Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-10-18 / nr. 221
882 dua, Pesta și Cracovia. Pe lăngă aceste mai ecsistează facultăți de drita la Agram, Debreținu, Groswardain, Hermanstadt, Cașau, Clauzemburgu și Presburg. Instituțiile acestea costau in 1846 ne Statu 815,000 florini si in 1854, 1,108,000 florini; In anul 1841 se afla 418 profesori si 15,176 studenți, în 1851, 583 profesori și 9546 studenți. Oare la pol de se va calcula sumele de bani de ce cheltuescu cu ținerea scoaleloru, a cărora venitu pe anul curentu trece peste 1,200,000 lei, ce rezultatu s'ar avea? ... piausta de Colopia, de cătra timpu înșiră în coloanele sale și articule atingătoare de principate, stăruindu mai cu seamă ca Beserabiea să se lipiască cătră maicăsa Moldova, de la care s'au răsluitu prin tratatulu din 1812; aceasta au fostu una din smintelele cele mai mari ale politicei europiene și cea din tăie verigă al acestui lanțu de pelegiiuiri care se închie prin misiunea lui Mencicof. Argoros de Mencicof, iată ce zice o scrisoare particulară de la Moscva, adresată unei familii Rusești ce petrece la Paris, că Prințul Mencicofu s'ar fi călugăritu într'o mănăstire de ale vechei capitalii ale Rusiei. Se crede că perspectiva prnorocirilor ce erau trasu asupra țărei sale, au fostu pricina îndemnătoare a călugăriei sumețului ambasadoru al parului la Constantinopoli. Corespondența austriană anunță că Franța și Inglifera ar fi autorizatu pe națiile nealre să facă comerțu cu grăne în Marea Neagră, sub rezervele cuviincioase. În giurnalul Express de la Hamburg. ce cetește: „AU sositu aice o depeșă particulară din isvoru autenticu, care dă amănunțimi asupra înfringerei Rușiloru de la Carsu- Combaterea au ținutu peste 8 oare, și dintr'o parte și din alta s'au bătutu ca desperați. „Pe unu momentu Rușii isbutiseră a cuprinde doue baterii, însă mai nainte de a avea timpu să întoarne tunurile ori de a le țintui. Turcii au năvălitu asupra lor cu o asfel de aspre încătu nu numai KB ei au reapucatu bateriile lor, dară încă grabnica această pimbare au pusu capătu bătăiei. Împinși cu furie, Rușii în buimăcirea lor s'au trasu peste tovarășii loru, producăndu confuzie în șirurile lor. „Turcii au făcutu o eșire și au măcelatu unu număru însemnătoriu de Ruși, mai nainte de ce aceștia să'și fi regulatu șirurile lor, mi dea ce de emeți din buimăceala lor. O depeșă rusască zice KB deși unu mare număru de uciși și de rîniți s'au luatu în cursul luptei, peste 4000 oameni au remasu subu zidurile fortereței, 200 Ruși au căzutu prinși și căteva tunuri săntu în puterea Tuorcilor.” Ce cetește în Gazeta Posteloru. După noutățile din Crîma sosite la Viena în 13 sara, avantposturile armatelor aliate nu se aflau in 12 decătu la 5 leghe de la Bacce-Serai. Rușii se retrăseră prea încetu, și se pare că Liprandi, ar avea intenție de a se retrage pe linia Berbecului si de a ce rărămane porția prințului Gorceacov. Ce credea că bătaia ce trebuia să hotăriască soarta acestui pămăntu apea ce tămpla curăndu. Ceia ce'i siguru este că rușii nu potu mai multu să taie aliaților calea pe la Bacci-Serai. „Se pare prea desențatu că Rușii au încungiuratu cu unu lapțu de pone fortificații partea nordică mu mai cu samă Severnaia, și vă ei au pusu partea aceasta