Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-05-28 / nr. 88
„ A. Abonnamentu. Iașii mi ținuturi: Prepul ne unu anu 75 lei. șese luni 40 — --înțtiiințerilor ne unu rându este 25 parale. -- - în 28 Mai. Abonamentul. Ce face în Iași, la Tipografiea Buciumului Romanu, și la Librepiea fraților Gheorghiu iar la ținutul pe la Domnii Profesori. Astă sone esă Lunea și Golea cu dese suplemente in 8.ne fie care lună. MOLDAPRIEALA. Iașii. Pre Înalțatul Domnu luăndu în privire Anaforaoa Consiliului Administrativu, văzămată de propunerea Den. Aver. Biserica Îmvățăturilor Publice, prin luminatul apostilu din 24 Mai au incuviințatu ace slobozi din rezerva casăi Scoalelor ce se află in Visterie, condeiul de 8000 de lei meniți pentru aducerea a dose măsuri de apă la Institutul de fete. Această închipuire va fi de foarte mare înlesnire pentru Institutu, ce s'au căpătatu o desvălire mai întinsă luăndusă mai cu samă în privire localul său ce se află în unul din punturile de susu ale capitalei; această parte a politiei după o ințălegere a mai multora din Boeri, s'au învoitu a se adăpa prin unu apeducu trasu din dealul Copoului, ce'și va depune cătimea apei in rezervoarul din Curtea D. Log. Cost. Sturza, de unde apoi se va ramifica îndeosăbite direcții a acestei părți din capitală. Ia pe porocita întămplare ce au pustieru politica Bărladul, arzindu și casa școalei publice, Pre Înalțatul Domnu Stăpănitoriu după propunerea Dep. Av. Vis. și al Îm. Publice înfățoșată de Consiliul Administrativu, totu prin apostilul sus citatu au încuviințatu a ce slobozi din rezerva casei Scoalelor ce stă in Visterie, suma trebuitoare pentru gătirea scoalei cu efectele ce'i săntu de lipsă. Departamentul de Finansa face cunosvutu tuturor acelor fețe care au datu producte întru ținerea trupelor Rusiene, pe timpul cătu au ținutu ocupațiea Principatelor, că după îndrănduirea făcută de cătră Prea Înalțatul Domnu au a ce despăgubi acei ce voru avea evitanții luate ne productele date oștirilor împărătești, atătu cu cele plăltite numai ne giumătate de somn cuvenită pănă la 1% Noem. 1848: căzu și cu acelea de avole înainte, asemineri pentru locurile pășunate cu vitele armatei in anul 1848. Toți păstrătorii unor așa epitanții săntu înștiințați de a ce înfățoșa la Departamentul de Finansa, în cursa de 5 luni incepătoru de an 15 Avgustu viitoriu pănă la sfărșitul lui Dechevi,u acestui anu, spre ași primi plata, acei care din împregiurări nu aru putea să vie în persoană, să'și rănduiască imputerniciți formali cu însărcinare Toate evitanțiile sau dovezile întru aceasta, ce nu ce voru îmfățioșa la Visterie in terminus suscitatu, rămănu resuflate si neprimite in nici unu feliu de socoteală. Despre o căteva luni Polițica Capitalei băgă de samă KB în pieață circulează monetă falsă in țranțici, de 3 1 lei, ra de primirea banilor să iscălească in condică. 2 . 3 MOLDAVIE. Jassy. 8. À. 8. le Prince Régnant prenant en considération le rapport du Conseil Administratif motivé par la proposition du Dépt. du Culte et de l'instruction publique, a par Son apostille du 24 du courant approuvé le payement de la somme de 8000 piastres sur la réserve de la caisse des écoles, à l'effet de subvenig aux dépenses pour l'introduction de deux pouces d’eau à Ginutitut de jeunes filles. Cette mesure sera d'un grand avantage pour cet Institut qui vient d'acquérir un développement plus étendu , d'autant plus que son local se trouvant dans la partie haute de la ville qui est privée d'eau: il a été décidé, par suite d’une entente de plusieurs" boragdu, qu'il Sera construit un acquedue qui ragtira de la montée de Soro et déposera l’eau dans le réservoir de Ia Sopg de Me le Logothète Const. Stourdza. d'où elle sera ghepartie ensuite dans différentes directions de ce côté de la capitale. — Dans la fatale catastrophe qui a ravagé la ville de Berlad l'école publique ayant été aussi la proie des flammes, 8. A. 8. le Prince Règñant, a bien voulu, sur la proposition du Dept. du Calte et de lPinstruction Publique à Lui référée par le Conseil Administratii, approuver qu'il fût délivré sur la réserve de la Caisse des Ecoles, la somme nécessaire pour la reconstruction de l'école, ates tous les effets, dont elle manquerait. — Le Département des finances fait savoir à tous ceux qui ont livré des produits pour lentretien des troupes Russes, durant Gosspration des principautés, que d’après une ordonnance de 8. A. S. le Prince Covnant tous ceux qui possèdent des quittances pour les produits ‘livrés aux troupes Impériales, sur lesquelles quitlances on n’a payé que la moitié de la somme dûe jusqu’au 1° Novembre 1848, ainsi que ceux qui en ont recu à partir de cette date, segont indemnises din montant de ces quittances comme aussi du prixdes terrains qui ont été cédés pour le paccage du bétail de l'armée dans le courant de Gannee 1848. Par conséquent tous les porteurs de pareilles quittances sont invités a se présenter au Département des finances dans le cours de 5 mois, à partir du 4% Août prochain jusqu” à la fin de Décembre de l'année courante, afin d'en toucher le payement, Seph ‘auxquels les circonstances ne permettraient pas de se présenter en personne devront nommer des fondés de pouvoir par procuration formelle en les autorisant de signer dans les livres pour la réception de l'argent. Toptes les quittances et litres y relatifs qui ne seraient pas présentés à la Vestiarie dans le délai précité resteront nuls et sans effet. — Depuis quelques mois la Police de la Capitale remarquait x ” FOILETONUL ZIMBRULUI. BLAA GIORDANI. (urmare) Acum dintăea oară mai răsuflă și ea din minuntul cănd văzu ne barba tu seu a deschide scrisoarea ce-i adusă atătu nepastăm păru. După unu minuntu ca mariera sa veni ai spune că saracii o așteaptă. Lia se cobori, luă unu pumnu de carlini și se îndreptă cătră grija parcului. Fiecare ăși luă partea, bătrăni, femei, copii, fiecare ăși întinsă cătră frumoasa contesă măna goală și o retrasă înavuțită cu o milostenie. Care cumu ăși lui partea din săraci ce retrăgea și făcea locu să vie alții. Numai rămăsăse de căt o femeie vătrănă ne sta poste o peatră, care nici nu cerusă, nici primisă nimică și care ca și cănd aru fi dormităndu sta cu capul pe genunchii sei. Lia o chemă, mi ea ns răspunsă; Jia făcu cățina pași cătră dănsa, bătrăna rămasă nemișcată. Lia apoi o atinsă pe umere și ea ăși rădică capul. ” Țăne, mamă, ăi zisă contesa întinzindui omonets de argintu, ține, mi roagăre pentru mine. Ea nu ceru milostenie, zisă bătrăna, eu spuiu la norocu. Lia să uită atunce la acia ce o luasă drept săracă, și ăși recunoscu greșala. vestimentele ei erau ca ale unei țarane din Solafra și în adevăr sau din Avelino, nu arăta miseria. Avea o fustă albastră cusută cu unu fel de cusutură grecească, unu corsagiu de postam roșu, unu șervetu îndoitu ne frunte, cum poartă femeile din Acpila, unu sortu înpregiurul căruea era desemnatu unu arabescu, și niște mănici largi de pănză vănătă, prin care 'preșia brațele goale. Capul ei de ap fi servitu de modelu la Șnețu care a zugrăvi vreuna din acele bătrăne sătene ce ăi placu lui atăt de multu, capul era plinu de caractere. Sbărciturile și îndoiturile ce ăl brăzdau, era așa de pronunțate încă nu sămăna că sănta săpate cu dalta sculptorului. Toată figura ei are nemișcarea bătrăneților, numai aici ei era vii și sămăna că au darul de a ceti pănă în fundul inimei. Lia recunoscu una din acele boemiene cărora viața lor rătăcitoare leau descoperitu căteva secrete d'ale naturei, mi care s'au învetitu epeculăndu cu neștiința sau cu curiozitatea oaminilor. Lia totudeauna avusăse femei ce se numescu pe sine găcitoare sau fărmăcătoare. Făcu dară unu pasu spre a se depărta. ”Nu prei dară agi spune norocul, Doamne? zisă bătrăna. - Nu, zisă Lia, căci norocul meu, de mi vei spune dreptu, nu va fi decătu o descoperire foarte neagră. - Omul e mai aplicatu a cunoaște răul ce al amenință de cătu binele ue poate să pie, răspunsă bătrăna. -Așa, aicipentate, zisă Jia, prin spunape de ami pute crede în știința ta, nu mași putețiăne de a nu te consulta. - Nu perzi nimicu, urmă bătrăna. De la cele dintăi vorbe ce ați potu spune vei pute vede de mi mintu. - Ți nu cunoști ce Bois eu să mii, zisă Jia. Prin urmare e nefolositoru. - Poate, zisă bătrăna, însă cearcă. „Lia ce simți bătută de acel îndoitu prințipnu a căruia influență în mai multe rănduri o cercasă. De astă dată se luă eară după geniul seu cel rău și apropiinduse de bătrăni: