Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-08-01 / nr. 159
634 V Unirea Principatelor. * Zisu-ne-au unii: Faceți dintr'aceste provinții un stat creștin, și „întemeiați asia o barieră în contra Rusiei; însă interesul rusescu este puternicu într'aceste „provinții, și a face dintr'însele întări „mai mult acolea înmurirea Rusiei.” „un stat neatărnat ar fi a (Lord lon Ruses in Parlament, 6 Iulie). Unirea Domniilor Moldovei și a Valahiei într'o singură domnie Romănească au fost altă dată ținta eroicelor păruinți ale Domnilor noctpi celor întru adevăr mari. Acum înteresul politic al statelor celor mai mari din Europa cere ca aceste gemene domnii romănești CB se întrunească sub schiptrul unui singur domnitor. Asia se arată astă dată ideea unirei principatelor ca o menire bună pentru desăvărșita întemeiere politică și națională a romănilor din valea Dunărei de Gios: asia ca să se împlinească în zilele noastre, ca prin faptul ursitei istorice a neamului romănescu, consolidarea unui stat cu totul european la marginea de răsăritu a Europei amenințată de cotronirea modernei invazii a Nordului. În sfaturile diplomației europene făcute la Viena, în Martie trecut, representantul împărătescului guvern al Franției înfățioșă ideea unirei principatelor cu combinarea cea mai din tăiu prin care s'ar putea pune o stavilă întinderilor amenințătoare ființei imperiului otoman despre partea Rusiei. În deșert după aceea, în deșert se încercă cabinetul rusescu de a-și bate joc, prin organul Jumaasasi de C. Petresosrgu despre „sistema de bariere” întrebuințată, în alte împregiurări fără de mci un folos, în contra Franiei: în deșert ce mai zimbește aburi de ris diplomația rusască despre ceea ce vor să facă puterile maritime din principatele Moldovei și a Valahiei, pentru a le pune în stare de a împedeca, pe uscatu, drumul Rusiei asupra Konstantinonoal Noi Romănii din Principate ne aducem bine aminte cum, de pe la 1831 Rusia însași au săvărșit acolea pe malul stăng al Dunărei noastre, o întreagă sistemă politică carea, cvonsfințită prin Reglementul Optanir, au stătutu păn' în momentul de acum Ka cea mai puternică barieră pus în contra Turciei chear in cuprinsul hotarlor ei dintr'un capăt al Țerei Romănești păn la marea. Înse bariera aceasta era cu totul în folosul Rusiei, și barierele sănt foarte peplăcute atuncea cănd mai vărtos dăm de dănsele că sănt închise dinaintea noastră, că trebue să sărim peste dănsele.. Cănd oștile rusești ar întimnina o stavilă pe malul Nistrului, cănd din loc le-ar căuta a da peptu cu puterea armată a unui popor tare de 5 milioane de romăni: atuncea, parenise că n'ar fi așta de ușor parului Rusiei de a mai purcede fără socotință oștiri asupra Constantinopolii. Unirea principatelor pe-au fost făgăduită chiar prin Reglementul Organic; înse atuncea nu G Kodzesko, cămnu în toată întinderea loru. A umple în modulu acesta coloanele noastre cu așa corespondențe, zicemu fără temere, că sarcina unui redactoru ar fi îndemănă și de meserie. Sistemul nostru au fostu și este de a da cetitorilor numai aceea ce iar putea interesa, iară nu să punemu literă lăngă literă spre a umplea mai în pripă coloanele. Articule de fond atingătoare de țările noastre credem că am publicatu mai multu de cătu ori care altu Șiurnalu Romănescu, deși coloanele loru sănt îndestul de impozante. În sfărșitu declarămu că altu feliu nu putemu îndoi formatul fără de consumarea abonațiloru care singuri sănt în stare să deie Zimbrului în privirea coloaneloru o formă mai măreață. Săntemu în așteptare. Zicemu în treacutu că în București avemu numai tr ei abonați.