Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-09-27 / nr. 26
zindera. . F rant Dacă documentul acesta este acuzatu, pre din toate pupturile Irlandei săntu prea faa ce ținea îndelungu timpu acățatu din una cum totul nu face a crede. Deputațiea noi vorabile, mai pretutindene recolta este să din frănghiile aerostatului, apoi cu toții ce litică ce ce duce la Calarmondu pura încetată și pusă în clăi. Se socoate că per tema ca să nu fi peritu. D. Tardini este timpina pedici mari spre a'și agiunge la sropunderea cartofelor va fi puținu însemnătoare: la Navara din Piemontu și'i în vrăstă Prreștile date in toate șodromurile Franstalien. O nouă întercare de omoru de 32 de ani, tiei săntu în număru de 468 și facu soma prin explozie de bombă s'au făcutu la Ro- 17 Septemvrie. Acum avemu trista încrede 725.000 france. ma. O 6 (șine) plină de pravu și de dințare că D. Tamini au peritu. Niște lun- În ansa trecutu s'au importatu în Fran bucăți de feru, s'au fostu pusu într' unu cotra și au găsitu in goloul Closghee aproape crea 18,151 de caii streini, în valoră de ridoru dăndu la laboratorul unei spițerii, de politica de același nume (Insula Seilan- 6.067.409 franci, și s'au esportatu 7099, unde mai multe persoane prea cunoscute prin ducadavrul unui omu ei sau adusu lauîn valoră de 2.287.500 france. iubirea lor cătră guvernămăntul pontificll scazu, și Da Tardini au avutu durere să și Unii amatorii de statistică au calculatu că se adună în fiecare zi spre a petrece aceia recunoastă bărbatul. Luntrea s'au descodacă cineva s'aru opri numai căte 3 minute ce se numește la Roma, prima sera. Din plin în Sunda nu departe de Calibostranînaintea fiecăruia obiectu espusu aa palatul rocie ostilul, după ce au fostu aprinsu, audă. Ea cuprindea 2 pistoale încărcate cu de cristalu la Londra, earu trebui 26 ani căzutu, și izbucnirea n'a urmatu. Polițiea glonte, și alte de a măncării, ka să vadă totul. p'au descoperitu nimică, și totuși se asigu Șurmanile de Hamburgii asigurează că ale netenite în Coprespondența generală. rează că Capru fi primitu oare care dee- cerriteiu, D. Tardini s'au regăsitu în preț- Este pozitivu că unul din adjutanții prințu- tăinuiri in pricina ateptatului, înainte de numerele Coldbergului în marele Ducatu de lui de if'roanvil au cositu aa Parisu de ma innepea ea in lucrare. eeclo prureu Șverinu. După aceste foibașulte zile și că el aru fi adusu unu manifes Danimarca. Ce scrie de la Copen lonul s'aru fi acățatu de unu paru, un fiuîn care prințul primește oficialu și fățișu haga din 16 Septemvrie,rul căruia frăngiile s'aru fi încălcitu candidatura prezidepției. Ce sfătuescu Eri la ameazăzi D. Iliocene Tardini au V Diverse. lasera universală pepmans din acum despre mijlocul cel mai cuviinciosu de eczecutatu la Konenxara a 25 înă, apele Lipsca de statistica următoare despre universiada publicitatea acestui documentu r o statică, care din nenorocire s'au închietu tățile germane în al doilea simestru a. 1851. „Unu vuetu destul de seriosu, de ce pare prin o catastrofă. „Cele 28 universități germane, Viena, Haia avea oare care credință, s'au lăutu. Se În luntre ce afla D. Tardini, fiiul său delbergu, Ghetinga, Berlinu, Lipțca, Minxen, zice că este vorba de o ce cere de la A învrăstă de 11 ani mio tănără artistă dra Bona, Lena, Virtburgu, Tiubinghen, Hale, Frndunare, chiar una cea din bi a ca ședință, matică. Balonul ce rălcă cătenel și abortu. Ghișen, Erlanghenu, Minsteru, Turihu, de a se pune Parisul în stare de asedie pănă la giuisă o destul de mare înălțime unde el se Praga, Margurea Breslau, Rostocu, Bernu, capătul crizei de 1852, adică pănă după alegă păi în cursa de căteva minute pe deasupra Ciliguberiu, Insprugu Gratu, numără 1586 de legirile generale și alegerea prezidențiială. numeroșilor privitori, apoi apucă derecțiea șiofesori ordinari, săntu în toate 134 de Englitera. Țelul metalicu menitu să de la ameazăzi apusu, trecu pe deasupra îmbătători de limbi moderne, de arme, de statornicească liniea de comunicație între insulei mici Amac ce este unită cu capitala danțu, și de gimnastica civilă și militară. Epnglitera și Franțiea, cu agiutorul Tele- noastră, prin dese poduri, mnice scobori a„Numărul studenților in 27 universități graiului electricu ce va pune ne aa À Octomo. poi repede ne marea; nu departe de satul (nu ce cunoaște acela de la Viena) este de fci cetește în Morpingu Loovertiser, Conghelundu, din Insula Amac. Locuitorii au 16 074, din care 14. 101 înscriși și 1.670 Ce vorbește de unu sinodu provinții al acestui satu spunu că D. Tardini în minutul neîinscriși. La Repains ce numără 2,199, din nouii membri a ierarhiei catolice roma căndu luntrea era să atingă suprafața a la Mundem 1,817, și avra in scădere pănă ne cesaru ține în mitropolie așa de cupei, tăie frănghiile ce legau barca aceasta de la numărul de 65 la Bal, la Haidelberg răndune cătu împregiurările o voru îngă aerostatu; că totu atuncea el apucă cu a săntu 624 înscriși, din care 433 nu săntu dui, subu prezidența cardinalului Visemanu, măndouă mănele una din aceste frăngii, și de locu. La Chil, la Olmițu și la Bal, Crestiea cea mai importantă de care s'aru că au fostu trasu în aeru de balonu, care nu se află studenți streini. Facultățile ocuna sinodul acesta aru fi aplicațiea din- îndată ce i se deslegă luntrea celui destul de Teologie, în număru de 11 (necuprinzintului canonicu aa guvernămăntul Bisericei de repede, și îndată apoi ce făcu nevăzută, duse din Viena) numără 1,735 studenși din Englitera. Cei 12 prelați englezi vor Tănăra femee și copilul, ce ce aflau Facultățile de Teologie apotedante, nu nu fi agiutați în redacțiea acestui dritu canoîn luntre, au căzutu în marea, doră îndată măru de 48, numără 1697 elevi. Facultății cu de doctorul Mac Hale arhiepiscopul de ei au fostu strănși de pescari care iau a țile de Dritu și de Sciința administrativă, Tuamu, ce trebue să sosiască la Londra în dlusu sănătoși wi teferi aa uecatu, pănă ace ce suie la 52, săntu vizitate de 5.993 ecurăndu și care va predica de după samă cum nu este nici o știre nici de D. Tapclini,|levi. Cele 25 Facultăți de medicină nuîn catedrala Săntu Georgie, nici de balonul său. Fiindu că nu-i nicimără 3.194 studenți ai cele 26 Facultăți șurile despre recolta grănilor primite cum cu putință la D. Tardini să fi pututu de filosofie 2,449 tineri. R5 . -- -- EE mun cism ------- 3723i Iîe - -- e pungă legată, și menită de a strănge darurile vizi puținu de nu au fostu matelotu cel ce au venitu stă mărginire mi se păru foarte aspră în raportulștorilor și ale credincioșiior ce ce adunau de a as după mine, apoi ni l'au despodatu cu una cu dose, cu celelalte statute a tagmei, culta sănta serviție în monastire. De la pungă ne-amu înturnatu privirile asupra Ei nu erau nici de cum opriți de anu eși, nu Punga aceasta era lungă împletită din firuri de cărței de serviție, erau nici de cum siliți a posti necontenitu și pumatasă, însă fără defunctu. Aceasta era o carte manuscriptă cu data 1359, teau vinde legumile lor în politie. Noi însămnărămu pe ea căte unu nodu sa fie data nu era nici de cum aceea a originei sale, se Din aceasta se alcătuia venitul lor cel mai siguru tare capătu. Căteva monede ce afla în așă n- înțelege, pi zise călugărul, că era adusă de la și mai curatu, căci într'o țară unde domnea madone. Libanu, hometismul vechiu, călugării creștini primeau puținu Asta mi se păru destul pe curatu, încătu îmi veni Această carte sprise ne pargamentu, este foarte oaspeți. De ne ferestre amu zăritu ne delalți doi ce ceru o espliciție, ne care o mi ceruiu de la de însămnatu pentru stampile cele colorite ne ape, cămieri cum lucrau în grădina din gurul monavătrănul călugăru. Noi o recomendămu acelora din cititori, care aru strei. Atunci ne făcură să examinămu amăndoue no ave de mulțămire căndva de a vizita Albaniea. Noi văzurămu numai doue cilii, duble, ci băgărămu de cam», că unul din ele era Dsns această ni s'au arătatu relicvii împaște și Ei sine? zise luntrașul nostru, pu ne arătați de o înnodare cu totul streină, celalaltu semăna ca între ele și o bucată adevărată din crucea șănși ne apoastră? toate podurile tutitoriului. Prin această el înțălegea pe aceea unde Bo Cel din întăiuri zise călugărul, este acela pe Doasă Biserică, am vizitatu aceea ne călugării nu țaris, el, și cei trei companioni ce retrăsăseră care'l facemu noi. Căndu avemu lipsă de paralel mescu monastire (claustru). Aceasta'i unu micu se apăraseră. desnodămu mi scoatemu ceea ce este înnăuntru. Cel vilenu din patru zace îndosite după biserică. Aceasta era acea locuită de călugărul cel dăcă dVăruireansesă pici odată ne acolo ne unde intră. cuitori n'aveau de patu de cătu unu așternutu de lăndu pretutindine, după unu cursu de douezeci și Întrebări sezonul, însă călugărul îmi respunse frunzari uscați, ne care'l venoeau din timpu în cinci de ani, urmele luptei, ba și căndu le- aru fi tu ne sprijire: timpu și păreții erau punsul acesta, bancă ce servia de proschinitariu mi patul de Frunzari, urmele unei măni deschise, care ni să trecă Atunci amu deslegatu nodul credincoșilor; amu pusu Nu zăbrămu nici o urmă de lampă sau de răsărimu, câte trei căteva parale în năuntru, și înnodăiu, che, mi aflărimu că regulele tagmei lor ai opria. Săngele de la roșul cel îngusti ce schimbasă în însă în locu de unu nodu obicinuitu, făcuiu unul ori ne întrebuințarea de lumină afară de ce azi roșu gălbiu, de cele de marinariu, și su încredințatu, că cel'lei, încătu ei cu sosirea nonții se culcau. Acea” Noi nu ni puturămu opri de a nu întreba pentru ce de al doilea este acel ce'l face toriu, după ce depune suma Așlepii obiceiul. Și prăndu nevrăndu, ne-amu mulțemitu fie căre dărui-” sa, în acestu chipu cătu biserica, și noi văzurămu El este încă cu multu mai tu înnobilatu Unu sipetu că acești trei de trănu. lo Noi fuserămu și în destul de înspăimăntați, păstratu mudineu obloanele pechiu, o masă, trei scăueșe înnobilau ruiți, cu ressala comună. Chiliile n'aveau alte mobile de cătun Apoi, ici și celo patau de sănge. ne unul era tipăritu curatu afulmi însăngeratu făcu es de LT ee EFNTR EE SRE AE DOM