Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-10-18 / nr. 32
126 Cesagiul, afară de desființarea legii- ordine, de păstrare și de autoritate în a aseminea ciocniri. El lucrează asemine în rezervă cei ușoru de înțălesu; ei au aduru a îmblănzi supărarea Porței în contra verii, numai aceia ce toată lumea știe avite regelui de Egiptu. Dară se pare că, din partea ca, pre- Franțiea. Parisu, 13 Oct. În pezidentul Republicei au simțitu nevoia de a da unei discuții destul de vioae asupra resplrcații, agiunse în adtivăru prea neaviinței de a rechiema legiuirea din 31 Maiu, părate, asupra cotărirei ce au luatu. Unii miniștrii au înfățoșatu ori prezidentului di articul ce s'au publicatu în Constituțional, misiunea lor colectivă și condițională. re și a căruia izvoru este în genere privitu ca misiea aceasta n'au fostu pici primită nici opinialu, poate fi consideratu ca programa respinsă. Dintr'o parte și dintr'alta, o în acestei situației noue. Articulul acesta cucetare morală au fostu consimțită spre aprinde doue declarații importante: cea din găndi și astăzi . Ce pare de siguru că tăiu, este că, în viitorul seu mesagiu cătră D. Kapaie ? wi aru da dimidea totu odată cu Adunare, prezidentul va pune, ca una din cabinetul. O cauză mare, streină de pe bazele politicei sale. .. nimicire fizică, aru complica încă situațiea. Elia legiuirei din 31 Maiu,” a doua, este că, seul, aru voi să înaugureză nu numai unu nou în același mesagiu” el își va rosti hotăministeru, ci de nouă politică, cum ce zi firea sa nestrămutată de a ține politica de ce. trei votului restrinsu, aru propune și o regulată la 10 dechemvrie și el se va făgăformă întinsă a vămilor. Cătu pentru perdiul de a nu face nici o concesie ideilor Ioane, pimica nu se pare încă cotoritu. S'au asțaruice, ori sub ce bandieră se vor afla scrisu D.-lui de Lamartinu, s'au chiematu în și ori de nume va purta. - trabăne D. Bilo, ce lipsește în momentul acesta din Parisu, ce s'au petrecutu ca o schimbare de politică - Ce anunță sosirea viitoare la Parisu, ca o ruptură cu partida ordinei! Dară cresspre ași face educațiea ca, tănărul prințulren este de a ști cum ce înțălege de a Abdul-Hamidu, unul din fiii Sultanului, în impăca ambele articule a acestui programu, vrăstă de 9 ani. El are să fie acompanimne de bună samă nu poate înțălege prin piate de unu Guvernorumi de mai multe persoane din suita ca. El ape să se aplice la studiea științelor militare. (Constituționelul.) Comisiunea de permanenție au decidatu că nu este nevoe de a se convoca Adunarea. Hotărirea aceasta s'au făcutu după o disbatere plină de liniște, de vrednicie, de moderație și de cuviință. Nu se va împuta mădulărilor ce au apucatu vorba de a face apel pasiunilor și că au înveninatu disbinarea ce s'au arătatu între prezidentul Republicei și partida ordinei. Se va recunoaște că s'au făcutu totu ce au postu șutincoeu de a aștepta de la dănșii spre a înlătura o ruptură făușă. Miniștrii dimisionari ce se dusesă în sinul Comisiunei au datu explicațiea ce li s'au cerutu. Lămuririle ce ei au înfățoșatu asupra stărei departamentelor din centru sănt de fire a asigura cu desăvărșire opiniea publică. Asupra motivelor ce au adusu retragerea cabinetului, ei s'au esprimatu, cu o zece zile spre a se chibzui redacțiea Mesagiului acestuia; se cere același terminu pentru formarea unui nou ministeru. Ministerul și Mesagiul vor fi rodul unei singure și aceiași cugetări, a unei singure și aceliiași combinații politice; ei ce voru paște unul cu altul și unul pentru altul. … € Așa opiniea s'au înșelatu privindu ceia ce opintire de logică se măgulescu a ținea politica de ordine și acordul cu magioritatea o socoate ca unu rezume (scurtare) al acestei politici și ca cea mai bună apărare, ca închizășuirea de căpitenie a ordinei și a soțietăței. Este totușa de anevoe de a înțelege prin ce iluzie disențată se apără de a face vreo concesie ideilor anarhice chiar în momentul în care li se face cea mai importantă din toate concesiile, aceia pe care au reclamat'o și gonit'o cu mai multă aprindere, înverșunare și furie. Cu toate acestea nu amănează la Mesagiul ce prezidentul ave a adresa Adunărei spre a ni da soluțiea (dicaerape) acestei probleme. Se cere grei zece ori douespre Crestiea fiindu asfelu așezată, comisiunea de permanență n'au voitu a se arăta pretențioasă și greoaie, ea au decidatu să aștepte. Asfel este, noi o credemu, principalul îndemn a hotărirei de ea au luatu. Făptuindu asfel, comisiunea au apucatu pozițiea cea mai bună și cea Mai vrednică țara ai va fi recunoscătoare.. (Debatere). Austriea. Toti ce vorbește despre retragerea D.-lui de Crausa, ministrul finanțelor, însă nu e siguru că 'i va urma D. de Brucknu. Bancherii din Austriea nu tu pici kom mulțămiți de rezultatul noului înprumutu, și fiindu că ea n'au isbutitu, ministrul cugetă a face noule economii, și e probabilu că va trebui să se facă mai în urmă reduceri în armie. se cetește în Iaveta Imperiului Ascipiei din 9 Octom, că deși ea vorbise despre o manifestație a Austriei în contra forței Otomane și despre œopmarea unui corp vsu de armie pe marginea Bosniei, nici o măsură militară nu s'au luatu încă în Croațiea și că, dacă au urmatu o concentrare de trupe aceasta este numai pentru că soldații de la mărgini fiindu îndatoriți a'și însuși nova reglementu asupra eserciției, au trebuitu să formeze propriile lor batalioane. Galeta adauge că călătoriea baronului Selacici ape mai cu samă de dbgetu trebile din năuntru ale Croației. Ce scrie la Gaveta de Colonieaz „Trei batalioane de întărire s'au trimisu la garnizoanele de la Varasdina, Brodu și Esecu. Consiliul de resbelu de la Pesta au osăpditu de curăndu la pedeapsa de moarte ne treizeci și optu ei-deputați magiari. În numerul acestora se găsescu Ioanu Bocico, Egresi, Gavriilu Iancovici, Niani. Pedeapsa s'au micșuratu pentru uniea în acea a încarcerărei, pe mai mulți ani, într'o cetate.” Corespondența austrieană anunță astăzi că auzirile despre o modificație ministerială răspăndite în zilele trecute săntu cu totul fără de temeiu. Se zice că deliberațiile urmate asupra schimbărilor ce trebue să se întroducă în Constituție au să aibă de rezultatu: 1 ° unu senatu a imperiului avăndu dreptul și îndatorirea de a'și da socotința in trebile legislative, compusu din princepii casei imperiale, din episcopii imperiului, din F ș - - „Nici o limbă ni e 'n stare ka să spue ce-ai făcut. „Mult mai mare ești acuma, de cit kind tu ai bătut „Îngerii giganți ce-asupriți au voit a se scula.UF atunci fulgerele tale arăta mărirea ta. „Însă e mai mare lucru de-a crea din început ?De căt de a sfărma aceea ne o dat” a fostu făcut. „Cine nu cunoaște, Doamne, prea-puternicia ta? „Ușor asta pentru tine a respinge ș' a sfărmat spiritele apostate, care te-au nesocotit. „În consiliuri deșerte ele s'au fost sumețit À skidea a ta mărire, mi în necredința lor „Arestrage de la tine pre acei ce te adop. „Acel care se încearcă și vra a te micșora „Tot mai mult adeverește prea puternicia ta. „Neaștrii tăi atunce răul tău au meditat, „Ș' acel pre s'a 'ntoru spre bine, mi tu ești mai lăudat. „Mărturie este lumea asta ce se 'nsiinți, „Ceriu apropiet de poarta ceriului, și se fundă zimbRUL . „Oceanul sau Fericirea „Pre o mare cristalină, acest ceriu nemărginit „Ce se vede de departe tot de stele naruții, și predestinat e poate pentru fiecare stea, ie al ei glob seau mic seau mare, cîte-o lume a avea. „Între aste lumi ce toate universu 'n chipuescu se găsește mi pămîntul, unde oameni lăcuesc. „Lăcaș vesel care are degiur înpregiurul seu cel propriu care circulă mereu. „De trei ori fericiți fie oamenii de pre pămint, „Căror' Dumnezeu le dete ax seu chip șau seu cuvînt! „De trei ori fericiți fie „Care lăcuesc pămintul și pre Domnul îl ador! „Pre pămint, pre ape" „Și le-a zis să se mulțească și să-i fie adorat ori! re trei ori fericiți fie dacă ei lor, mi dacă în dreptate stăruesc!” Astfel cu chinta, și în ceriuri preluia resună. Astfeliu de atunce ziua sabatului se păstră. oamenii și fiii lor, își prețuesc (trad. de S. Sion) 'n aer, ia pus Domnul domnitori DE LA PARIS LA ATENA PARTEA ADOUA- -GREGPAL. Unu singuru omu credincioșu legilor de onoare cea o păstrează ce numea Carol Cermel! Văntul era mai sortu după ce amu trecutu insuma intimă, rămăne pe pace cu brațele încrucite, sa Andronski. Aura nu se ridică de cătu foarte și cu peru liniștitu, ... Acesta'i comandantul unu tărziu, și capitanul socoti că noi nu vomu intra în momentel ce aminiară fruntea de flabările cele grolful Arta de cătu a doua zi în răpăsartul zilei. ce moapte ale focului, chel era la demonul căndu plana A doua zi, în adevăru, după ce amu văzutu mineroiiu al tănărului comandantu, asupra arderei Babiloniei, focul dă în prăvăduie ne orizonul norfosit cu ruinile gere albe ale pie, vasul e asvărlitu în nori și alcătuește gulgiul Nicopolului, amu intratu în canalul Preveza. Timpul era minunatu, soarele ridicăndusă spre Tănărul acesta, a căruea glorioasă amintire pre lumina vărvurile a jinde ale Pindului ca unu giganticu rubinu, a căruia scăntei picnu preste goltu restrăngănduse ne colnici mine stănci, care a4ribuuescu cingătoarea vechei mări Amppaume (Epirice.) Din a dreapta, promontorie a Acțiuniii, din a stănga localul Nicopolului, în fața noastră mi dincolo de lacu, ruinile Argosului . . . Aice zăcea o lume