielui grecescu și sprijinul ce ați datu autorităților recești consulere în principate spe a le înlesni ece pui giea datorințelor lor. Vă hărăște Crucea cel Mare al Ordinului regescu al Măntuitorului ca mărturisire a regentei Ciemulțămiri și a recunoștinței Spe. „M. sperează că în înalta poziție p care Î. V. vă aflați acum din harul lui Dumneze supușii regeți vor fi obiectul uni îngrijiri și a unei protecții încă multu mai puterite în faponiea intereselor reciproc a comerțului lor.” 1 Il Asenaments.1. Ce face în Iași, la Tinor partea Buciumului Pomane, mi la Ligrerie a fraților Gheorghiu iar la ținuturi pe la Domnii Profesorii. Astă pacesă Lunea mi Golea cu doue suplemente in s. ne fiecare lună. V. Jassy. Le jour de la St. ‘Grégoire; ratton de 8. A. 8. le Prince Veznant, a été célébré par un Te. Denm anante à l'Eglise, Cathédrale. S. A. étant indisposée depuis quelques, jours, il n’y: a,pas eu de reception au palais. Le. soir la ville a été srilendidement illuminée. A cette occasion , Te Conseil municipal et la, communauté de la ville ont présenté à S. A l'adressé Suivante : | 7 Altesse Segenissiimei Peu de temu s'est écoulé ‘depuis quel la Providence: divine Vous a appelé au trône de, la riineirante, et le rars ee félicite de jouir déja de nombreuses améliorations dans, toutes les branches de Gadministgation; améliorations qu'une persévérance et une bonne volonté telles que celles de V. A. ontra seules réaliser dans un si Court espace de tems.lei adresse fait mention de diverses ‘améliorations déjà connues de nos lecteurs et gne nops np sftorons ras deuoig tereteg.) ‘Prince! Toptes les elasses de la sosiete ont reçusavee gesonnaissance et esregent obtenir encore des améliorations sensibles de, la sagesse de Votre Gouvernement; mais la communauté de la Capitale pé- Vous présenter ses félicitations sincères ‘comme au Prince gii gouverne avec une. solisitade vraiment: paternelle, ep Vons rendant -humblement grâce de Ja protection que. Vous assogdez aph :mtérêts municipaux, et qui donne à la communanté l'espoir qu'il n'y a que Votre Altesse qui saura réintégrer les Municipalités dans les droits que leur’ confére le Réglement Orgänique, et relever le crédit si nécessaire à la prospérité du sommegse ‘et à la richessé nationate. ‘Animés de ses ‘sentimens, nous ne pouvons nôus ‘empêcher de Vous’ témoigner le :dévoûment profond. et la fidélité qui: nous attachent ap Gouvernement de Votre Allesse que. nous prions de daigner agréer nos félicitations, sincères: .{Suivent les signatures.) Le Prince a bien voulu répondre au Président Mr. Nicolas Istrati par les ragoles suivantes: „le vous invite M. le Président, Fehrghimeg à la sommnne, que vous ‘representez, Ma profonde reconnaissance pour les sentimens qu'elle, Me conserve, en Gasspgant en même temps de Ma constante sollicitude paternelle en faveur de ses intérêts. Je saisis cette ossasion, pour vous remercier des soins particuliérs et du zete gce vous consacrez dans Ghehegcice dés fonctions qui vous ont ete confié et dans le soutien des intérêts, municipaux." A. le Colonel Georges Voinesco, Consul-Général de 8. M. le Roi de Grèce dans les principautés, a été reçu vendredi dernier en audience solennelle par S. A. 8. le Prince Cognant. M. le Major N. Botiano, Aide-de-samr de 8. A., s'étant rendu chez M. Voinesko en équipage de Cour, escorté d'un officier d'ordonnance et de lanciers, le ‘conduisit au palais où il présenta! à S.A. le: begat Impérial éoncérnant sa nomination au susdit poste ninui qu'une lettre de S. M. la Reine Régente de Grèce, accompagnant les insignes de la Grand’ Croix de l'Ordre Royal du Sauveur dont $. M. a bien voulu revêtir u. A. A cette ‘occasion Mg. Voïnesko _prononça l'allocution suivante : „8. M. le Roi appréciant les sentimens nobles et les dispositions favorables de V. A. pour la nation grecque ; votre généreuse coopération aux progrés. de l'instruction des jeunes hellènes, la protection que vous avez de tout tems accordée au commerce grec et l'appui que Vous avez prêté aux autorités royales consulaires dans les principautés pour leur faciliter l'exercice de leurs devoirs, Vous offre la Grand’ Croix de l'Ordre Royal du Sauveur en té- -- ” D li-e-------șitiiii ZIMBRILUL. BALADĂI. poșto-l-- Pu plășul copilu de munte bin toți plăeșii că Miu Ka și bradul și Crca fu frunosu, largu cu frunte, sa ptru pletosi, gru plinu de'nfocare, ică „obrazu curatu, ulce și 'n horă-mare fete încunuuratu. sprintinu la călcătură eru căndu în pușca, Nime cu dănsul ni Unde dormu coprii, Și dăde Butul c'au În toți plăeșii el era floare [opt care iată al mi iubea. Butu rdreșul copilu de munte Spunu iap plăeșii că l'au zăritu, Pe-o capră neagră țintată frunte Cum Cu capra'nfață, dar furioasă Lăngă mormăntul de munți făcutu. De-o parte prada și moartea de-altă Făcu să stee încremenitu, Dar capra încă s'aibărle-odată Pe policioara lui Bondă stasă Sarmanul Butu căndu au peritu. Va i stăncă naltă „răpăstioasă, Și fundu de munte nu'i de zăritu. o zi Subu vărvu se'ntrecea, o zi ntreagă au urmăritu. de munte pe stănci colțoase ei l'au văzutu poticnitu. Aici Pionul ca turnu se urcă, Aici vulcanii se cuibuescu, Aici și norii greci se culcă, De-aici și vănturi, fortuni pornescu. Subu turnu în funduri află mormăntul Plăeșul nostru unde au căzutu. Și spunu că încă căndu tace văntul Și azi s'aude unu gemătu mutu. De-atunci turnul înegritu Turnu Butanuluii nimitu. Mama văduva bătrănă Au totu plănsu ș'au totu cătatu Prin munți mai o săptămănă. Dar de Butul n'au mai datu. Dintr'unu fundu de munte adese Videa numai că lotu ese Vulumi, corbi, șurletu de căno De trei ori ea auzi. Plăngăndu dar zicea că măne + Monte filumi voiu gei. Căndu din munte cătră casă Mai multu Butu nu plecasă. D. Gusti.