Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-01-29 / nr. 12
17 REVISTA POLITICA. - Principele Menciof ce pare hotăritu ca să numai întreprindă vreo lucrare importantă, sau că armata sa, încă amețită de la bătaia de la muncherman, nu ar fi în stare, sau că el se razimă în anotimpul cel rău spre a slăbi pe aliați. Opinia această de pe urmă este destul de răspăndită; și in obiectul acesta ce însușește comandantului rusescu o zicere caracteristică: „Lasu să se odihnească soldații poștri căci generalii Ianuarie, Fevruarie și Martie vor face mai bine trebile noastre de cătu toate atacurile putincioase.” In adevăr aceștia sănt au asilierii în care Rusia mai totdeauna s'au rătămatu, căci lor datorește succesele ei cele mai decisive. Dară laudă lui Dumnezeu! Situația armatelor aliate este încă bună. (Curieriul de Marsilia). Giurnalului „Semafore”i se erpte din Constantinopoli, după cum se impărtășăște „Wanderer” în N. 34 cum că consululu franțuzescu din București Poujade s'a rechematu, din causă că elu ar fi făcutu o mare oposițiune Prințului Știrbeiu. Totu acolo cetimu că și consululu englezescu Colcun iși mai continuă oposițiunea sa la în contra Prințului și pune de temeiu Elu re nedreptate, zice giurnalulu, că merge așa departe cu aceasta, fiindcă se poate ca aceasta să tragă după sine urmări rele. Derviș Pașa se rechemă la Constantinopole, fiind KB Ce află la mănămente, că el ar fi luatu 22.000 de galbini de la boeri cu condițiune, ca să înfluențeze pentru căderea D-lui Știrbeiu. Mai încolo Domnii din Principate, cum se vede, nu fu prea ințeleși între sine întru ducerea politicei. că elu au imbrățoșatu partida progresului îngrădinduse cu bărbați, carii să'lu ajute în cariera cerută de civilisăciune; și dacă au vreo opusăciune ori unulu ori altulu se siliră a o nimici. Derviș P așa cum știm, avu și misiunea a cerceta lucrurile aceste și acum se scrie, că Ghica s'a și aflatu nevinovatu. Justificarea nu va remănea îndărăptu. Apoi Domnii, ca representanți ai țerilor potu să pășească cu ori ce energie pentru binele patriei, ne mai luăndu în socotință opusăciunile cele fără presocotință luate chiar în timpulu, cănd ar trebui se domine o unitate întrupată în ori ce patriotu, și căndu ar trebui să se bată la ușile cabinetelor fără pregetu, pentru preocuparea altor rele ce ar putea să se reunească în timpurile aceste critice. În Constantinopole Principatele nu au nici unu ambasadoru, și chear acum, cănd ceru cercu stările, e aceasta un scăzămăntu mare, ce s'aru putea suplini, trimiținduse cel puțin pentru ambele Prințipate mulu comunu. Tspura. Constantinopole, 15 ianuarie, la Poarta turcească ce ținu conferințe dece cu cei mai de frunte bărbați ai Turciei, întru care se cetescu și se desbatu proectele de reformă care suntu a se întroduce prin legi noă în tot cuprinsulu Turciei fără nici o diferință de naționalitate și religie. Multe din acele proecte se priimbă întru tot cuprinsulu loru, altele iarăș se reî ntoarseră comisiuniloru spre o mai deaproape cercetare și rumegare mai nainte de ce aceleaș s'ar supune la sancțiunea Sultanului. Între altele ce va înființa o lege fundamentală, în puterea vămeane la toate judecătoriile din toată aceasta corupțiunea care domină. - docu- Despre Ghica se scrie