Zori Noi, ianuarie 1955 (Anul 8, nr. 2218-2240)
1955-01-04 / nr. 2218
ANUL IX — NI- 2218 MARTI 4 IANUARIE 1955 4 PAGINI 20 BANI Pentru o largă popularizare a experienței fruntașilor in agricultură Răspunzând chemării partidului, oamenii muncii de pe ogoare depun eforturi sporite pentru a împlini sarcina de a crea în următorii 2—3 ani un belșug de produse agro-alimentare necesare îmbunătățirii aprovizionării oamenilor muncii și a industriei ușoare și alimentare cu materie primă. în condițiile acestea ale luptei pentru ridicarea agriculturii o importanță deosebită capătă răspîndirea largă și aplicarea experienței meșterilor recoltelor bogate, a mecanizatorilor fruntași, a celor mai buni crescători de vite. Proiectul Directivelor celui de al doilea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani, arată că a conduce agricultura înseamnă, în primul rînd, studia, a generaliza, a răspîndi și introaduce cu stăruință în producția agricolă experiența fruntașilor, descoperirile științei. A ajuta tuturor oamenilor muncii din agricultură să cunoască experiența fruntașilor, a generaliza și aplica această experiență — iată sarcina de cinste a organizațiilor de partid, a sfaturilor populare, a organelor agricole și a tuturor specialiștilor din agricultură. Folosind din plin ajutorul statului, lucrând pământul după metode înaintate, sute și mii de țărani muncitori cu gospodării individuale, colectiviști, întovărășiți și muncitori din gospodăriile agricole de stat, au obținut sporuri de producție la toate culturile. Țăranul muncitor V. Mihalaiche din Dolhești-Făticeni a obținut în acest an peste 36.000 kg. sfeclă de zahăr V d.n. C. Lcpovei dir. Satu Mare-Rădăuți a recoltat peste 35.000 kg cartofi la hectar; D. Gulea din Bosanci-Suceava a obținut 2.600 kg. grîu de pe un hectar iar colectiviștii, din Vlăsinești-Săveni, cu toate că prin partea locului a bîntuit secetat, au obținut în medie o producție de 3.000 kg. porumb la hectar. Asemenea oameni vrednici, luptători pentru sporirea rodniciei pământului se găsesc în fiecare comună, în fiecare sat. Rezultatele muncii lor sunt dovadă a rezervelor uriașe ale agriculturii, dovadă că sarcinile pe care le trasează proiectul de Directive ale celui de al doilea Congres al partidului pot fi pe deplin îndeplinite, în munca de popularizare a experienței fruntașilor din agricultură s-au înregistrat unele succese, în deosebi după publicarea și prelucrarea documentelor pentru cel de al doilea Congres al partidului. In afară de expoziția agricolă regională ,s-au organizat expoziții agricole aproape în fiecare centru de raion în standurile cărora au fost expuse produse ale fruntașilor recoltelor bogate.S-au organizat expoziții agricole și la căminele culturale din numeroase comune, cum sumt Pătrăuți-Suceava, Ciprian Porumbe,sau Gura Humorului, cu care ocazie fruntași ai recoltelor bogate, cum este T. Rodinciuc, au explicat, consătenilor cum au lucrat pentru a obține spor de recoltă, în ultima vreme se constată o preocupare mai intensă pentru cunoașterea și răspîndirea experienței fruntașilor agriculturii din partea organelor de partid, de stat și agricole din raioanele Dorohoi, Botoșani și altele. Analiza felului în care se desfășoară munca pentru popularizarea și introducerea metodelor înaintate în producția agricolă, scoate la iveală și existența unor lipsuri grave în această privință. Deși s-au primit indicații din partea Comitetului regional de partid pentru îmbunătățirea muncii de răspândire a experienței fruntașilor din agricultură, în majoritatea raioanelor nu se cunosc, cel puțin nominal, cei mai buni cultivatori de porumb, cartofi, grîu, sfeclă de zahăr, etc. Așa se prezintă lucrurile în raionul Rădăuți, unde comitetul raional de partid (prim .secretar tov. Th. Onofrei) și comitetul executiv al sfatului popular raional (președinte tov. A. Chiș) nu cunosc fruntașii recoltelor bogate și nici nu fac nimic în acest sens. La o recentă consfătuire cu fruntașii în cultura cartofului n-a participat niciunul din secretarii comitetului raional de partid iar secretarul comitetului executiv al sfatului popular raional tov. Gh. Popescu, a fost mai mult silit de împrejurări, să participe la consfătuire. Dacă în felul acesta „se preocupa“ conducătorii raionului de cunoașterea și popularizarea experienței înaintate în agricultură, nu-i de mirare că la consfătuirea amintită n-au fost decit 6 colectiviști din cele 17 gospodării colective din raion, că în comune ca Grămești, Satu-Mare și altele, organizațiile de partid și comitetele executive ale sfaturilor populare nu fac nimic pentru a populariza experiența fruntașilor. Slab, fără vigoare, de mântuială și pe campanii se duce munca de popularizare a experienței fruntașilor recoltelor bogate în raioanele Fălticeni, Darabani și Trușești. In numeroase comune din aceste raioane, panourile fruntașilor sînt goale iar în articolele publicate la gazetele de perete și în panourile de la căminele culturale nu se suflă nici un cuvînt despre experiența fruntașilor din agricultură. Ținînd seama de experiența fruntașilor, specialiștii și organele agricole trebuie să desprindă modul specific în care sînt aplicate regulile agrotehnice în cutare sau cutare loc. Așadar, inginerilor și tehnicienilor agronomii le revine, în deosebi, sarcina de a organiza popularizarea și aplicarea experienței fruntașilor, de a lupta cu înflăcărare pentru cunoașterea și răspândirea a tot ce e nou în agricultură. Din păcate însă, unii agronomi consideră sarcina de a cunoaște și populariza experiența fruntașilor ca ceva străini de sarcinile ce le revin. Cum să nu i se manifeste asemenea concepție în raioane dacă în cadrul Direcției agricole regionale (director rov. ing. M. Șerbănescu) s-a cuibărit o asemenea mentalitate? Dacă serviciul de propagandă din Direcția agricolă regională n-a făcut încă nimic de luat în seamă pentru cunoașterea și răspîndirea experienței fruntașilor, aceasta este urmare a atitudinii birocratice față de sarcina de primă importanță ce revine organelor agricole. Popularizarea largă și aplicarea experienței fruntașilor în scopul ridicării producției agricole la hectar constituie în momentul de față una din principalele sarcini politico-economice. De aceea, conducătorii sfaturilor populare și ai organelor de partid să se îngrijească nu numai de conferințe despre necesitatea sporirii producției la hectar și popularizării experienței înaintate, ci să studieze ei înșiși această experiență și să fie organizatori practici, luptători activi pentru aplicarea ei, folosind în acest scop toate posibilitățile și mijloacele organizatorice și telenico-materiate de care dispun1. Răspîndirea și aplicarea largă a practicei fruntașilor în producția agricolă ne va da putința să îndeplinim cu succes sarcinile puse de partid agriculturii, în vederea dezvoltării economiei ,naționalei și îmbunătățirii nivelului de trai al celor ce muncesc, a sporirii forței economice și de apărare a patriei noastre. --------------------□ ------------------------ Realizări ale comisiilor de femei CÂMPULUNG. Comisia de femei de pe lingă sfatul popular orășenesc Câmpulung, desfășoară o largă activitate obștească. Astfel pe străzile Bodea, Ghiocelului, Tudor Vladimirescu și Valea-Seacă pe o lungime de 2 femi., tovarășele Aglaia Gojocaru, Maria Hărmănescu, Paraselîîva Catargiu, Elisabeta Levițchi, Domnica Moscu și Dominica Puha, membre ale comisiei de femei, au împrăștiat cantitatea de 500 nuc. pietriș. Acum comisia de femei face pregătiri pentru pomul de iarnă. DOROHOI. Comisiile de femei din raionul Dorohoi, activează cu drag în brigăzile sanitare pentru prevenirea bolilor. In coalna Cîndești, tovarășele Eugenia Dutcovici și Elena Lupașcu, membre ale comisiei de femei, au lămurit femeile din comună asupra importanței ce o are păstrarea higienei locuinței. In aceeași muncă s-au evidențiat și tov. Adela Opaschi și Elena Bazic din comuna Brăești. FĂLTICENI. Ana Alexandru, mamă eroină, Iulia, Beer, Eugenia Sfîrlez, Elena Aimariei, membre ale comisiei de femei au muncit cu multă perseverență pentru mobilizarea din suburbia orașului, țăranilor muncitori pentru a-și preda la timp și în întregime cotele către stat. Datorită acestui fapt planul de colectare a produselor vegetale și animalei a fost îndeplinit încă la 25 noiembrie. In numărul de astăzi. H. BEER — La pomul de iarnă (pag. 2-a). E. POLOVENCO — Prin orășelul copiilor (pag. 2-a). T. FURTUNĂ — Oameni vrednici (pag. 2—3-a). Faza raională a concursului brigăzilor artistice de agitație (pag. 2-a). Căminele culturale popularizează regulile agrotehnice (pag. 2-a). GH. HAIȚCU — Toată atenția muncii de educare a mecanizatorilor (pag. 3-a). Pentru o atitudine corectă față de consumatori (pag. 3-a). Pentru patria noastră, pentru cei ce muncesc (pag. 3-a). Raportul cu privire la proiectul planului social al Iugoslaviei pe anul 1955. (pag. 4-a). Lucrările Congresului Partidului Comunist din Germania (pag. 4-a). Hotărârile Conferinței primilor miniștri ai țărilor Asiei de sud-est (pag. 4-a). iiimnimn'ii»I iii iimuip'imm IPLasprisurile tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri ai R. P. R., la întrebările puse de agenția iugoslavă „lugopress“ .Agenția iugoslavă „Jugopress“ din Belgrad s-a adresat cu ocazia Anului Nou tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, soliicitîndu-l să răspundă la cîteva întrebări privind situația internațională. Redăm mai jos întrebările agenției și răspunsurile date de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej: ÎNTREBARE : Cum apreciați actuala situație internațională ? RĂSPUNS : Pașii făcuți în anii care s-a scurs pe calea destinderii în relațiile internaționale, datorită eforturilor perseverente ale statelor iubitoare de pace și îndeosebi stingerea focarului de război din Indochina, la puțin timp după stingerea celui din Coreea, au neliniștit cercurile agresive din țările occidentale, și îndeosebi din S.U.A., care văd în destinderea internațională o piedică în calea planurilor lor agresive și a profiturilor uriașe ale magnaților armamentului. Aceste cercuri depun toate eforturile pentru a agrava situația internațională în scopul unor noi aventuri războinice în Europa și în Asia. Ele trec la restabilirea militarismului german, care a cotropit nu odată prin forța armelor popoarele europene. Aceasta creează, în Europa o gravă amenințare pentru cauza păcii. ■ Popoarele europene se ridică însă cu tot mai multă hotărîre împotriva refacerii sub orice formă a militarismului german revanșard, fiind conștiente că acesta reprezintă o mare primejdie pentru ele și pentru pacea lumii. ia o amploare tot mai mare lupta poporului francez, a poporului italian și a poporului german însuși împotriva remilitarizării Germaniei occidentale și a includerii ei în blocuri militare agresive. Poporul român este neclintit în voința sa de a se împotrivi, alături de toate popoarele iubitoare de pace, politicii de refacere a militarismului german. Poporul român, ca și celelalte popoare europene, este profund interesat în rezolvarea poblemei germane prin unificarea Grmaniei pe baze pașnice și democratice și în crearea unui sistem de securitate colectivă a tuturor statelor europene, așa cum se propune în Declarația comună a statelor participante la conferința de la Moscova, convocată din inițiativa Uniunii Sovietice, în înțelegere cu Polonia și Cehoslovacia. Conferința de la Moscova a urmărit împiedicarea împărțirii Europei in blocuri militare opuse și a cursei înarmărilor prin înfăptuirea securității colective. Statele participante la conferință au arătat că dacă totuși se va proceda la ratificarea acordurilor de la Paris ele vor fi nevoite să ia masuri pentru sporirea capacității lor de apărare, inte„„iea asigurării securității și muncii pașnice a popoarelor lor Aceasta este urmarea logică și singurul răspuns care poate fi dat capetelor înfierbîntate din Occident în cazul ratificării acordurilor amintite. Nu încape îndoială că energia de care dau dovadă popoarele în apărarea păcii, forțele uriașe care se ridică împotriva uneltirilor de război vor face sa eșueze în cele din urmă planurile cercurilor agresive. ÎNTREBARE :Care sunt perspectivele pentru realizarea coexistenței pașnice între țări cu sisteme sociale diferite? RĂSPUNS :Experiența istorică arată că țări cu sisteme sociale diferite pot coexista în mod pașnic. Astăzi un număr tot mai mare de țări, care cuprind majoritatea covîrșitoare a omenirii, fruntași ai vieții publice din toate țările lumii, de diferite opinii și din diverse pături sociale, sprijină ideea coexistenței pașnice promovată de Uniunea Sovietică din primele zile ale existenței sale. După cum se știe, cu privire la principiile coexistenței pașnice au avut loc în cursul anului 1954 declarațiile comune ale premierului Republicii Populare Chineze, Ciu Enlai și a primului ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, a lui Ciunlai și a primului ministru al Birmaniei, U Nu, iar recent declarația comună a președintelui Republicii Populare Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, și a primului ministru indian, Jawaharlal Nehru. Aplicarea principiilor respectului suveranității, independenței și integrității fiecărei țări, a principiilor neagresiunii, egalității și neamestecului în afacerile interne ale altor țări ar face în adevăr posibilă coexistența pașnică. Cercurile conducătoare ale puterilor occidentale, opunînd securității colective și metodei tratativelor pașnice politica lor „de pe poziții de forță“, acționează însă împotriva perspectivelor coexistenței pașnice. Nimic nu e mai absurd ca afirmația acestor cercuri că remilitarizarea Germaniei occidentale „va îmbunătăți șansele tratativelor cu Răsăritul". Dimpotrivă, aceasta nu ar putea decît să înrăutățească situația internațională și să agraveze pericolul unui nou război. Popoarele iubitoare de pace văd în înfăptuirea unui sistem de securitate colectivă prin colaborarea tuturor statelor europene, indiferent de regimul lor social, calea cea mai sigură pentru menținerea și consolidarea păcii în Europa și în lume. Guvernul Republicii Populare Române este călăuzit în politica sa externă de dorința de a-și da contribuția activă la cauza apărării păcii, de a dezvolta și întări relațiile de colaborare și prietenie cu toate popoarele și țările iubitoare de pace, încheind răspunsurile la întrebările Dvs., mă folosesc de acest prilej pentru a arăta că popor român intîmpină cu satisfacție îmbunătățirea produsă în relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Populară Federativă Iugoslavia. Prietenia popoarelor noastre are rădăcini adinei în lupta comună pe care au dus-o de-a lungul istoriei pentru libertate și independență. în amintirea lor sunt încă proaspete suferințele îndurate de ele sub cotropirea dușmanului comun, militarismul german. I îmbunătățirea continuă a relațiilor dintre Iugoslavia și Romînia corespunde intereselor și năzuințelor popoarelor noastre și e menită să aducă o contribuție însemnată la consolidarea păcii în Europa. Urăm din toată inima poporului iugoslav prieten succese în munca pentru prosperitatea patriei sale și pentru înfăptuirea năzuințelor de pace ale popoarelor noastre și ale tuturor popoarelor lumii. 1 ■ (Agerpres). SPRE NOI SUCCESE IN LUPTA PENTRU BUNĂSTAREA OAMENILOR MUNCII Tot mai ma Măsurile ce au fost luate prin recenta Hotărîre cu privire la desființarea cartelelor, dovedește pe deplin grija pe care o poartă partidul și guvernul continuei ridicări a bunei stări a oamenilor muncii. Pentru mine ca minier, această Hotărîre îmi pune în față sarcina de a munci mai mult ,pentru a da patriei mai mult minereu. Flurtărârea arată că muncitorii și toți deținătorii de cartele vor primi lunar din bugetul statului, compensații bănești pentru diferența între prețurile unice de stat și cele de carielă, iar minerii care lucrează șa minereu subteran vor primi încă 25 lei. în baza acestei prevederi eu voi primi lunar, în afară de salariu încă 215 lei. Pentru ca această Hotărîre să-și poată arăta roadele este necesar să muncim cît mai bine. Eu sânt hotărît ca în fiecare lună să-mi depășesc planul cu 40—50 la sută, contribuind prin aceasta la înfăptuirea sarcinilor ce ne sunt puse în față de recenta Hotărâre a partidului și guvernului. NICOLAE ADAUS miner la întreprinderea „ Moldova“ Cîmpulung Hotărirea muncitorilor de la „Producția" Colectivul de muncă al întreprinderii noastre a mers cu hotărîre ,pe calea arătată de priniara lărgită »a. C.C. a P.M.R. din august 1953. Muncitorii au lucrat în anul trecut cu multă strădanie pentru a produce tot mai multe bunuri de larg consum. Datorită eforturilor comune ale muncitorilor și tehnicienilor, întreprinderea noastră și-a înplinit înainte de termen planul de producție pe anul 1954. Spre sfîrșitul lunii decembrie a apărut Hotărârea partidului și guvernului cu privire la desființarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele și rații. Această Hotărâre a fost primită cu deosebită satisfacție de către colectivul de muncă al întreprinderii noastre. în Hotărîre se prevede că toți muncitorii și deținătorii de cartele vor primi lunar compensații bănești din bugetul statului. Noi vedem în această prevedere grija partidului și guvernului pentru ridicarea bunăstării noastre. Colectivul întreprinderii noastre este mîodru că și-a adus și el o contribuție la aprovizionarea din ce în ce mai bună a oamenilor muncii cu bunuri de larg consum, într-o ședință care am avut-o la sfîrșitul lunii decembrie,muncitorii întreprinderii noastre s-au angajat ca în anul acesta să producă mai multe bunuri de larg consum, la un preț mai redus și de mai bună calitate. în luna ianuarie vom produce un nou sortiment: preparate de carne, în cantitate de 6.000 kg. Acesta este angajamentul colectivului nostru pentru aplicarea Hotărârii partidului și guvernului. GH. CIOBANU director la întreprinderea „Producția“ Suceava Prin magazinele din orașul Suceava La vitrinele magazinelor din orașul Suceava se opresc zeci și zeci de cetățeni. Aglomerația e mai mare la vitrinele unde au apărut noile prețuri reduse. ...După ce au privit la mărfurile din vitrină, un grup de elevi au intrat la magazinul cu materiale electrice. Este multă lume și fiecare cumpără baterii, lanterne, și alte obiecte. Elevul Victor Duidu, dorește de mult să-și cumpere un aparat cu galena. Are și bani puși la o parta înainte, aparatul costa 162 lei, acum prețul său a fost redus la 129 lei. Cu cei 33 lei,rămași, Victor a cumpărat un dor de anul nou pentru frățiorul său mai mic. In prima zi după publicarea Hotărârii cu privire la desființarea cartelelor, fă magazinul de articole electrice s-au vîndut 8 aparate de radio și aparate de galeria cu căști, precum și peste 1.000 la baterii. ...Zilele trecute la magazinul cu materiale electrice au fost aduse fiare electrice de voiaj și reșouri electrice cu grătar, produse fabricate în țara noastră. .Printre cei dintâi care au cumpărat din aceste produse a fost funcționarul Hani Merdler. După ce i s-au împachetat articolele cerute, un resort cu grătar și un fier electric de voiaj, el a făcut socoteala: pentru ambele obiecte avea de plătit 213 lei. Diferența față de prețul dinainte este de 48 lei. Cu acești bani a cumpărat de la magazinul ,,Alimentara“ salam, mandarine, lămîi și alte alimente. Țăranul muncitor Gheorghe Lăzărescu din comuna Mitocul Dragomirei raionul Suceava a venit la magazin să-și cumpere un difuzor. El a plătit 76,50 lei față de 90 lei cît costa înainte de apariția Hotărîrii.