Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-10-25 / nr. 34
131 Ddinii pretențiile sale prin niște concesiuni (îngăduinți) ce i s'aru fi făcutu. - Holera la Bagdatu în 8 zile au săceratu 1008 oamini, ea merge sporindu ne zi moru căte 150 de persoane. - În Albaniea au urmatu unu cutremuru foarte mare ce au ținutu o patruză de vară. - Hairedin Pașa au adusu la Constantinopoli respunsul viceregelui de Egiptu la scrisoarea vizibală, pe care Înalta Poartă o adresă în 4 Sept. Prin aceasta cere oficialu învoirea M. S. Sultanului pentru facerea drumului de feru de la Alesandriea la Cairo, Ismailu Pașa fostul ministru de comerțu s au numitu directoru școalei de medicină de la Galata-Seraiu. - Comisiunea de permanență din Parisu s'au adunatu în 23 Oct. mărginindusă a lua științi despre punerea în stare de asedie a departamentelor Șera și Nievru. - Generalul Careletu comandantul întrei divizii s au trimisu dimisiunea sa căndu miniștrii dădură pe a lor, și se zicea atunci că comanda acestei divizii va intra în atribuțiile comandantului an șefu al armiei parisiene, ca și în timpul generalului Langarnieru. Se încredința că generalul Manian titulariul actualu al acestui postu se află în răceală cătră Eliseu, în că nu este îndoială că amu primi să'i mărească atrivuțiile, afară de ni ce va înlocui de vreunu altul. - știri telegrafice din 27 Oct. sosite la Viena, zicu că ministeriul cel nou franțezu se alcătuește din următoarele persoane: D Corbeni, Ministru de Giustiție. D. Turgot. M. din afară. D. Carol Girod M. de Instrucție. D. Tiburie Torini. M. din Năuntru. D. Casa Bianca. M. de negoțu. D. Lacros M. lugurilor Publice. D. Generalul Sănt-Arnol. M. de resbelu. D. Fortul. M. de marină și D. Blondel M de finanțe. D. Mopa prefectul Garonei de susu s'au numitu prefectu de poliție în Parisu în locul D. Carlie. Edicatul au sositu la Portemutu venindu cu șiri de la Lisabona din 16 Obct. Regina a ținutu unu consiliu de Statu pentru a desbate asupra unei reclamații a Lordului Palmerstoin în pricina refuzului înregistrărei unui pămăntu într'o treabă privitoare de Dra Croftu. Consiliul de asemene avea a se îndeletnici cu proposițiunea făcută de a ridica la vredniciea de patru me D. Pepao, esministrul Finanțelor. Alegerile păsau in liniște wi ce păreau menite de a închee cu numirea unei Camere moderate împrotivită pre cătii cabraliștilor pre atăta și radicalilor. - Naveta de SPaoritu din 19 publică testul concordatului încheeta între Săntul Scaunu și Spaniea. - Giurnalul Independența Belgică zice că ce mărginește de a face orice reflecții asupra acestei convepții, care reduce pe Spapiea la timpuri la care era îngăduitu de a spera că nu s'aru fi mai întorsu căndva. În cabinetul spaniolu au urmatu schimbări care de multu timpu ce aanunțasă. D. Areta au părăsitu ministeriul de comerțu și de lucrările publice D. Reinoso este înlocuitoriul său. Modificațiunile cabinetului danezu, pe care le-amu făcutu cunoscutu săntu și oficiale, ele însă ce giudecă în chipuri deosebite și in Germaniea și în Danemarca. În acea întăia din țerile acte ce privește ca o faptă întrun înțălesu democraticu, și organile partidei din dreapta se arată foarte întartate asupra Regelui. În cea adoua an Koneuxara, din protină partida democrativă este pre puținu mulțămită și se pregătește a face noului cabinetu unu resbelu foarte viu în sinul oamenilor. Este cu putință că Dani să știe ceva mai bine de cătu Germanii cum trevui să se afle schimbările ministeriale ce au urmatu în țara loru. Camerile Sacsoane săntu chemate la 1 dec. viitoriu. Postul că Papa au muritu ucisu sau otrăvitu care sbura in 24 oct. aa Bursa din Parisu nu este adeveritu. Aceea ce aru fi pricinuitu astă întristătoare noutate este știrea cuprinsă de Observatorul romanu umu giurnalu din Roma, care anunță KB sănătatea Săntului Părinte este foarte greu amenințată și KB s'au fostu rănduitu a ce face rugăciuni sănților apostoli Petru și Pavel Coșutu au agiunsu în Englitera joi în 23 oct. la doue oare după amează pe steamerul Madritu pe care se îmbarcasă la Gibraltaru, căci capitanul de pe Misis și care avea instrucții de a'l duce dreptu in Staturile Unite nu vru ace abatere la insulile britanice. Ei au desbărcatu la Suthamtown, primirea lui la pre cătu se poate de strălucită și sgomotoasă, - la Ctatspite Unite se îndeletnicescu cu mare activitate pentru alegerea prezidentului. Vereter este cel întăiu canditatu, ceialalți săntu D. Miloriu Filmor prezidentul ptualu, generalul Winfield Scotu, Xanpi Clai, laturile de la nordu sprijinescu ne Scotu, lele de amează ne Filmoru. Noutățile de la Mecsico săntu foarte rele. Foametea domnează la nordu. Indienii se folosescu de tulburări debănduse la prădăciuni. Mișcările revoluționare se povățuescu de Canalul Caraballal, doi din cei mai cumpliți prădători din suita armiei - Efectul produsu în Germaniea, prin noua generalului Tailor in resbelul Mecsicanu, posițiune ce au apucatu Prezidentul rbout acestiea erau neambi giurați ai Necsivanilor, iară astăzi cu bande din ei pustiează paza. Guvernul de la Wasingtonu ce crede că va lua măsuri în contra acestor banuți. Turcica. Se cetește în Suplementul Giurnalului de Constantinopoli din 30 Ont, „Se scrie de la Ianina din Albaniea, cu data din 7%. Ont. „Caimacanul, guvernatorul politiei Beratu au espeduitu aice, la guvernatorul-generalu, vește ca desigură numirea în această funcțiune a generalului Prusianu Bonin. La Verlinu, din împreună ce încredințază că alegerea listei arti pica asupra generalului Pot de Serghen stalin, Camera Viurtembergeză ș'au reapucatu lucrările în 21 octoblicei, au fostu destul de mare, și după o corespondință de la Francfortu se arată căteva observări in această privintă, aruncăndu privirile asupra pregătirilor militare deosebitelor puteri a acestei părți a Europei. Îndoiala încă nu e lămurită despre alegerea generalului căruia se va încredința comanda an șeful armiei federale, a căria nodu astăzi se paru a fi trupele întrunite împregiurul Francfortului. Aice se primu ofițeriu militariu, în misiune estraordio spre a da întristătoarea știre ku unu grozavu cutremuru s'au simțitu în zisa politie, la 12 ale acestiea, pe la 1 oară de dimineață, și a căruia cuțmare au fostu de o patrură de vară și ceva; că o parte a fFie-- e- - -u--- - RR. immortali lăsa Olimpul sa pe a se coborâ pe scurtimpuriu a se esercita multu în arta militară spre nă, și orgolioșii spectatori contempla îngăufați a-și forma unu statuie ruinile altoru state ce'i pe acei zei omniputinți arătându-și slăbăciunile loru și silindu-se a le merita aplaudile. Representarea bravuriloru naționale aprindea inimile acestui populu, egoismu în paționalitatea sa, și entusiasmulu seu se îndoia la vederea victoriilor strebiditatea acestui poporu pentru teatru era bine, atâtu de mare, încîtu, pe lângă rigurositatea cu care examina fie-care gestu, fie-care vorbă, fiecare sunetu reu espresu, sau fie-care zicere reușoară scena romană. Nu voiu a mă intinde assupa teatrului modernu a armonioasă, se silea încă a nu-și face iluziune ceasta ne ar duce prea departe. Îndestula că prin nici chiar de cellu flneorii, prea a vedea în micu această repede aruncătură de ochiu, amu voitu să ceea ce era mare, spectacolulu se da zioa, subu facu a se vedea oarecum cam ce ar putea produce cevu liberu. Sist fața naturei între și, și nici unu unu teatru și cum ar cam trebui să fie. Aceste obiectu nu era metamorfozatu prin palida lumină a cuantități generale ale scenei constatăndule dupe ciclu lampeloru, ce resultatu a addubu o asemenea per mai remarcabilu teatru al anticității, să expminămu mențiune în scenă? Resultatulu ce qu penere se mai de aproape scena Moldoveannă, pre cătu s'a răpopune din frumoasele apte, îminuerea feronității zulu la pol, fără a pretinde a o modela înprimitine, îndulcirea năravurilor, perfențiunea gus- tocmai după cea grecească, tului, capacitatea de a simți mi distinge frumosulu. Mai nainte de toate, celle mai multe piese morideali sarea, ca să zicu pșa, a popurului întregu, devene sunt subt forma pațională, a văndu unu scopu ce se ridică peste plăcerile numai materiile, și pațional. Aceasta a făcutu a se priimi cu entisipulu a gusta sublimulu ne produne geniulu, și a însumi de publiculu nostru; aceasta corăspunde desțelege și aplauda ne Tmilit ce-i uitea istoria ea mai de vipe cuă pecesitatea supremă ne avemu Lo ka unui demnu celeoru. Iată originep și folo Romănii de a produce ori câtu vomu putea one pe anlu teatrului, așa precum s'a simțitu de cei veri paționale, spre a pesnândi gustulu naționalu, a în Ja etrebunii postri Romani scena ns sănnee într'umplări cu trăsuri plăcute obiceiurile și tradițiunele așa gradu de nepfergisne Ka la Greci. Caracterul ponstre și a copta faptele streviniloru noștriresbelicu aliu Romanilor, neuesitaba ce simți de șezii escelinți prin care se consolidează o națiune, încongiura, nenumăratele concheste cele aprinse și mai multu această dorință mi ai făcu a puneri unu mai mare prețu pe artea militară, îi depărtă o precum de la belele apte, mi gustulu loru fu sai duru, jocurile gladiatoriloru le inspiră mai multă plăcere. Însă nu ainsi nici teatrulu romanu de a'și avea corifei sei: Plautu, Terenție fu- Intriga și desvoltarea pieseloru nu sunt mai puținu laudabile. Căntecele naționale, epigramatele ingenioase, unite cu talentele Dl. Millo, Luchian, Gabriela, ce știu a se identifica așa de bine cu personajele ce representează, dau unu gustu destul de bunu acestora spectacole: Hornari, Tuzu Calicu, Doi Morți vii, cei doi Urși, onorează pe autorii loru. După cum amu spusu însă, o piesă teatrală, pe lingă scopulu cu frumuseța intrigei se cade prin încă și acurateța și diviritatea limbagiului, precum mi oarecare conveniență ale espresiuneloru. Cea d'îprinji din aceste cunlități lipsește cu desăvârșire din piesele moldovene, cea de adoa se întrevede, în multe părți. Limba teatrului moldoveanu este cea mai ordinară și coruptă, așa precum se afla în piață. Am zisu că teatrulu este o școală nu numai a biciuirei piciurilor, ci și a îndreptării gustului. Aceasta a făcuți mereci să o ajungă la perfecțiunea ne amu arătatu, unu sunetu prea duru, sau oricere puținu armonioiseă le incomoda sperea, cari se esepuilase a auzi faimoasele trilogii. Ce ar fi fostu oare daca putorii Greci, în 406$ de a întrebuința limba aleasă și corectă, ar fi alergatu la limba cea mai comună, la zicerile stricate și bchimonosite ce le ap fi găsitu în gura poporului? Negreșitu ap fi compusu unu barsapisme teatralu. Limba de mi s'ar fi cultivatu, dar poporulu nu-i ap fi simțitu gustulu și n'ap fi