Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-10-18 / nr. 32

126 Cesagiul, afară de desființarea legii- ordine, de păstrare și de autoritate în a a­­­­seminea ciocniri. El lucrează asemine în­ rezervă ce­i ușoru de înțălesu; ei au adu­­­ru a îmblănzi supărarea Porței în contra verii, numai aceia ce toată lumea știe a­­vite­ regelui de Egiptu. Dară se pare că, din partea ca, pre- Franțiea. Parisu, 13 Oct. În pe­­zidentul Republicei au simțitu nevoia de a da unei discuții destul de vioae asupra­­ r­esplrcații, agiunse în adtivăru prea nea­­viinței de a rechiema legiuirea din 31 Maiu, părate, asupra cotărirei ce au luatu. Unii miniștrii au înfățoșatu ori prezidentului di­ articul ce s'au publicatu în Constituțional, misiunea lor colectivă și condițională.­­ re­ și a căruia izvoru este în genere privitu ca misiea aceasta n'au fostu pici primită nici opinialu, poate fi consideratu ca programa respinsă. Dintr'o parte și dintr'alta, o în­ acestei situației noue. Articulul acesta cu­­cetare morală au fostu consimțită spre aprinde doue declarații importante: cea din găndi și a­­stăzi . Ce pare de siguru că tăiu, este că, în viitorul seu mesagiu cătră D. Kapaie ? wi aru da dimid­ea totu odată cu Adunare, prezidentul va pune, ca una din cabinetul.­­ O cauză mare, streină de pe­ bazele politicei sale. .. nimicire fizică, aru complica încă situațiea.­­ Eli­­a legiuirei din 31 Maiu,” a doua, este că, seul, aru voi să înaugureză nu numai unu nou în același mesagiu” el își va rosti hotă­­ministeru, ci d­e nouă politică, cum ce zi­ firea sa nestrămutată de a ține politica de ce. trei votului restrinsu, aru propune și o re­­gulată la 10 dechemvrie și el se va făgă­­formă întinsă a vămilor. Cătu pentru per­­diul de a nu face nici o concesie ideilor Ioane, pimica nu se pare încă cotoritu. S'au asțaruice, ori sub ce bandieră se vor afla scrisu D.-lui de Lamartinu, s'au chiematu în și ori de nume va purta. - trabă­ne D. Bilo, ce lipsește în momentul acesta din Parisu, ce s'au petrecutu ca o schimbare de politică - Ce anunță sosirea viitoare la Parisu, ca o ruptură cu partida ordinei! Dară cres­­spre ași face educațiea ca, tănărul prințu­lren este de a ști cum ce înțălege de a Abdul-Hamidu, unul din fiii Sultanului, în impăca ambele articule a acestui programu, vrăstă de 9 ani. El are să fie acompa­­nimne de bună samă nu poate înțălege prin piate de unu Guvernoru­mi de mai mu­­lte persoane din suita ca. El ape să se apli­­ce la studiea științelor militare. (Constituționelul.)­­ Comisiunea de permanenție au decidatu că nu este nevoe de a se convoca Adunarea. Ho­­tărirea aceasta s'au făcutu după o disbatere plină de liniște, de vrednicie, de modera­­ție și de cuviință. Nu se va împuta mă­­dulărilor ce au apucatu vorba de a face apel pasiunilor și că au înveninatu disbina­­rea ce s'au arătatu între prezidentul Repu­­blicei și partida ordinei. Se va recunoaște că s'au făcutu totu ce au postu șutincoeu de a aștepta de la dănșii spre a înlătura o ruptură fău­șă. Miniștrii dimisionari ce se dusesă în si­­nul Comisiunei au datu explicațiea ce li s'au cerutu. Lămuririle ce ei au înfățoșatu asu­­pra stărei departamentelor din centru sănt de fire a asigura cu desăvărșire opiniea pu­­blică. Asupra motivelor ce au adusu re­­tragerea cabinetului, ei s'au esprimatu, cu o zece zile spre a se chibzui redacțiea Mesa­­giului acestuia; se cere același terminu pentru formarea unui nou ministeru. Minis­­terul și Mesagiul vor fi rodul unei singure și aceiași cugetări, a unei singure și aceliiași combinații politice; ei ce voru paște unul cu altul și unul pentru altul. … € Așa opiniea s'au înșelatu privindu ceia ce opintire de logică se măgulescu a ținea politica de ordine și acordul cu magiorita­­tea o socoate ca unu rezume (scurtare) al acestei politici și ca cea mai bună apărare, ca închizășuirea de căpitenie a ordinei și a soțietăței. Este totu­­șa de anevoe de a înțelege prin ce iluzie disențată se apără de a face vre­o concesie ideilor anarhice chiar în momentul în care li se face cea mai importantă din toate concesiile, aceia pe care au reclamat'o și gonit'o cu mai mul­­tă aprindere, înverșunare și furie. Cu toate acestea nu amănează la Mesa­­giul ce prezidentul ave a adresa Adunărei spre a ni da soluțiea (dicaerape) acestei probleme. Se cere gr­ei zece ori douespre­ Crestiea fiindu asfelu așezată, comisiunea de permanență n'au voitu a se arăta pretenți­­oasă și greoaie, ea au decidatu să aștepte. Asfel este, noi o credemu, principalul în­­demn a hotărirei de ea au luatu. Făptu­­indu asfel, comisiunea au apucatu pozițiea cea mai bună și cea Mai vrednică­­ țara ai va fi recunoscătoare.. (Debatere). Austriea. Toti ce vorbește despre re­­tragerea D.-lui de Crausa, ministrul finan­­țelor, însă nu e siguru că 'i va urma D. de Bruck­nu. Bancherii din Austriea nu­ tu pici kom mulțămiți de rezultatul noului în­­prumutu, și fiindu că ea n'au isbutitu, mi­­nistrul cugetă a face noule economii, și e probabilu că va trebui să se facă mai în urmă reduceri în armie. se cetește în Iaveta Imperiului Ascipiei din 9 Octom, că de­și ea vorbise despre o manifestație a Austriei în contra forței­ O­­tomane și despre œopmarea unui corp vsu de armie pe marginea Bosniei, nici o măsură militară nu s'au luatu încă în Croațiea și că, dacă au urmatu o concentrare de trupe aceasta este numai pentru că soldații de la mărgini fiindu îndatoriți a'și însuși nova reglementu asupra eserciției, au trebuitu să formeze propriile lor batalioane. Galeta adauge că călătoriea baronului Selacici ape mai cu samă de dbgetu trebile din năuntru a­le Croației.­­ Ce scrie la Gaveta de Colonieaz „Trei batalioane de întărire s'au trimisu la garni­­zoanele de la Varasdina, Brodu și Esecu. Consiliul de resbelu de la Pesta au osăp­­ditu de curăndu la pedeapsa de moarte ne trei­zeci și optu ei-deputați magiari. În nu­­merul acestora se găsescu Ioanu Bocico, E­­gresi, Gavriilu Iancovici, Niani. Pedeapsa s'au micșuratu pentru uniea în acea a încar­­cerărei, pe mai mulți ani, într'o cetate.” Corespondența austrieană anunță astăzi că auzirile despre o modificație ministeri­­ală răspăndite în zilele trecute săntu cu to­­tul fără de temeiu. Se zice că delibera­­țiile urmate asupra schimbărilor ce trebue să se întroducă în Constituție au să aibă de rezultatu: 1 ° unu senatu a imperiului avăndu dreptul și îndatorirea de a'și da socotința in trebile legislative, compusu din princepii casei imperiale, din episcopii imperiului, din­­ F ș - - „Nici o limbă ni e 'n stare ka să spue ce-ai făcut. „Mult mai mare ești acuma, de cit kind tu ai bătut „Îngerii giganți ce-asupriți au voit a se scula.­­UF atunci fulgerele tale arăta mărirea ta. „Însă e mai mare lucru de-a crea din început ?De căt de a sfărma aceea ne o dat” a fostu făcut. „Cine nu cunoaște, Doamne, prea-puternicia ta? „Ușor ast­a pentru tine a respinge ș' a sfărma­t spiritele apostate, care te-au nesocotit. „În consiliuri deșerte ele s'au fost sumețit À skidea a ta mărire, mi în necredința lor „Arestrage de la tine pre acei ce te adop. „Acel care se încearcă și vra a te micșora „Tot mai mult adeverește prea­ puternicia ta. „Neaștrii tăi atunce răul tău au meditat, „Ș' acel pre s'a 'ntoru spre bine, mi tu ești mai lăudat. „Mărturie este lumea asta ce se 'nsiinți, „Ceriu apropiet de poarta ceriului, și se fundă zi­mbRUL . „Oceanul sau Fericirea „Pre o mare cristalină, acest ceriu nemărginit „Ce se vede de departe tot de stele­­ naruții, și predestinat e poate pentru fie­care stea, ie­­­ al ei glob seau mic seau mare, c­îte-o lume a avea. „Între aste lumi ce toate universu 'n chipuesc­u se găsește mi pămîntul, unde oameni lăcuesc. „Lăcaș vesel care are de­giur­ înpregiurul seu cel propriu care circulă mereu. „De trei ori fericiți fie oamenii de pre pămint, „Căror' Dumnezeu le dete ax seu chip ș­au seu cuvînt! „De trei ori fericiți fie „Care lăcuesc pămintul și pre Domnul îl ador! „Pre pămint, pre ape" „Și le-a zis să se­­ mulțească și să-i fie­ adorat ori! re trei ori fericiți fie dacă ei lor, mi dacă în dreptate stăruesc!” Astfel cu chinta, și în ceriuri preluia resună. Astfeliu de atunce ziua sabatului se păstră. oamenii și fiii lor, își prețuesc (trad. de S. Sion) 'n aer, ia pus Domnul domnitori DE LA PARIS LA ATENA PARTEA ADOUA- -GREGPAL. Unu singuru omu credincioșu legilor de onoare c­ea o păstrează ce numea Carol Cermel! Văntul era mai sortu după ce amu trecutu insu­­ma intimă, rămăne pe pace cu brațele încrucite, sa Andronski. Aura nu se ridică de cătu foarte și cu peru liniștitu, ... Acesta'i comandantul­ unu tărziu, și capitanul socoti că noi nu vomu intra în momente­l ce aminiară fruntea de flabările cele grolful Arta de cătu a doua zi în răpăsartul zilei. ce moapte ale focului, ch­el era la demonul căndu plana A doua zi, în adevăru, după ce amu văzutu m­in­­eroiiu al tănărului comandantu, asupra arderei Babiloniei,­­ focul dă în prăvă­­duie ne orizonul norf­osit cu ruinile gere albe ale pie, vasul e asvărlitu în nori și alcătuește gulgiul Nicopolului, amu intratu în canalul Preveza. Timpul era minunatu, soarele ridicăndusă spre­ Tănărul acesta, a căruea glorioasă amintire pre­ lumina vărvurile a jinde ale Pindului ca unu gi­­ganticu rubinu, a căruia scăntei picnu preste goltu restrăngănduse ne colnici mine stănci, care a4rib­­uuescu cingătoarea vechei mări Amppaum­e (Epirice.) Din a dreapta, promontorie a Acțiuniii, din a stănga localul Nicopolului, în fața noastră mi dincolo de lacu, ruinile Argosului . . . Aice zăcea o lume

Next