Zori Noi, octombrie 1958 (Anul 11, nr. 3369-3395)
1958-10-01 / nr. 3369
Proletárt din toate I ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 ANUL XIII - Nr. 3369 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1958 4 PAGINI — 20 BANI narea sărbătoare a poporului chinez Poporul chinez de 600 Sniloane sărbătorește astăzi împlinirea a 9 ani de la cel mai Însemnat eveniment din istoria sa multimilenari, proclamarea Republicii Populare Chineze. In cei 9 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze, poporul chinez a străbătut un drum din care n-au lipsit greutățile, dar care a fost încununat de succese uriașe. Partidul Comunist Chinez, condus de Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun, »plicind cu curaj și înțelepciune geniala învățătură marxist - leninistă la condițiile concrete specifice ale Chinei, a izbutit să realizese într-o țară uriașă cît un continent, o dezvoltare extraordinară a forțelor de producție. Această dezvoltare a fost asigurată de lichidarea vechii orînduiri sociale și economice, depășite de istorie, de înfăptuirea victoriei noii orînduiri socialiste, precum și de ajutorul frățesc de care s-a bucurat în tot acest timp R. P. Chineză din partea celorlalte țări socialiste și mai ales din partea Uniunii Sovietice. Astfel, în timpul primului cincinat (1953 — 1957), producția industrială a Chinei a crescut cu 132,5 la sută. Producția de oțel a sporit de la 1.350.000 tone In 1952, la 5.350.000 tone In 1957; producția de cărbune — de la 63.530.000 tone, la 122.440.000 tone; producția de energie electrică de la 7.260.000. 000 kwh, la 19.030.000. 000 kwh. Spre comparație, menționăm că producția de oțel a Statelor Unite a avut nevoie de 16 ani (1880 — 1896) ca să ajungă la nivelul atins în China în timpul primului plan cincinal, iar Angliei i-au trebuit, pentru același scop, 23 de ani (1880-1903). Pentru anul în curs s-a prevăzut ca producția de oțel a Chinei populare să fie dublată, adică să se realizeze impresionanta cifră de 10.700.000 tone. Din vremuri străvechi agricultura constituie mijlocul de existență pentru majoritatea covîrșitoare a populației chineze. In vechiul regim semicolonial și semifeudal ea decăzuse extrem de mult. Astăzi, socialismul a reînviat-o, s-a insuflat forte noi. In linii mari, agricultura a fost complet cooperativizată. încă In anul trecut, 97 la sută din numărul total al gospodăriilor țărănești făceau parte din gospodăriile agricole, iar dintre acestea nu mai puțin de 93,3 la sută aparțineau gospodăriilor cooperative de tip superior. Drept urmare a lucrării pămîntului in comun, anul acesta recolta globală de cereale a crescut cu 60 _ 90 la sută față de anul trecut, iar recolta de bumbac va fi de două ori mai mare. Țăranii chinezi din apropierea Fluviului Galben, au simțit și mai mult ajutorul statului și partidului Comunist Chinez. Incepind încă din 1950, Huan-hă (Fluviul Galben) este îmblnzit, nu a mai inundat și pustiit regiunea mărginașă lui. La îndiguirea acestui uriaș fluviu au lucrat peste 4.000.000 de oameni, redînd agriculturii aproape 10.000.000 mu de pămînt (un ha, = 15 mu). Uriașele succese obținute de poporul chinez au uimit lumea. Ele arată ceea ce e în stare să facă un popor eliberat de sub jugul exploatării, un popor care, sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist, construiește cu succes socialismul. Succesele obținute de China populară în toate domeniile vieții de stat și economice sunt o dovadă în plus a drumului just urmat de poporul chinez, pentru făurirea unei vieți mai bune, luminoase. Succesele obținute de poporul chinez în construirea socialismului umplu de minte cercurile imperialistei, care își văd pierdute speranțele de a mai exploata marele popor chinez. Folosindu-se de trădătorul Cian Kai-și, alungat de poporul chinez și cuibărit pe insula Taiwan, imperialiștii americani se dedau la acte de provocare fățișă la adresa Republicii Populare Chineze. S.U.A. au îngrămădit în Taiwan forțe armate, între care și trupe dotate cu arma rachetă și atomică. Flota a 7-a, cea mai puternică flotă americană, patrulează în strâmtoarea Taiwanului. Avioanele militare americane încalcă sistematic și provocator frontierele de stat ale Republicii Populare Chineze. Și toate acestea se petrec in timp ce la Varșovia ambasadorii Chinei și S.U.A. duc tratative în problema Extremului Orient. Evident că recurgînd la demonstrații de forță, SUA caută să intimideze marele popor chinez, să-i dicteze condițiile in tratativele de la Varșovia, cu alte cuvinte, să-l împiedice de a-și elibera insulele de coastă și insula Taiwan de sub robia americano - danbalșistă. Politica agresivă, de intimidări, la adresa Republicii Populare Chineze, nu are nici ouustificare. Ea este condamnată unui lamentabil eșec. Poporul chinez are suficiente forțe materiale și umane pentru a da o lovitură nimicitoare agresorilor. El este calm și avertizează pe agresori de consecințele aventurilor lor nebunești. El este calmpen (Continuare In pag. 4-a) ?oo O nouă cantină pentru salariații din Burdujeni Nu de mult. In cartierul Burdujeni a fost dată in folosință o nouă cantină, care se numără printre cele mai moderne construcții de acest fel din oraș. Aici servesc mari salariați din cadrul întreprinderilor din cartierul Burdujeni.Această nouă realizare contituie o nouă dovadă a grijii față de condițiile de viață ale muncitorilor și salariaților din cadrul cartierului Burdujeni, un nou imbold în munca lor zilnica. Conducerea întreprinderii I.R. C. Burdujeni, de care aparține noua cantină, acordă o deosebită atenție aprovizionării ei cu toate cele necesare. Coresp. C. MACACITUJLÄ Importante cantități de fire peste plan Buna aprovizionare a Întreprinderii cu materie primă de calitate superioară a dat posibilitate muncitoarelor de la filatura de in și cânepă din Fălticeni să-și Îndeplinească planul de producție de la 1. la 22 septembrie, în proporție de 115 la sută și să dea importante cantități de fire peste plan. De la începutul celui de al treilea trimestru și pînă în prezent, colectivul filaturii a produs peste plan o cantitate de 8.600 kg. fire. Rezultatele obținute se datoresc și ridicării nivelului tehnico-profesional al filatoarelor care a contribuit la creșterea randamentului la războaie pe luna septembrie cu peste 10 la sută ___««/««----- Materie primă pentru fabrica de marmeladă Preocuparea de frunte a colectivului fabricii de marmeladă din Fălticeni este de a achiziționa cît mai multe fructe pentru a se asigura necesarul fabricării diferitelor sortimente de marmeladă, siropuri, sucuri etc. In acest scop au luat ființă încă din luna iunie, in întreg raionul, un număr de 8 centre de achiziții: la Rooldșeni, Valea Glodului, Pleșești, Preutești, Horodniceni, Rotopănești și Fălticeni, care au fost dotate din timp cu materialul și ambalajul necesa. In vara aceasta au fost achiziționate 105 tone vișine, 38 tone cireșe, 490 tone mere, etc. Coresp. N. IONESCU =♦ [UNK] [UNK] [UNK]= —-----—— ■ ■ -----= Cu sarcinile de plan îndeplinite La fabrica de cherestea din comuna Frasin, raionul Gura Humorului, s-au obținut de la 1 la 26 septembrie însemnate succese în muncă. În această perioadă, brigada condusă de tov. Seghiman Gh. Constantin, care lucrează la ferăstrăul „coadă de vulpe“ In depozitul de bușteni a reușit să-și realizeze planul la zi un procent de 126 la sută. La obținerea acestui succes au contribuit in mod deosebit j muncitorii Gh. Zancu și G. Sandu. Rezultate asemănătoare au fost obținute și de echipa de descărcători de vagoane condusă de muncitorul Teodor Macovei. Datorită dragostei de muncă, ei au reușit ca până la această zi săși depășească sarcinile de pian cu 15 la sută. Rezultatele cele mai frumoase au fost obținute de muncitorii V. Călleanu, C. Solohan, I. Mindrilă și alții, TELEGRAMA TOVARĂȘULUI MAO TZE-DUN, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, președintele Republicii Populare Chineze TOVARĂȘULUI LIU ȘAO-ȚI, președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină TOVARĂȘULUI CIU EN-LAI, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Cu prilejul marii sărbători naționale a poporului chinez frate — cea de a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — în numele Comitetului Central al P. M. R., al guvernului R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Naționale și al întregului popor român, vă transmitem dv. și prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frățesc și cele mai sincere felicitări. Poporul chinez strîns unit in jurul gloriosului Partid Comunist și guvernului Republicii Populare Chineze a obținut strălucite și hotărîtoare victorii pe drumul construirii socialismului în patria sa liberă și independentă. Oamenii muncii din țara noastră urmăresc cu caldă simpatie frățească avîntul fără precedent al industriei și agriculturii, înflorirea culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez, precum și lupta sa nobilă pentru apăra GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretr al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc. Romnrea și consolidarea păcii și securității în Asia și în întreaga lume, au sporit imens prestigiul și autoritatea R. P. Chineze, căreia îi revine un rol de seamă în rezolvarea problemelor internaționale. împreună cu celelalte țări frățești, China Populară aduce o contribuție de preț la întărirea continuă a unității indestructibile a lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S. Poporul român își exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei Populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teritoriilor chineze — Taiwanul și insulele din irîmtoarea Taiwanului, împotriva acțiunilor agresive ale S.U.A. care primejduiesc pacea în Extremul Orient și în întreaga lume. In această zi de sărbătoare, vă dorim dv. și poporului chinez noi victorii în construirea socialismului în marea din țară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele român și chinez. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniștri Republicii Populare Romina ION GHEORGHE MAURER Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romíne, al Citiți în acest număr: — R. P. Chineză — o uriașă putere economică, 1 (pag. 2-a) — Problemele producției în centrul atenției (pag. 3-a) | d — Declarația Biroului Politic al P.C. Francez aț fi supra referendumului. (pag. 4-a) Sosirea delegației de oameni ai muncii care a vizitat regiunea Cernăuți Luni după amiază, delegația de oameni ai muncii din regiunea Suceava, invitată de Comitetul regional Cernăuți al P. C. din Ucraina și de Comitetul executiv regional al sovietului de deputați al oamenilor muncii, cu ocazia manifestărilor ce au avut loc in cadrul „Zilelor culturii românești" in R. S. S. Ucraina, s-au întors in regiune. Din delegație au făcut parte tovarășii: Țurcanu Ene, membru cd C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional Suceava al P.M.R., conducătorul delegației, Potop Vasile, secretar al Comitetului regional de partid, Rățoi Constantin, șeful Secției invățămînt și cultură a Statului popular regional, Racocea Virginia, profesoară, director adjunct al Școlii medii »Ștefan cel Mare“, Stabu Mihai, mecanic de locomotivă la Depoul C.F.R. Ițcani, Severincu Gheorghe, inginer, șeful Secției agricole a Sfatului popular raional Dorohoi, Doboș Miron, activist al Comitetului regional de partid, Hrițcu Aspazia, muncitoare la fabrica de încălțăminte „Străduința" din Ițcani, Haucă Gheorghe, președintele G.A.C. din Rogojești - Siret și Pleșceac Nicolae, președintele Comitetului executiv al sfatului popular raional Rădăuți. Spre patrie, delegația din regiunea noastră a fost condusă de tovarășul Botvinov Alexandr Ignatovici, prim secretar al Comitetului regional Cernăuți al P. C. din R.S.S. Ucraineană, și alți activiști de partid și de stat, oameni de știință și cultură. La punctul de frontiera Siret, delegația regiunii noastre a fost intimpinată de numeroși oameni ai muncii din orașul și raionul Siret. In preajma Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. „CE 1 NOU LA JOI“ — Concurs organizat de ziarul „Zori Nord „Pentru cel mai bun reportaj“ , „Pentru cea mai buna Informație“ In cadrul unei consfătuiri organizate de redacția ziarului „Zori noi“, corespondenții voluntari din raionul Gura Humorului au chemat la întrecere corespondenții voluntari ai ziarului din toate celelalte raioane ale regiunii, angajîndu-se să trimită la redacție cu mai multe scrisori, cu un conținut bogat și variat, și In dorința de a stimula sprijini inițiativa corespondenților voluntari din raionul Gura Humorului, redacția ziarului „Zori noi“ organizează intre 25 septembrie — 30 decembrie a.c., cu o etapă la 7 Noiembrie, un concurs pentru cele mai bune reportaje și informații. In ce privește conținutul de idei, atit reportajele cit și Informațiile pot oglindi în cuprinsul lor aspecte ale întrecerii socialiste din Întreprinderi, șantiere, gospodării agricole de stat, stațiuni de mașini și tractoare, realizări obținute de către oamenii muncii în lupta pentru îndeplinirea planului de producție, pentru creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost, pentru realizarea de cît mai multe economii, inițiative și metode bune de muncă folosite de fruntașii în producție; dezvoltarea mișcării de inovații și raționali (Continuare în pag. 3-a) Pe cîmpul de instrucție. Orice zi de întîrziere a înseamnă scădere de ținînd cont de faptul că muncile agricole din această perioadă sînt hotărîtoare pentru recolta anului viitor, comitetele comunale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare și agronomii din raionul Suceava au Întocmit planuri de desfășurare a muncilor agricole în care au stabilit timpul optim de recoltat și insămințat. Comitetele comunale de partid și comitetele executive au mobilizat toți membrii de partid, deputații și salariații din comunele respective, trasîndu-le sarcini concrete și repartizindu-i pe anumite sectoare în vederea bunei desfășurări a lucrărilor de toamnă- Organizind desfășurarea lucrărilor în acest fel, organele locale din comuna Mărițeia au obținut realizări însemnate. Așa, de pildă, pînă la data de 27 septembrie, țăranii muncitori au eliberat 67 la sută din suprafața ocupată cu culturi Urzii, și folosind din plin cele peste 150 atelaje și timpul prielnic, ei au însămînțat 46 la sută din suprafața planificată. Explicindu-se țăranilor muncitori ce sporuri de recoltă se obțin atunci cind însămînțarea griului se face la timp, s-a reușit ca zilnic să fie mobilizate la cîmp 70—80 atelaje care, pînă la aceeași dată, executaseră peste 199 ha. alături pentru însămînțări. Organele locale au acordat o atenție deosebită a semănatului recoltă sigurării săminței de bună calitate. Membrii celor două întovărășiri din comună, după ce au adunat sămânța la un foc, au schimbat-o la baza de recepție și apoi au însămînțat-o. Și țăranii muncitori cu gospodărie individuală din această comună folosesc numai sămință recunoscută ca bună, condiționată și tratată. Prin folosirea deplină brațelor de muncă, a atealajelor, In timpul prielnic. In comuna Costîna s-a recoltat 80 la sută din suprafața ocupată cu culturi tîrzii, peste 240 ha, au fost pregătite pentru însămînțări, iar din suprafața planificată s-a însămințat 44 la sută. Realizări însemnate s-au obținut și in comunele Adîncata și Iacobești unde recoltarea culturilor tîrzii s-a făcut în procent de 77 la sută și respectiv 90 la sută, iar planul de însămînțări a fost realizat în procent de 27 și. (Continuare în pag. 3.). Colectiviștii în frunte Harnicii colectiviști din raionul Săveni știu din propria lor experiență că obținerea unei recolte sporite la ha. este condiționată în mare măsură de respectarea momentului optim pentru Folosind timpul însămînțări, prielnicii organizîndu-și bine munca* colectiviștii din Adășani și Zoițani nu numai ei și-au realizat planul de însămînțări, ci l-au și depășit cu S ha, și respectiv 9 ha. In gospodăria colectivă din comuna Săveni, s-a însămînțat 80 la sută din suprafața planificată, iar în gospodăriile colective din Horia și Vlăsinești însămînțările de toamnă s-au făcut în procent de 67 la sută și respectiv 63 la sută. Pînă la data de 27 septembrie, 4 gospodării colective au terminat de însămînțat suprafețele planificate, iar planul însămînțărilor de toamnă în gospodăriile colective din raionul Săveni a fost realizat un procent de 84 la sută. In Cínd ai ai casă tot ce-ți trebuie, primești bucuros musafiri. Așa că și colectivistele din Iureștii Trușeștiului s-au bucurat mult la vestea că delegații de femei din cîteva raioane ale regiunii le vor veni în ospeție, n §i s-au pregătit, și nu cu pîine sare, așa cum e datina, ci cu mîncăruri fel de fel și cu sticle pline cu vin bariu, din recolta de chihlimstruguri a colectivei. " „ Oaspeții — femei întovărășite și cu gospodării individuale din raioanele Trușești, Darabani, Dorohoi, Săveni, Siret — s-au simțit minunat de bine în atmosfera ospitaliera a gazdelor. Și cum să nu te simți bine, cînd vezi în jur atita voie bună, atîta belșug și bunăstare ! — Vreți să vizitați gospodăria? Poftiți de-o vizitați. Vă veți convinge toate de ceea ce înseamnă o gospodărie agricolă colectivă milionară — ce mîndreau colectiv vistele din Iurești. Vreți să ne vizitați gospodăriile personale ? Poftiți la casele noastre și o să vedeți cum trăim. Vizitatoarele au preferat să vadă mai întîi gospodăria colectivă. Au vizitat hambarele și au aflat că gospodăria a cules în acest an recolte bogate de cereale. Au vizitat grajdurile, cocinele, saivanurile și s-au minunat cită avuție obșteasca poseda gospodăria: 24 vaci cu lapte și 16 juninci gestante urmă cumpărate (acestea din după consfătuirea de la Constanța) 32 boi, 41 capete tineret bovin, 20 cai, 8 tauri, scroafe de la care s-au obținut 120 purcei la prima fătare, 888 oi, 70 porci la îngrășat și care au fost încheiate pentru contracte cu statul in valoare de 64.400 lei, păsări și cîte altele ! Au vizitat prisaca cu cei 120 stupi sistematici. S-au interesat apoi de producția de sfeclă de zahăr, mac, soia, coreandru, răpită și alte plante tehnice care au adus gospodăriei venituri considerabile; au vizitat grădinile de legume și zarzavaturi, livada, via, silozurile, construcțiile mai vechi și cele în lucru, perdelele de protecție etc. S-au așezat apoi la sfat, oaspeți și gazde. Cele 180 colectiviste care participă efectiv la muncă în gospodărie, au avut ce povesti. Oaspeții au avut prilejul să cunoască o seamă de femei fruntașe ca Elena Vlad, care a efectuat în cursul acestui an 260 zile muncă, Elena Iancu, din brigada legumicolă, Elena Chiriac, din brigada de cîmp și atîtea altele. Gazdele le-au povestit oaspeților despre cărțile citite la bibliotecă, despre activitatea lor în cadrul colțului roșu al gospodăriei și despre multe alte lucruri înteresante. Au ținut și musafirele să povestească despre viața lor, din trecut și cea de Ele au arătat că, deși astăzi, viața lor de astăzi se deosebește ca de la cer la pămînt de cea din regimul burghezo-moșieresc, totuși nu este ca aceea a colectiviștilor gazde și, în fața tovarășelor lor, s-au angajat să popularizeze ceea ce au văzut la Iurești, să fie în fruntea muncii pentru transsformarea socialista a agriculturii în satele lor In cuvinte emoționante a vorbit, de pilda, țăranca întovărășită Maria Onciu din comuna Suha ilău, raionul Darabani. Ea și-a descris copilăria sa nefericită și suferințele îndurate cind soțul nu i s-a mai întors din război, rămînînd singură să-și crească copiii. Ea s-a angajat ca la întoarcere în sat să facă cerere de înscriere în gospodăria agricolă colectivă și să muncească neobosit pentru înființarea acesteia. Au mai vorbit apoi multe alte femei. Binevoitoare, gazdele au ținut ca oaspeții să le viziteze și gospodăriile personale. Femeile au rămas plăcut impresionate de belșugul și orîndui sala care domnesc în gospodăria personală a colectivistei Ecaterina Chiriac și în ale atîtor altora. Vizitatoarele și gazdele au toastat, la masa comună, pentru viața nouă și fericită, de care se bucură astăzi țărănimea muncitoare și întreg poporul muncitor din patria noastră liberă, au încins hora și s-au veselit pînă seara tîrziu. VIORICA 1. COJOC după o corespondentă a tov-MARIETA STRUGARU