Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-09-11 / nr. 21
Gh Abonamentu. Iașii, Luni în 11 Septemvrie, FaL ce face în Iași la Tipografie a Bu- Iași mi ținuturi: dumului Romanu, mi la Libre- Prețul ne unu anu 75 lei. miea fraților Gheorghiu, iar la ținuturi —— — pese luni 40 - pe la corespondenții D.sale. -înțiiințerilor ne unu rândul Astă sone esă Lunea mi Gorea, cu este 25 parale, două suplemente in 8, pe fiecare lună .. . Abonamentul 1850. IL. Je ----RPJ AE 13 E 37 MO.IDABIEA. Iașii. Primim următoarea relație despre călătoriea A. S. Principelui Domnitoriu: Votoșanii, în 7 Cent. Nu poate fi mai mare mulțămire pentru unu Domnitoriu ce din inimă iubește pe supușii asupra cărora Providențiea l'au chematu de a'i cărmui, de cătu aceiea de a ce încredința însuși despre adevărata stare in care ei ce aolă. Ferice căndu Domnitorul nu se prea încrede relațiilor ce ar putea să'i deie aceiea ce aru dori ca adevărul să se dosiască înaintea nepărtinitoarei Sale îngrijiri. Prea Înalțatul nostru Domnu îndemnatu de o asemine măntuitoare dorință, hotără să facă o călătorie în apă; sapre a putea mai bine surprinde neînsărcinații cu funcțiile publice, Î. S. nu au posis a încunoștiința pe nici o autoritate de timpul sosirei în cutare districtu, de aceiea și călătoriea Sa au postu foarte puținu pompoasă, neprițăduindura să ce stingerească muncitorii cămpului de la lucrul lor spre a i se face unu cortegiu disertu și poroncitu. Î. ©. sosindu la Botoșani au fostu întimpinatu de toată comunitatea tărgului cu entusiasmul cel mai sinceru, de aice au mersu la Viserica Ospeniea unde au ascultatu mu Te Deumu mi o cuvăntare bisericească. Caps au datu audienție tuturor acelora ce dorinu să'i vorbească în felurite obiecte, de aa carii au mi primitu suplice pe care nemijlocitu lu au și apostilatu trimețindule Departamentelor respective spre a se pune și în lucrare, a toată politica au fostu frumosu înluminată. A doua zi Î. S. au vizitatu mai întăiu Școala publică, pe care găsinduo în privirea zidirei ooarte înră stare au rănduitu ca în cătu mai curăndu să se biutuiască o încăpere mai îndemănatică pentru o asemine menire. Î. S. au vizitatu cu deamănuntul spitalul fundatu de D. Mavromati și întemeietu cu deplinătate prin neobosita stăruire a D-sale Costachi Pisolii, și au cercetatu pe bolnavi privindu cu ochii rănele pătimașilor, încătu aceștiea ce păreau KB Ce mai alinează în suferințele lor, văzindu că Î. S. se interesază așa cu îndoioșire de starea lor. Prea Înalțatul Domnu găsindu toate ținute în bună stare, au arătatu Domneasca Sa mulțămire arătu Epitropului D. Pisoței căzuși D-lor Doctorilor și alți amploiați, hărăzindu totu odată acestui așăzămăntu mi 6,000 lei blissement, et a fait don en faveur de ce dernier de 6000 piastres MOLDAVEE. Jassy. Nous recevons les détails suivans sur le voyage le Prince Règnant : de S. A. S e. Pourun Prince qui aime sincèrement il n'y a Botochanv, le 7 Septembr les sujets que la Providence l’a appelé à gouverner, grande satisfaction que celle de se convaincre par lui-mème de leur état réel, C’est un bonheur lorsque le Prince n'aseogde pas trop de confiance aux rapports qui lui sont faits par des hommes qui désirent que la vérité soit cachée à sa sollicitude imragtiate. 8. A. 8. notre | Prince Règnant, mu par ces principes, a résolu de faire une tournée dans le pays, et pour pouvoir mieux surprendre les hommes investis des fonctions publiques, Il a jugé à propos de ne pas avertir les au_ torités de l’époque de Son arrivée dans tel district; aussi Son voyage n'a-t-il pas eu la pompe usitée en pareille, circonstance, car avant tout S. A. pour Lui former un cortège vain et de commande. Arrivé à Botochany n'a pas permis de distraire les cultivateurs de leurs travaux le Prince a été reçu avec un sincère enthousiasme par la communauté de S. À. s’est d’abord rendue à l'église de . la ville, sortie à Sa rencontre. PAssomption où un Te Depm fut célebré suivi dun segmon prononse par un ecclésiastique, audience à tous Ensuite Elle a donné . ceux qui désiraient Lui parler sur différens sujets, et reçu leurs suprligies qu'Elle arostiia immédiatement en les renvoyant aux départe- 1ens respectifs pour qu'il y soit fait droit, Le soir la ville a été splendidement illuminée. Le lendemain 8. A. est allée visiter l’école publique qu'Elle a trouvée en fort mauvais état par rapport à la bâtisse; par conséquent, Elle a ordonné qu'un édifice plus commode fût trouvé pour cette destination. De là 8. A. s’est rendue à l’hôpital fondé par Mr. Mantomati et entretenu parfaitement par les soins et le zèle infatigable de Mr, Constantin ?issotzchi; Elle a visité en détails cet établissement, s'enquérant de Pétat des malades, raissait ces ché de leurs souffrances. le Prince a daigné exprimer et regardant leurs plaies, ce qui pasoulager malheueux en le Prince être si touvoyant - Convaincu du bon ordre qui y règnat, v LS satisfation teur, Mr. Pissotzki, qu'à MM. les médecins et autres Sa haute au epga- tant employés de l'étade plus | - FOILETONUL ZIMBRULUI URMAREA SCENELOR ACTULUI Ș din (Vadius îmbrățoșează mi ne Belizami ne Armanda) Badisc. Harrieta, duătră Vadius care spu s'o îmbrățoșeze). La aponcipe Afrodita au datu grațiile case. Mă rog, domnule, mă eartă! eu n'am înhățat greceșe. Tricotin, Filaminta. Eglogurile ne faceți sănt de un așa înalt stil. Pre mine limba grecească mă'ncăntă, mă nebunește. Încăt întrec foarte pe Teocrit și Virgil. vadius. Vadius. Poate că viind aice, cu a mea înfățoșare Da odele dumitale? Drept să vă spun între noi, FEMMES SAVANTES Convorbirii dumnevoastre aduc vreo supărare. Ai lăsat pu Oraș sărmanul care duc poști'napoi. de Vr'o discuție arățată tulbur poate?.. Tricotin. à MOLIS 7. Filaminta. Poate fi ceva mai gingaș de a voastre cănticele? Ba, ba, ba, Vadius. Acel ce știe grecește poate tulbura ceva? Sănt mai dulce decăt mierea ale voastre sonetele. Filaminta. Trisotin Trisotin Mina ce'l înfățoșează arată ce prețuere. Și în versuri și în proză dumnealui este vestit. Crede că toți se închină baladelor dumitale. Trisotin. Și de va voi sănt sigur c'are ceva de vetit. Vadius. Am cinste să vă spun ăncă că'nțelege și cetește vadiul. Ce gust și ce istețime au a voastre madrigale! Trați autorii vechimii. Greci mi Latini nu'l întrec, Sănt autori ue ai mania a te urmări oriunde Trisotin. Și mie limba grecească mai sine decât un Grec. Cu ale lor pese producții de n'ai unde te ascunde Dacă însă veacul nostru ap voi ai resplăti, filaminta. Cu care ostinesc auzul tuturor ce întălnescu. 5 . Grecește! ție grecește! Surioară ai auzit? Drept să spun așa purtare foarte proastă . .. . 77 beliza. Și nu sufăr prea aciea ce-i găsești în orice loc În carete auzite pe ulițe te ai primbla. Nepoată!? știe grecește! Cetind și recetind versuri ce n'au nici rimă nici foc, vâsliie Armanda. (Scopănd un vălătuc de hărtie) Obștiea înminunată statueți ar înalța. Greceștei! xi de nebunit! Bată niște versurele pentru doi amorezați, Ada este o baladă..., filaminta. (Cătră Vadine.) Pre care de'mi veți da voie voiu ruga săli ascultați. Trisotin. Cum, domnule, știi grecește, Ax! mă rog să cutezăm Tghisotin. Nu țiu dacă ai văzut. Pentru hatirul grecescu mi noi să te'mbrățoșăm. Au nespusă frumuseță versurile dumitale. Un sonet la niște friguri cu o prințesă au avut?