Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-11-08 / nr. 38
k # Abonamentu. Iașii mi ținuturi: Prețul ne unu anu 75 lei. șese luni —— înțtiințerilor ne e de 25 parale. Astă sone esă Lunea ș doue suplemente in 8. pe fie D rându i Golea cu E Llună. Iașii, Joi in u Noemvrie 1851. Anul IE Abonamentul. Ce Face în Iași, la Redacțiea în Tipografiea Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la libreriea D. Ioanidi, cu prețu de doi galbini și unu Ivanțigu neanu. = 325- MOANDARIE A. Iașii. Onorabila Demsurnie apin aûper ca cu No. 6905 nu pofiteșe a publica următoarele opdine de zi ale Prea Încalțatului Domnu. Stapănitoriu cătra armata de ainie, em. A lubiții Noștri oui Prinții Lefteg tii Iancu ui Auexi Ghica de au fostu crbini Eurai spre a studie, săvărșindu lțesemine cursu s'au întorsu in Patrie, în care prileju amu sințitu a Noastră părintească bucurie, și avăndu totu odată îngrijire a răndui Lușinărilor sale însărcinate de slujbă. Noi amu găsitu de cuviință ai nnși și ai întări de ai Noștri Domnești Adjutanți. A.I. No 33 Ont. 28-D. Gheneralu Inspectorul Oastei prin raportul No. 6773 supuindune cerirea Praporșcicului de Artilerie Lascar Bogdan de a ce demisiona, fiindu că starea sănătăței nu'l iartă mai multu a prelungi slujba. Noi încuviințămu demisionarea numitului Ofițeru în rangul ostășescu ce are. No. 34 Noem. 2.Potrivitu cu mijlocirea D. Gheneralu Inspectorului Oastei prin raportul No. 6821 Noi încuviințămu Capitanului Gheorghe Angelici după a ca dorință, legiuită însoțire cu văduva Maria Of. După aseminea raportu No. 6811 pentru știința slujbei și vechimea în ea cu bună purtare a Vanmeistrului de Escadronu subu ofițeriul Gheorge Æivope. Noi spre răssplătire înainpmu nenumitul la rangul de Candidatu. | -„a-752 ” . — Revista Rolitia. Neorăndueli foarte supărăcioase au urmatu la Belgrad în ziua numelui princepelui Alesandru. Niște destrămați beți, au spartu cu petre geamurile Consulatului Englezu. Princepele îndată ce ce înștiință de aceasta, trimise la D. Fondlac consulul Englezu, pentru ai mărturisi părerile sale de rău. Consulul însă pesocotindu aceasta in deagiunsu ș'au datu pavilonul gosu. — Prin unu firmanu Împărătescu Abas-Pașa este împuternicitu a face drumul de feru dintre Alesandriea și Cairo. Guvernul Turcescu nu continește cu economiile sale, vase de totu în favorul Danimarcei, pentru că toți ofițerii ce s'au numitu săntu Dani, au produsu o foarte mare mișcare în Germaniea. Mepripsa de Vestfaliea anunță ca o faptă de totu adevărată că D. de Bodelșvinu, ministru de finanță al Prusiei au datu dimisiunea sa, în urmarea adaosului progetatu pentru butgetul de resbelu, la pentru ca să poată însfărșitu acoperi defi care nu pru a pune măna numai pentru a nu țitul budgetului său. Acuma s'au decidatu unelti încheerea unui împrumutu, Grăusta de Rocă unu scăzămăntu de 10 la sută să se lomea încredințată că dimisiunea m. de fifacă in toate lefile publice ne 6.lminanțe a Prusiei nu va fi primită de rege, această măsură va produce vr'o douezeci milioane de lei. Gazeta noss de Prusiei si Lordul au anunțatu că Lord Palmerstoin aru fi intervenita în favorul Constituțiunei hamburgeze pe lăngă mai multe guvernuri germane. Foaia oficială din Hanovera anunță, kB în adevăr D. Edghecomba care, în lipsa D. Bicch direguește trebile legației, din ordin L. Palmerstein au invitatu pe guvernul hanoveranu a intrebuința toată înmurirea sa în scopu de a abate pe politica Hamburgii să nu se amestece cu Dieta. Însă de a doua zi i s'ar fi respunsu D. Edghe combu că treaba aceasta era de competența Dietei, că Hamburgul va apăra cauza dreptului și a libertăței însă rămăindu în marginile legilor și a train ședința ca din 23 Ont. au dictatu restatornicirea înlocuirilor militare. Parlamentul Enghiterei în 4 Noem. s'au prorogatu (urnitu) în formă pănă la 15 Ianuarie viitoriu. Una dintre greutățile de se află între Danemarca și Germaniea În privința Halstatelor. Camera Deputaților virtembergeze tainului, s'au pusu la cale. Prusien și A! - Monitorul prusianu publică decretul regescu care convoacă Camerile prusiene la 27. Dacă amu crede Curierului Percaptil Genul, Franțica și Englitera amu fi trimisu la Viena și Florența o notă energică despre absorbirea Toscanei. Amăndoue puterile aru împuta guvernului toscana sinuciderea sa, iară Austriei abuzul puterei și a înmurirei sale, poftind de a respecta autonomiea toscană și tractatele a cărora calgare aru mai încurca starea cea de acum preîncurcată a Europei. Această noutate se publică, însă fără de adeverire. Noutățile din Portugaliea primite prin canalul Engliterei facu unu tablouu tristu despre starea acestei țeri. Descrndetul domnește ne toate părțile, neorăndueala este în culmea sa. Cortezii viitori se anunță de foarte furtunați. În 2. Noem, au să se facă alegerile generale în toată regina Portugaliei. Giurnalele ministeriale din Spanie a prevădu că majoritatea de și nu pre însămnată, totuși va fi favorabilă ministeriului Saldanha. - Ce scrie de la Madridu din 3. Noemvrie mnutri- că partida moderată au căștigatuustriea s'au învoitu ca regele Danemarcei timau deplinu în alegerile municipale, partida să numească singuru, după cum ajuns s'au îmfățoșatu la alegeri; comandantul an șefii și ofițerii superiori Nu se crede însă că totu așa va fi și prin a trupelor holstanneze. Aceasta punere la provinții. | ! . . ne -- FOILETONUL ZIMBRULUTI. DE LA PARIS AA ATENTA PARTEA A DOUA -RECGIAL. Castelul este întocmai cu acele pe care revoluției din 93 le-au lăsatu încă în picioare în Franța, podu ridicătorii, șanțuri, crestături, galopi, ferestre cu gratii.. nimică nu lipsește. Deasupra porței la întrare se află o armătură susținută de doi leoparzi, pe scutul ei se vede o sebie cruciată și încerca ce citescu cuvintele: Quid maus? Mai multu ce? fundul scutului e foarte rău tăetu, în cătu nu se potu găci culoarele. Castelul acesta, astăzi proprietate a D. Calarabi, Baronul ce zice că apucase crucea, în ura nea. Baroneasa vărsă unu torentu de lacrimi, făcu mirilor lui Dumnezeu, însă este cu putință că pe ca să'i repeteze de o sută de ori moartea iarmacătu ținu campaniea, ura această să se fie stănjunului său baronu, care fu ucisu de necredincioși, întru cătura, căci el aducea cu dănsul o evreică și dururea Ca ținu șese luni, frumoasă din Constantinopoli și aru fi luato de După aceste șese luni, ca și văduva din fabulă, femee dacă legea lui Hristosu, ka acea a lui Maea începu a'și merge occhii săi cei dulci mi à hometu aru fi înnvoitu bigamiea. suriile frumosului paju, care pănă atunce își per Baronul de Vilmhozen era însuratu și și lăduse timpul în zădar, încercănduse de a o mănsase soțiea în castelul său din Swabiea, unde nu găea, ce prea silit de a ce înturna, ce înțălegere din Pajul era tănărit, bine făcutu, ochi mari azurii, pricina evreicei, aceea ce'l îndemnasă de a face să măni lungimi albe, ce mai știu? ce respăndiască vuetul morței Case, mi acesti Castelana uita căte odată și'i da brațul preămtornici în noul său castelu, pentru de a trăi acolo blăndușe cu dănsul pe pămănturile sale în curfericitu cu frumoasa fiică a lui Israil, necaresul primăverei, care se împodobise cu cea mai ș o făcusă sclavă, fermecătoare verdeață și cu florile cele mai reci, ne căndu el petrecea acolo o viață dulce, balsamlite. Doamna baroneasa de Vilmioren trăea foarte atunci pajul și baroneasa începură de a iubi tristuri ce spæce acum în castelul Svabiei, unde misteriul și umbra bucheturilor de brazi, verdeața văntul plăngea prin toate șeminelele și pe subțicea în comată ce încadra părăuțile, fănațele cele toate ușele, și unde n'avea altă petrecere de cătu smaltuite cu Wergissmeinicht (Numă uita). Ei ce armatoru bogatu din Lepantu, fu ziditu de cătră Her de a asculta preotul făcăndui frumoase cuvinte sa puneau posti în poemiile de prin mijlocul păduman de Vilmhozen baronu de a imperiei, și unul tinești pe care nu le înțălegea de locu, și de a rei, spre a admira apunerea soarelui, a asculta a din companionii lui Frideric Barbăroșie, turnarea din espedițiunea nenorocită în care țo pe necredinciosul său baronu, care'și uitase femeca relor... narhul germanu își află moartea, baronul Herman de Vilmhozen, se opri în Livadica și ridică apentru o nepoțică a apostolului Iuda. În în săruta zioa și noaptea o medalie ce-i înfățoșa ura sărei, căntecul piculicilor, murmurul rușcași fiindu că aura, piculicea și riurile vorbiau de amoru, ei le ascultau cu uimire. Amintirea baronului răposatu era cu totul de Într'o zi unu paji, ne care domnul său nu îmncoie unu castelu cu banii ce'i luase de la necrevărase, sosește la castelu, ba și pajul din cele parte acuma. dinuomi (*) ! bra legendă de Malborugu, el era de totu în ne(*) Legenda este istorică, mi noi putemu adeveri autentru îmbrăcatu, și purta lancea întoarsă.. veni să anunță pretinsa moarte a domnului seu. Într'o zi baroneasa părăsi vestimentele sale cele lungi de doliu; într'o zi părăsi și strănsă într'o cutiuță medaliea, pe care așa de multu timpu o ticitatea cu dovezile în mănă. îm-