Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-11-08 / nr. 38
ZLIMEP 5.1 151 că organizată: cele șese batalioane notori volontiri a părței de pe hotaru, ce voru spori pănă la numărul ce se ca socoti cuviinciosu. (Gazeta Piemonteză.) — Kyiin o caretă a palatului, marea ducesă duarieră și arhiducesa Maria-Luiza, eșită afară de poarta Sant-Francesco, în depărtare de o milă de la această poartă, cățiva soldați austrieni beți trăsura celor regești să cedeze șiosa, ca să puie în trănsa pe unul din soții lor ce nu mai putea să se ție și Arhiducesa și noronciră înalțipe picioare. Marea căutără, adresăndu vorba în pemțește acestoru soldați, ca să'i facă a înțălege cine erau ele. acu din baioneta în mănă, se repeziră asupra trăsurei. Augustele dame, spăriete, eșiră trăsură adăpostu in vre reia ușă ele aceștia, după cu baionetele spre a se duce lă vncinătate, acălor, începură Turbații a trăalergia în partea casei in care prințesele scănasără, îngiurăndu și bătăndu la ușă. Din norotoți oaminii din pregiuzime, adunăndu să năvăligan armi, giuneă îndată și restatornici ordinea, in 29 Oct. s'au pusu cu mare solenitate ceatestanta, in ființa a mai multor semnați, ambasadori, să bertăței culturilor preoți (Opiniea.) întăi piatră al templului în&. & Dea Dumnezeu că acesta întăiu actu de libertate religioasă fie semnul unei depline emancipație a conștiinților și a proclamației liîn Italiea. (Crucea de Savolia.) Mareșalul Radetelli, spre a pedepsi Consiliul municipalu din Como de refuzul seu spre a serba sosirea Împăratului Austriei, au desfăcutu corporația aceasta. (Opinione.) Republica Cont-Mapino 20 Obct. Guvernământul este in prada unor nose încurcări. Generalul Norbili au trimisu guvernămăntului acestuia o depeșă Bebona Caria(Curierul Mercantila.) Corespondențile de la Losadin 23 Octom. anunță că regina Dona au fostu nemulțămită de interesul pe care Domnul Contele de Sobra lu guvernatorul Lisabonei, și Domnul Magathe, ministru din năuntru l'au arătatu lui Coșuzu, în scurta lui petrecire în capitală. Și depublici funcționari, ea însă pănă acum n'au făcuto, neputănduse lupta cu folosit în contra țintirilor revoluționare ale Mareșalului Candanxa, materiali. Ministrul are le colegilor avi minisBVelgicu aa Lisabona, ce zile că a primi depeșe în care se cu prinde de a arăta la prilejul curței Portugaliei că și curtea de Madridu este legitimă părtașă de această nemulțumire. Gazeta Națională asigurează ce trăește în Brucsela și cape Izabela de credință, s'au despărțitu de partida Don Carol și se așteaptă peste că ce mergea la pasa ducesă Toate au fostu cestiea, surei cire, tori.La Turinu dini, o de o în pripă, isbutiră Mai tărziu Unu detașementu ce apunță în zădaru, au spărcuitu și soldații casă închisără a lua căți din va opriră răpide, s'au pedeal! pentru arestatu oamini perinele in fugă a Monsiniorului cere prode de cavalerie acă Săntul-Părinte pe zășiderea, ne tepitopis, Fanceli, și D. colonelu de carabineri, și el dă a spera că introrizați de a intra mă speranța pămăntul pontificalu, voește a esersa dreptul de ospitalitate. La emerile guvernămăntului penta respinge, ca unul onor însemnări minciunoase, ctitorilor den smagi ne a D. D. Maretius la Constituanta de zi ei voru oiplomaticu spre a cănăta sprijinu romană, și autorl espri Svezica. Într'o corespundință particulară de la Hamburga din 28 Oct. cătră Indepedința Belgică ce cetește: „De vreo trei ani, în mai multe restimpuri, v'am vorbitu despre trebile publice a Sint-Marino vale Sveziei și despre asociațiea ce a mai confăzi pactele (alcătuirile) făcute ... la care unu comitetu, din fie care ținutu, face parte spre a provoca re Regența adunată au declaratu ca să se forme liverale pe care nevoile timpului Republica s'aru părea că le aru pe mindu legată prin nici unu pactu cu JL... respundă Generalului Nobili că, care totuși ‘A vantrebuința cu înțălepciune potă ce era alăturată la depeșă, cuprinzindu din Sănt-Marin de aru wi adăpone refugari. Peăngă aceasta, regența anunță păruința a alerga și pro pe face folositoare mi neaparat Pe unu minutu ce putea privi, în Svezica, opintirile acestor asocirații mai gata să isbuviască, dară tămplările ce se iviră în anii 1848 și 49 într'o parte a Europei și escesele produse de demogagie înpăimăntără o mulțime de spirite vițălente care se temură, că prifă căndu ceva în vecea Constituție, ori cătu de defectuoasă s'ar părea în oarecare din dispozițiile sale, să au agiutare ca să se reproducă niște asemine escesuri din Svezica. Guvernămăntul, ce pusăse să se pregătască unu progretu de lege de reformă constituțională și electorală, BA supusă totuși, disbaterilor Camerilor celor patru ordine, un de și doi miniștri il sprijiniră cu energie, totuși ei nu fiecare din aceste al Camerei arcu se socoate că numărul să facă a se adopta de cătră ordine în deosebi. Se bănui în această epocă, cu cuvănturi fără cuvăntu, sinteritatea guvernămăntului în prezentarea, la cele patru Camere, a procetului reformei electorale: ce adveri că toți digitalii (cei mari) și amploiații voru vota în genere respingerea progetului. De atuncea lucrurile, rămaseră pe locu, adică în mijlocul partizilor pururea opuse in le ele. Regele stăndu în nedumerire, mi doritoriu de a face oarecare concesie mrtizilor politiilor și satelor, se temea mai cu samă pentru tănăra sa dinastie, de ași incipenia buna voință și sprijinul înaltului cleru și al nobilimei a căria înmurire este prea mare în acea țară. Cel întăi născutu al fiecăriia familii este, toții s'aru suie la 1500. eși în sfărșitu din nedumerirea de lucru ambelor ordine al de pe aita secție De Cavana, de refugiu, semne desplăce Reginei, a Împăratului in coptra asupririlor lui clericalu.. Cuamien. de simbatie au trebuiturasă Vila Franca rele pănă acuma nu recunoscură giurămăntu în patriea lor. că Republica ce Austriei, are auzi de distituere neautorizateva zile la Magritu. Aceste doi puneanăratu aeste rudă de aupoane ea aru datu spre a nu deștepeste rezultatul guvernămăntuce vecinu, și di acesti că marchizul ei și relista losa corpul de regină dinului dreptu, (tagmei) seu însfărșitu îmfățioșatea să se Regele sa, dăndu cu putură isbuti mădulariu Dacă ka aru pu gree f p. e. — comi alta. Aicipentate. Eipiocitatea Șalupele de a videalupele ce că curiozitatea nu cuprinsăse căzu să videmu. - din turnl Ei ce voru Ei sine! escortau Și eșiră însoținduse nilor erau mai în numeru zece, între care Inima 4 Noi ne trasă marămu. Soarele destinde ce ridica, marea era liniștită.. oamini erau să ce sugrume!. Ei ce suită Mai multe șalupe ne urmără. Ele apucară largul mărei, și, nu înțăle să serămu sine în ni se ce escortau pr unu duelu de mare, să mergemu ne mape, mi de ne barca toți noi, a cei ce sea, unu spectacolu săni gerosu, sgărcise; cea neînvinse și selbatică IC. Vostrița. într'o barcă, noi sărbămu și așa însă trebue sacu repegune spre orizont, aura cu toate aceste doi într'o ce cu ' înspăia mărturisi, desbr BUCĂUscena ue naturală, însă cătu npe-așu aimé săntatu văzindu i - i barca mănduror pe 1, se înțălege că și ne , Ke? ? ca ui. .3) 1 urcu la iră, campio lireu în care Francezii fiindu totu de zece sau douespreși ne sale de totu goli, a noastră, o batae - nandu. Ce tablou minunatu de făcutu!... , Noi De de parvisile . UNU, LA LALAD mi urmărinduse, cufund pantului, se mi noi crezuserămu cum că barca secretu partea șăi. Turcul ori a unuia unu ori a altuia dintre A. lup- cară de o logi ie I ... pa fi puse degrabă, și punăndu cu o îngrijire deasăcu gura navii de ură ni delepsape. Ex de bună o minută subu valu, ka să casă descleștați mitu „aheu usu uant S. lu, Ka CB lasă des greoștați și devită vestimintele lor într'unu colțu al barcei. KB era bravou, însă după chipul oaminilor departe Cu toate aceste loviturile ce și acu - Le ‘ * 0 . » ) , e ue ce cuprindea grecu - zători. CU sprănceana M . însă n'apucasă bine lui Valter Scatu, noi săntești măndoi ce aruncaseră resunără ia- Circhuruncaseră de prin cerancezii Turcul era unu oué Fa să măntue și cu pumnariul. Ffiindu amiens - O luptă săngiroată, îmi zise Ferrasa ca, cu selbătăcie, siliți de de a lua Grecul poate că era de douăzeci de ani; în o curățănie sumeață, pumnariul în dinți, buza sa Noi ne înfiorărămu, pe căndu pe bunești bravo nici de cum deprinși cu asemene spectacule, și duelurile cele din Apusu, nu stricasără gustul. Nu se află nici unu cetitoriu așa de îngreuetu, pare să nu ce fie interesatu de luptele cele mari descrise, de omul acestu prodigiosu pe care'l numescu Valter Scotu, și a nu fi luatu în peplu partea sau a unuea sau a altuea dintre protivnici, cea întoarsă esprima măndriea. Elite să fie bravu, de bravura această de totu franeza muceză, care pășășteO liniște deplină. Fața sa nu vădise nici unu felu de tulburare, el qui espunea resbunare de cătu insulti ce căpătasă. Astfelu, noi eramu pentru dănsul, și fețile celoralalți spectatori vădiră cu a noastră, ce, cufundănduse spre a se apăra de lovituri, apoi obosiți de acestea eramu părea ju înpingători, nescu cel albastru - mai multu erisău, viața tatăl unul asupra .. acăria capt tu tre ghibăciei, fug patruzeci de ani, pă, aruncănduse în prefaceri. Cu ILI pini to LUPIA OCULUI , fupiginie - a cu său, că trebue a ce cel ucisu, unu focu eroi dhu; pate, pentru de altuia, înotăndu cu măna stăngă prinduse ce apropieră ce € , CC înota ce cuju de minesigure, curata CU Bra Alu, CU b a > D Thillois pe RO mă o pans largă, entru qi umoare era un Ed nv AN apă, î cuarcată Le . 4 -șcalupele, dinți. achiul buza de o potrivă nu bucn ceză, c M său se scănteea po simpatie și se à pentru CIS, cu ceealaltă lovindu - odără făiănduse nevăzuți JLVL totuși deschisăseră însă - 2401 mi uităndu de