Zimbrul, 1879 (Anul 5, nr. 6-60)
1879-01-13 / nr. 6
ZIMBRUL INSTITUTI UNE A Reuniinei Femeilor Române din Iași. Atragem cu plăcere atențiunea publicului asupra următorului proces verbal al membrilor din comisiunea financiară numită de Reuniunea Femeilor romăne din Iași, spre a se verifica campturile de gestiune ale D-nei Casieră Elisa Roșu, pe timpul de la 8 IX-bre 1877 la 8 IX-lre 1878-După jurnalul casei, condica o soude și condica de partizi, soldasul aflat la 8 Noemvre 1877, prevăzut și în procesul-verbal al comisiunei din anul trecut a fost în sumă de : Lei B. 54,960 46 și care se compune astfel cu : Lei___B. 53,344 57 în efecte publice, adecă : Lei B. 31,629 57 Bonuri rurale 11,000 — „ domin. 9,400 — scrisuri fonciar 600 — 2 obligațiuni ale casei pensiun. 715 — 2 tablouri de renta. "531 44 57 1,615 89 în numerariu 21,688 — Se adună acei încasați de d-na Elisa Roșu de la 8 Noemvre 1877 pănă la 8 Noemvre 1878, suma care s’a găsit coresponzătoare cu condica a soudhe și cu condica de partizi specificați astfel cu : Lei B. 3,737 07 încasați de la 8 Noemvre 1877 pănă la finele lui Decemvre acelaș an. 17,750 93 încasați de la 1 Ianuare pănă la 8 Noemvre 1878. 21,688 — Total 76,648 46 Fondul total: 16,333 91 Se scade din acest fond acei cheltuiți în timpul aratat mai sus conform mandatelor cu piese justificative care s’au presentat comisiunei găsite în regulă și conform cu cifrele speciale trecute in jurnal și la partidele respective, după cum urmează : Lei B. 2,134 75 Cheltuiți de la 8 Noemvre 1877 pănă la 31 Decemvre acelaș an 14,199 16 Cheltuiți de la 1 Ianuare pănă la 8 Noemvre 1878. 16,333 91 60,314 55 Au venas soldos în ziua de 8 Noemvre 1878 și care se compune din valorile mai jos specificate, constatate de comisiune : Lei B. 54,566 80 Efecte publice și anume : Lei B. 23,851 80 Bonuri rurale depuse la casa de consemnațiuni după recipisa casieriei de Iași No.4566 din 3 Iulie 878 8.000 — Bonuri domeniale depuse la aceași casă după recipisa casieriei Iași No. 4568 din 3 Iulie 1878. 13,400 — In 11 obligații domeniale și 4 scrisuri funciare depuse tot acolo după recip. No.83,841 din 21 Ianuare 1878. 1.000 — Un bon domeniul seria 774 No. 7736. 3.000 — Șase scris fondare depuse la casa de consemn, după recipisa casieriei Iași No. 4567 din 3 Iulie 878 4.000 — Șase scris, fondare depuse la aceeși casă după recipisa ei No. 92,029 din 12 Iuliu 1878. 715 — Doue bonuri de renta române depuse la casa de consemnații recip. * * Nr. 100,514 din 17 Decemvre 1875. Doue obligații a casei pensiunilor No. 477 și 478. 54,566 805,747 75 Numerariu 60,314 55 Totalul soldasului. Sîntem cu totul de părerea membrilor din comisiune că D-na Casieră și-a ținut corupturile in perfectă regulă. In cât privește insă intrebuințarea fondurilor, ne permitem a diferi de opiniunea Dumnelor cari găsesc o prosperă administrare. Administrarea fondurilor unei Instituțiuni de binefacere și intrebuințarea lor in scopul ce se are, fac doue și diferite atribuțiuni. Constat aceasta mai intăi pentru a ne preciza bine că nu e intru nimic scăzut meritul personal al D-nei E. Roșu. Orice atelier din țerile industriale n’ar pute exista fără export și trafic interior. Instituțiunea de față n’are, negreșit, in vedere exportul și nici i s ar pute pretinde aceasta, chiar de-am fi cu mult mai inaintați in industrie și comerciu decat sintem astăzi, căci sintem foarte inapoi cu statele vecine și foarte rudimentari cu acele din Occident. Traficul interior, insă, desigur că s’a avut in vederile scopului acestei Instituțiuni, de vreme ce altfel n’ar ave rațiune d’a fi. Deci, in această privință, nu s’a făcut nimic. Manufacturile atelierului sau se trec foarte anevoios, sau stau, sau nu se fac decât potrivit cererilor cerute, adecă se caută cumpărătorii in loc ca cumpărătorii să găsească cănd caut. Trebue, așadar, unul sau mai multe magazine, situate la centrul orașului, și cari, așaladănd produsul atelierului, să reviveze prosperitatea Instituțiunei dacă prosperitate există, sau s’o intemeieze dacă nu există. O altă întrebuințare și mai însemnată este ca uvriera, eșită din Instituțiune, să poată mișca spre folosul ei, ceia ce zice spre folosul general al comerciului manufacturier romăn. Fiindcă, ce bine avem că uvriera capătă un meșteșug care nu servește decat a împuternici comerciul jidovesc și strein, neputând lucra pentru comptul ei personal. Suntem de părere că uvriera, care esă din Instituțiunea Femeilor Romăne din Iași, să fie agiutată ca un mic fond care să-i permită a așeza un mic magazin. Ceia ce se poate efecua foarte ușor stabilind ca micele fonduri avansate uumerelor eșite să se reîntoarcă in casa Instituțiunei, in rate și treptat cu afacerile sale. De altminteri, nu că nu refuzăm la laudele cuvenite Reuniunei Femeilor romăne din Iași, ci, in loc de a le pune pe un eșafod de paradă platonică, am socotit mai bine a le arăta stima noastră in sinceritatea adeverului. Universitatea Iașilor. Se observă la Romani, in primă linie, o predispoziție escesivă la birocrație. Poate, pentru că nu vată dar Romanii vechi fuseră cei mai profunzi legiuitori . Romănii sunt dregători. Comercia și industrie sunt respingători, repugnez, deopotrivă, celui mai înalt dignitar ca și celui mai ușor personagiu. Toată lumea aspiră la funcțiunile statului. Bineînțeles insă că toată lumea nu parvine. De unde regimente de oameni fără căpătăi. Aceștia fac politică. Așa de bine că politică și funcționarism sunt principalii motori ai societăței romăne. Ogorul r . .pănei de toate zilele, chiar, nu e numai la grația Cerului, mai sus de cer stă politica. Toți Românii deștepți recunosc faptul. Și, e de speriat, că și la „Steua României11 se cunoaște aceasta. In chestiunea moldovenească, totuș, atingăndu-se reaua stare a Universitatei nóstre s’a zis in No. din 11 Ianuar a. c. ca și