Zori Noi, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3676-3702)

1959-10-01 / nr. 3676

Fagi­na l-t Prin magazinele O.C.L. Produse industriale din Cfmpulung CÎMPULUNG (De la subre­dacția voluntară, a vin­­ului n astru), Zilele acestea, in magaz­­inele O.C.L. Produse indus­triale există o forfotă neobiș­­nuită. Oamenii muncii cum­­pără articole necesare pen­tru perioada de iarnă, ingrijindu-se din tim­p pentru a satisface cerințele consumatorilor, colectivul de Muncă de la O. C. L. I Produse industriale din ICimpulung, a reușit să pună la dispoziția consumatorilor un bogat sortiment de măr­­furi. Spre deosebire de anul trecut, in acest an unele sor­­timente de încălțăminte și haine au fost puse din timp spre vinzare. Se găsesc pal­­toane și haine de diferite mă­rimi, stofe și tricotaje intr-un sortiment bogat, lenjerie de storp pentru copii și adulți, e­­chip­ament d­e schi și alte piărfuri de strictă necesitate. Buna aprovizionare a maga­­­zinelor cu mărfurile cerute de consumatori a permis u­­nor colective de muncă să-și îndeplinească planul cu mult înainte de termen. Astfel, m­agazinul de mărfuri pen­ru popii, unde lucrează tovară­șele E­eatering Catargiu și Mi­lena Chiriac, și-a îndeplinit planul pe luna Încă la data de 22 septembrie septem­­­brie. Colectivele de la maga­­zinele de mobilă și foto­­isport muzică și-au indeplin­t sarcinile de pian la 21 și res­­pectiv 23 septembrie. A,. IGNATESCV RE PE ÎNTINSUL PATRIEI in clișeu: Teatrul de operă și balet din București. ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT.* WILLIAM Z. FOSTER: Istoria celor trei interna­ționale — Mișcările so­cialiste și comuniste din 1848 pînă în prezent (re­tipărire). 708 pag. —­ 16,50 lei M. BEHITOV: Mic­o­­sociologia — o utopie reac­ționară, 156 pag. — 3,20 lei V. KORIONOV : Mo­nopolurile și poporul, 280 pag. — 5,85 lei. Mai multa atenție calității plinii! In anii puterii populare, Unitățile de panificație din orașul Suceava au fost dez­voltate, modernizate. in locul unor încăperi vechi, cu seuptoare demodate, s-au con­struit și s-au amenajat secții­­ noi, înzestrate cu instalații moderne (c­u­p­t­o­a­r­e tip «Campf»). Prin strădania lu­crătorilor brutari, s-a îmbu­nătățit și calitatea pîinii. Da­torită condițiilor create, pro­blema aprovizionării popu­lației din oraș cu pîine a fost în cea mai mare măsură re­zolvată. Cu toate realizările obți­nute in acest domeniu, tre­buie să arătăm că mai există zile cînd piinea fabricată la secția nr. 1 (responsabil, tov. M. Crudu), este de o calitate inferioară. Datorită acestui fapt, consumatorii sînt nemul­­um­iți. Și pe bună dreptate, deoarece cîteodată găsesc in pîinea pe care o cumpără diverse impurități, iar de multe ori, pimea est­e, pur și simplu, crudă. Care să fie cauzele ? Din discuțiile purtate cu conducă­torii secțiilor de panificație ,m­ariat, că nu întotdeauna­­ ce respectă termenul de ma­turizare a făinii, că nu se racordă toată atenția proce­selor de frămîntare și de coacere, iată cîteva exemple: tovarășul Ion Hanceanu lu­crează la prepararea droj­diei, operație deosebit de im­portantă în procesul de fa­bricare a pîinii. Uneori insă, tov. Hanceanu greșește re­țeta de preparare a drojdiei și, ca urmare, întreaga șar­jă de pîine suferă- Din aceas­tă pi­cină, pîinea nu are aspect comercial, nu este poroasă și are un procent de aciditate mai mare decit pre­vederile statului. Nici lucră­torul Traian Hriciniuc nu-și face datoria. Dovedind co­moditate și neglijență, acest tovarăș „uită“ să cearnă fă­ina, răsturnînd sacii direct în căzile de frămîntare. Ne­­respectarea cu strictețe a pro­ceselor de frămîntare și de coacere a pîinii sunt, de a­­semenea, cauze care fac ca pîinea să nu aibă calitatea cea mai bună. E de neîngăduit faptul că asemenea lipsuri există în u­­nități de panificație a căror proces de fabricație este mo­dernizat. Se pare că nici conducerea î­n­t­r­e­p­r­i­n­­derii .­Producția“ nu a fost preocupată de lichidarea de­ficiențelor existente. In a­­ceastă privință o vină mare o are și comitetul de întreprin­dere- In unitățile de panifi­cație lucrează muncitori har­nici, conștienți, care dau o mare atenție calității pîinii. Echipa tov, Mihai Meliș este fruntașă în muncă. De ce oare experiența înaintată nu este extinsă ? Întrecerea socialis­tă ar trebui să aibă aici ca obiectiv central îmbunătăți­rea calității pîinii. Bine ar fi să se organizeze o întrecere pentru cea mai bună echipă, pentru cel mai bun frămîn­­tător sau cocător. Luarea unor măsuri eficace care să ducă la lichidarea lipsurilor este absolut nece­sară în scopul îmbunătățirii permanente a calității pîinii și satisfacerii cerințelor me­reu prescînde ale consumato­rilor­ L. DOBEE NOTE Cînd va fi gata ? "Mult s-au bucurat ama­torii de sport din orașul Gura Humorului, cînd s-a hot­ărit ca pe terenul viran din centrul orașului să fie amenajate un teren de vo­lei, teren pentru tenis de cîm­p, teren de baschet etc. La început s-a format un­ co­echiv din­ care făceau par­te tovarășii Constanti­n Ni­culescu, tehnician, Alexan­dru 1­uluianu, șeful autoba­zei 1­ R-T.A. și mulți alții. După aceea, brigăzile de munca patriotică au început Lucrul propriu-zis, prest­ind sute de ore de muncă ori­luntari, urmind ca această bază sporti­va să fie termi­nata in cinstea zilei de 23 August. S-au demo at fun­­dațile beaurilor de la clă­dirile distruse de pe urma războiului, s-a curățat te­renul de moloz și dărâmă­turi. Treaba începuse destul de mulțumitor La un mo­ment dat, lucru­r­le au în­ceput să fie tărăgănate, iar eionul, cu care s-a pornit inițial la muncă, s-a stins treptat. Ziua de 23 August a trecut de mult, dar ba­za sportivă stă neterminată. Totuși, cind va fi gata? C. SAUCIUC g­0 K­1 « ® 1 Preluarea integrală a cantităților de floarea-soarelui și porumb contractate­­sarcină importantă (urmare din pag. î-a) rele au pus la dispoziția co­lectivelor tabele, cuprinzînd numele contractanților și cantitățile ce urmează a fi predate de fiecare. La fiecare centru de co­mună, conducerile cooperati­velor au organizat ședințe de instruire a achizitorilor, cărora Ü s-au dat indicații precise asupra modului cum trebuie să acționeze. Împreu­nă cu sfaturile populare s-au luat măsuri pentru darea unor convoaie, organi­pentru transportarea zilnică a can­tităților de produse preluate la bazele de recepție. Tuturor unităților noastre li s-au asigurat fondurile necesare pentru a putea a­­chita producătorilor sumele ce li se cuvin. Plata se va face imediat după preluarea produselor în baze. interzis ca din sumele Este cu­venite producătorilor facă rețineri în contul să se altor datorii cu excepția avansu­rilor acordate contractanți­lor. De asemenea, s-au luat măsuri de asigurare a can­tităților de ulei­­ comestibil care vor fi vîndute contrac­tanților. Astfel, pentru fie­care sută de kg. de floarea soarelui predate, pe bază de contract, producătorii vor primi la prețul de vînzare cu amănuntul ulei comestibil (gospodăriile colective cîte 6 kg., întovărășirile agricole cîte 5 kg., iar gospodăriile individuale cîte 4 kg. ). Urmind îndemnul organi­zațiilor de partid și a orga­nelor tehnice, numeroși pro­ducători au recoltat floarea­­soarelui și porumbul și au și predat statului cantitățile ce le-au contractat. Pînă la data de 25 septembrie a­c., organele cooperației au preluat cantitatea de tone floarea - soarelui 6.160 și 503,7 tone porumb. Paralel cu preluarea canti­tăților de floarea - soarelui și porumb contractate, orga­nelor cooperației de con­sum le revine sarcina să lămurească producătorii ca să valorifice prin cooperati­ve surplusul din aceste pro­duse. In acest scop, achizi­torii au fost instruiți să p­opu­larizeze prețurile acordate de stat (în funcție de calitatea produselor, a gradului de umiditate, a conținutului de corpuri străine). In vederea evitării unei eventuale lipse de spațiu de înmagazinare a produselor, producătorii vor fi îndrummați să predea can­titățile valorificate de floa­rea - soarelui și porumb direct la bazele de recepție. Organele cooperației de consum din regiunea noas­tră sunt conștiente de înda­toririle ce le revin pentru a con­bui la traducerea în viață a sarcinii trasate de plenara C.C­ al P M.R. din noiembrie 1958. De aceea, ele nu vor precupeți nici un efort pentru ca în ma­gaziile statului să intre în­treaga cantitate de floarea­­soarelui și porumb contrac­tate. încă o treaptă spre ! (Urmare din pag. l-a) J­rete. O m­are Influență a e­­­­xercitat asupra țăranilor t muncitori întovărășiți verda Í făcută, în prmăvara acestui­­ an, la gospodăria colectivă­­ din Roma-Botoșani. Văzind­­ cum trăiesc și muncesc co­­­­lectiviștii din Roma-Botoș­ani­­i lor toți cei 28 săteni au făcut,­­ in scurt timp, cereri de in­ J­scr­ere în G. A. C., iar mu­­lt­i dintre ei, printre care Mihai­l Herghiligiu, Ion Irimta, Ha­­r­ralambie Ionel, au devenit a­­gitatori printre rudele și ve­­cinii lor. Dar, nu numai atât, agita­torii au avut la indemînă și alte argumente convingătoa­­re despre foloasele aduse la munca făcută în gospodăria colectivă. Astfel, ei au popu­­larizat cu pricepere succesele colectiviștilor din Rogojești, care au tarlale chiar pînă pe malul Siretului, lingă Gră­­m­ești. Comparațiile făcute de agitatori intre recoltele ob­ținute de tntovărășiții din Grămești și colectiviștii din Rogojești au avut mare pun de convingere. Anul tre­­c­ut la G.A.C. Rogojești s-au obținut 5600 kg. porumb știu d­eți la hectar, o recoltă cum nu s­a mai auzit prin părțile acelea. Apoi, in acest an, colectiviștii au recoltat cite 2750 kg. griu la ha., 2310 kg, secară la ha., 2600 kg. orz la J[ ha. In aceleași condiții. In­­ tovărășiții din Grămești au realizat o producție de 1850 kg. griu la ha., adică cu 900 kg. mai puțin decit colecti­viștii. Comitetul comunal de par­­tid si comitetul executiv al sfatului popular comunal au analizat deseori felul cum se desfășura munca de atragere a țăranilor muncitori pe fă­gașul gospodăriei colective. Cu aceste ocazii, agitatorii arătau succesele obținute, a­­numite greutăți, erau ajutați să cunoască metodele cele mai bune de muncă. La o a­­semenea ședință agitatorii au arătat că în circumscripțiile deputaților Octav Pompariu, Eugenia Zvoronciuc și Iom Aiftincăi munca de lămurire a țăranilor muncitori nu pr­ea avea eficacitate. Intrucit de­putații respectivi nu aveau încă cereri pentru gospodăria colectivă. — Dacă deputatul nostru n-a făcut cerere, eu de ce m-aș grăbi? — le răspundea agitatorilor Mijlocașul Pavel Anech­itei din circumscripția lui Octav Pomparăm. La fel răspundeau și Vasile Alex. Aioanei, Toader Hanceliuc, Mihai Leon Nechita, din ace­eași circumscripție. După ce toți deputații au fost lămuriți să treacă m r­năul colectiviștilor, țăranii muncitori răspundeau astfel: — Dacă deputatul nostru s.a înscris, nu mai stăm nici noi de­ o parte! Și, iacă așa, treptat, cele 235 familii din Grămești și Minigeni au pornit cu încre­­dere pe calea marii gospodării colective. M­oment Curtea fostului conac boierului Aritonovici era pri­­geni, bunăstare nă de oameni. Dar nu mai e­­rau datornicii de autd dată, care veneau să ceară păsuire moșierului. De astă dată, se adunaseră oameni veseli îmbrăcați sărbătorește, cei care își inaugurau gospodăria colectivă cu simbolica dem­.A­mire „7 Noiembrie La ma­r­rea lor sărbătoare, venist­ă­ și colectiviștii din Rogojinii* și cei din Zamostea, din Ca­­­lafindești, Bălinești-Verbia,­­ Negostina etc. Cu toții se­ bucurau de mugurele de viață nouă care a apărut la Gră­mești. Și, după ce președintele gospodăriei, comunistul Mi­hai Macovei, a vorbit despre felul cum s-a muncit pentru j­i crearea gospodăriei colective,i [ au luat cuvîntul, lună pe lună, Ilie Dănilă, Dumitru Com­­u­­] neanu, Mihai Herghiligiu, Mi­hai Barbu și mulți alți, ex­primîndu-și recunoștința lor față de partid, care le-a des­chis calea spre un trai îm­belșugat. Totodată, ei s-au angajat să muncească In așa fel, incit în scurt timp, transforme gospodăria lor în­tr-o­ puternică unitate agrico­­la-soci­alist­ă. Pionierii, precum și micuții de la grădiniță, fii ai colecti­viștilor, au adus un salut voios părinților lor. Dansul și cîntecul au fost cele care au încheiat această zi de mare sărbătoare In vin­­ar­ța satelor Grămești și Mini. ij ■ ^ ■PROGRAMUL DE RAIOHIO Vineri 2 octombrie 1959 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal și buletin meteorologic; 5.14 Secția de gimnastica; 5.20 Emisiunea pentru sate; 5.30 ,,Zori de zi cu melodii”; 5.55 Sfatul me­­norului; 6.00 Radiojurnal și bu­letin meteorologic; 6.15 Muzi­că populară romînească; 6­30 Cîntece; 6.45 Salut voios de pionier; 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale; 7.15 Muzică distractivă; 8.00 Din presa de astăzi; 8.30 Mu­zică; 9.40 Cîntă fanfara re­­preze­ntativă a Armatei ; 10 00 Reportaj; 10.10 Concert sim­fonic; 11.00 Buletin de știri; 11.03 Muzică de estradă; 11.45 Traista cu povești; 12­00 Cîntece și jocuri populare ro­mâne­ști; 12.25 Nuvele de Nagy István; 12.40 Interpreți români de muzică ușoară; 13.00 Buletin de știri;­­ 13 05 Pagini alese din muzica de operă; 14.00 „Apărătorii pa­triei”, emisiune de cîntece; 15.00 Buletin de știri; 15 10 Muzică ușoară sovietică; 15.40 Melodii populare romînești; 16.15 Vorbește Moscova; 16­45 Cîntece patriotice; 17.00 Ra­­diojurnal și buletin meteoro­logic; 17.25 Muzică Simfonică; 18.05 Legendele popoarelor; 19.00 Buletin de știri; 19­05 Muzică populară din țări prie­tene; 19.45 Cîntecul sâptă -nînii; 20.00 Radiojurnal; 20.20 „Noapte bună, copii­i 20.30 Jurnalul satelor; 21.00 Piese instrumentale; 21.15 Ii mulțumesc partidului; 2. 30 „Cîntăm pacea și prietenia între popoare”; 21.45 Valsuri romînești; 22.00 Radiojurnal­, buletin meteorologic și sport»; 22.30 Muzică populară rom­â­nească; 22.58 Muzică simfonii­că; 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri; 14 071 Orchestre de muzică ușoară; 14.30 Program muzical dedi­cat fruntașilor în producție;­ 15.00 Concert simfonic; 16 no Radiojurnal și buletin meteo­­rologic­­ 16.30 Cîntece din folclor; 16.50 Curs de limba rusă; 17.30 Sfatul medicului; 17.35 Muzică ușoară; 17­50 Cronica științifică; 18.00 Bu­­letin de știri; 18.05 Jocuri populare romînești; 18.25 Cîn­tă Ansamblul Forțelor Arma­te ale R.P.R.; 19.00 Actualita­­tea în țările socialiste; 19.40 „Săptămâna muzicii germa­ne“; 21.00 Radiojurnal, sport și buletin meteorologic; 21­15 Doine și jocuri populare ro­­mânești; 21.45 Album­ artistici 22.00 Pagini din literatura pianului; 22.30 Moment poe­tic: Nekrasov; 22.35 Serena­da; 23.00 Radiojurnal; 23.15 24.00 Melodii populare .O­­minesti . PUBLICITATE « PUBLICITATE » I.P.E.T. Fălticeni vin de prin vira­nent și numerar gospodăriilor agricole ef­ective, gospodăriilor de stat, stațiunilor de mașini și tractoare etc. agric­le urmă­toarele produse: — Căruțe legate In fier, la prețul cu ridicata 1291 tei, cu amănuntul 1500 tei. — Căruțe lemn nelogite, la prețul cu ridicata 840 lei, cu amănuntul 600 lei. — Greble lemn, la prețul cu ridicata 4 lei, cu amă­nuntul 5 lei. — Greble lemn, fără coadă, la prețul cu ridicata 0, 78 lei, cu amănuntul 1 le­i. — Furci lemn, cu 2 coarne (țăpoaie), la prețul cu ridicata 0,78 lei. cu amănuntul 1 leu. Solicitatorii se vor adresa prin notă de comandă direct 1. F­E.T.-ului Fălticeni. ...22 îî;îs­«*2;s...cris:»;.­.“ •• •««»•■•»■ [UNK] [UNK]in»»*1 •«•IflBlitltlil­r «RBM­4MM...­ ■ IBM»—­­IO O © cișnicGimfi TŰST TRAGEREA S­A DIN 15 NOIEMBRIE 1959 CARTEA cU PREMII Nr. 3676 mur* «*►.. •.­* Pentru a cunoaște bogata experiență sovie­tică cereți să vă abonați la publicațiile de speci­li­­tate. Oficiile poștale, fac­torii poștali și difuzorii de presă din întreprinde­r și instituții au început r­ri­mire­a abonamentelor pe anul 1960. — Abonați-vă la ziarele și revistele sovietice pe anul 1960 prin o­fiei­le poștale și difuzării de pre­să din întreprinderi și in­­stituit. □ La Cramă­­servi vinuri naturale puteți de calitate superioară din podgoriile Cotnari și Pan­­ciu. De asemenea, puteți servi pastrama și prepa­rate de grătar de calitate superioară. ______ D­T­ A. P. L. Suceava, vă oferă o seară plăcută la restaurantul „CEN­TRAL“ unde puteți servi preparate culinare de ca­litate superioară, vinuri alese, grătar special, mu­zică, antren, dans. A

Next