Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1852-02-14 / nr. 65
V : - + + - N °. 65. .. Abonamentu. Iașii mi ținuturi: Prepul ne unu anu 75 dei . MAT - șese luni 40 — -- înșiințerilor ne unu rându hirtste 25 parale. Astă fone esă Lunea și Golea cu doue suplemente in 8. pe fiecare lună, UE- st | pă Li Fex Las a” M . Iașii, Joi in 44 Fevruarie 1852. ES PE Anul I teptăți. Ce face în Iași, a Pedargica în morpuriea Buciumeluii Romani la ținuturi pe la Domnii Profesori. și în București la libreriea D. Ioapidi, xspreți de doi galuini mi unu svanțigu pe anu. îPIMra OLDAPIEASA. mădulariu Comisiei îndeplinitoare Kodes ia părei me D.sa Aga Costachi Hurmuzachi. Româniea. Garrela Pomano-[eomans De Bodeapă, cel arătu de favorabilu mi puținu costisitoru râul Oltului zicu, ce ce pare hărăuzitu chinru de natură spre înlespirea comerțului ecstemicru afară al Transilvaniei cu Țara Romănească Jurnalul „andorer” din Viena, în numărul uși , nste încă pluimlu, spu cum amu, cu data din 7 lansapre anul coreniu publică sh zice nu s'au cescriu încă, și va rumăneama, daarticol în rape tradează despre o cvestie imi că guvernul nu BA ajutora slabele noastre puteri M (Ba urma.) tantă, atătu pentru Principatele dranssiene, cat si pentru Transilvaniea, ne care ni lipsimu - o cu Velgratdu, 16 Ianuar. Inginerul englezu șunica fără întărziere cititorilor noștri. Acele site au sositu aice spre a intra in desbajurnal zinei Fermanul imperial de s'au liitulieri cu guvernul Serbianu în privința iioi- București la 8 Dechemvrie d. n. 1851, după Jfruiumui. atașau de Éent lucrările construcții drumurilor și a podurilor cer RL..u. Înfiinarea din Principatele dranssiene, urmează a ce rigula unui drumu de feri de la Alecsina cu pănă la radicalemente și a lua o simțitoare îmbunătățire, la Cemendria cu cheltuelile unei soțietăți enoriuze să se fi și primitu de cătră Înalta Poartă. Serbiea se invitează acum a înfiinau făcutu comerțianților și febricanților la lucrarea drumului de feru de la Alecsinacu pănă la Belgradu. (G. rom. germ.) Din Aradu avemu știri, cumcă în urma unor corespondențe, peste care s'au datu, că se facu între prisonierii din fortăreață și emigrați, s'aru fi mai aspritu măsura trădării lor, adică li s'au luatu instrumentele de scriere, iar din Transilvaniea se scrie, că s'au mai trimisu încă vre o 38 de prisonieri politici la fortăreață. - Cine vrea a ști, cum ne petrecemu carnevalul, cu cătă plăcere, sfială, supărare, voie, năcazu, capriție, acela se judece numai contrastul ce se află și între diversele nature omenești și între deșărtăciunile unuia și altuia. — Minteneros. Dons „Observ. Dalpi” ș.a. între senatul Muntenegrinu mi intre Dagiile Petrovici, desemnatul următoru in scaunul al vlădicăi, s'au mai intămplatu decurăndu neimvoiri. Senatul, sau mai bine presidentele acestuia Petru Petrovici, din preună cu cățiva senatori partizani ai sei, nu'și va vrea să'și cunoască pe junele Daniele de capu al lor, pănă nu'și va căștiga însușirile ce se arată prin testamentul răposatului a se cere pentru domniea peste Muntenegru. JuMoldovei prin adresa ca xs No. 652 Din 11 cere și cuprinde urmatoarele: SIașii. Deosubiea Oșilor Principatului Peopsapie 1852 in nostene a publica somotoprele ordine de sins No. 5, 7 si 8. No. 5 Ghenar in 27. Din Anaforaua No. Aa D. Minicipsasi din Năuntru, incredinpindune de sirguința ne intrebuințază Stolnicul Iordachi Luchi rănduitul comandiru al pompierilor Orașului Romanu, întru ținerea în bună stare a comănzei ce'i este încredințată, cum și pentru slujba de mai mulți ani ce au prelungitu în pămănteneasca Miliție, în temeiul acestor atestații Noi înaintimu pe numitul în rangul ostășăscu de Praporșcicu potrivitu cu a sa îndatorire. No. 7 Fevruarie în 5. Potrivitu raportului No. 514 a D. Gheneralu Inspectiorului Oastei prin care au supusu cerirea demisiei dostorului Batalionului al II Capitanului anul Rotu și pentru înlocarea acestuia cu actorul de Medețină și Hirurgie Xenue prezentatu de Sabu doctorul Miliției. Noi întărimu demisionarea celui întăiu și celui al doilea întrareaga postul Barante. No. 8 Fevruarie în 8. Demisionatul din Miliție Maiorul Neculai Lamandi prin jalubă cătră Noi arătăndu dorință de a îmbrățoșa iarăși slujba militară în însărcinare de ai stru Domnescu Adjutantu, în conerațiea slujbei de zece ani ce au prelungitu numitul, în care vreme au comandatu și Escadronul cu deplină vrednicie și plăcute purtări, precum Neamu încredințatu din al său atestatu cu formularul alăturatu la el, ce'i s'au datu la a sa demisioare. Noi primimu ne D. Iamandi mi il întărimu de al Nostru Domnescu Adjutantu, cu rangul său de Maioru. Prea Înalțatul Domnu Stăpănitoru prin decretul subu No. 16 au binevoitu a prmicipatele danubiene au fostu și săntu încă toté una cea mai însămnată piață de vânzare , producțiile meșteșugurilor noastre, cu toate manufactura engleze, franțeze, germane, ba chiare și nordamericane cam de multu împinseră în ale noastre, apucăndu-le locul pe care zdinnea il ocupaseră numai ele singure, și măcar că Principatele danubiene prin fabricile sale de stecli hâartienii de postale, ce nu de multu ce întemeeaseră acolo, producu o parte din acele maituri, care mai de multu avură numai Transilvani de patriea lor, de unde se și aduceau acolo. De aice se poate videa, că loculețul ce au maine piața Principatelor danubiene pentru ce nu facturilor transilvanene este de totu cumpulatu. Fiinducă Transilvaniea, precum se ție, nu scoate niscarea mărfi fine, și nici poate să le scoată la starea de acum a industrii case, de aceea îngrijeșc ea Principatele danubiene cu fabricate ordinare și alte producții de ale meșteșugului pentru peduințe casnice. Prin urmare dar se află aice, precum se poate vedea din isvoare statistice, peste o sută de prăvălii cu marfă de Transilvaniea sau de Brașovu (bogasierii, brașovenii,) și fie Kare vinde din trănsele pe totu anul de la 10 pănă la 40,000 fiorini valuri de Viena (30,000 -120,900 de lei). Însă la starea de acum a drumurilor (celor mari) din Principatele danubiene cere transportarea acestor mărfi cheltueli mari. Cel mai de ne urmă prețu al chiriei transportului de la hotarul Transilvaniei vine pănă la 8 fiorini v. d. V. pentru o masă. Dară ce se facemu! Drumul cel . FOILETONUL ZIMBRULUI LA. Ce gândești măi frate, Te-apuci din pacate Iar versuri să faci? Părerea me este, ȚG o spuni fără șagă Mai bine să taci, Ca nu fără veste Muza să te tragă Penaltul Parnasu, Ș acolo odată Suitu pe Pegasu, Dreptura giudecată Vei vede te-a duce, Ca să te apuce La gre răfuială, Să dai socoteală Cum de Poezie, Cu-așa negrobie Tu ai cutezatu De te-ai apucatu.Desabul în nori, Te-au svărlitu cinci ori, Și căndu ai picatu Vai coastele tale Rău s'au sfărămatu, căt zău de jale i că nii plăngeau Și boii zăgeau. Șii că -mi spuneai mie hai avutu norocul, Prin inginerie, A măsura locul, Delici mea la soare, Norii 'i-ai văzutu, Și cum mi se pare Nu ț'o pre plăcutu. Cată bine, cată, De'i mai cuteza Pe Pegasu odată À încăleca, El pănă în soare Cu tine-a sbura Și o scuturare După ce'ți va da, Te va trănti goșu, cătu osu de osu i s'a sfărăma, Și atunci credu sine C'ori ce focu din tine Re poru, Pentru poezie, Ca fumulu'a duce De vânturi mânatu, Ca cerbul ce fuge sle 'ntinea sxmnie De câni alungatu. Cupăntul ce s'au rostitu la esamenul scoalei publice din tărgul Ocnei din 3 fepruarie 1852, de cătră prof. A. Păunu. ONORAȚILOR ASCULTĂTORPI. „Pentru a putea agiunge omul mai curăndu la scopul menirii sale, spre a cunoaște cu respire misia la care providința directă îl orănduește și apoi spre a urma potrivitu amăndurora, ca să sosiască la locul ce de la așa înființare creatorul iau terminatu, trebuie mai întăi ai se disporta simțirile noște ale sufletului cu care el se află înzestratu de la natură și prin care el se deosebește de toate celelalte animele vețuitoare împreună cu ele, fără de care disportare puțin s'ar deosăbi de exe. Acea disvoltare nu o poate căpăta de aiurea de cătu numai prin învățătură, prin care nu numai își poate cunoaște necesitățile lui, ce cu multu mai văz. Dosu acele o-ji crescu lama, ji înalță rangul mi meritul și însfărșitu îl rădică mai presusu de ai căi ce îi pribosescu, acele ce ji adună