Zori Noi, noiembrie 1963 (Anul 16, nr. 4943-4968)

1963-11-08 / nr. 4949

Y J­ Un nou bloc cu 18 apartamente se va da în folosință în cursul acestei luni în orașul Gura Humorului. In prezent la a­­cest bloc se lu­crează la fini­sările exterioare. Foto: D. LERCA PENTRU RIDICAREA PRODUCTIVITĂȚII PĂDURILOR Să extindem speciile repede crescătoare . Pentru acoperirea consumului de lemn, în permanentă creștere, în prezent se desfășoară pe plan na­țional și internațional acțiuni mul­tiple și complexe în vederea con­servării și refacerii pădurilor, a ri­dicării producției și productivității acestora, a executării de plantații în afara fondului forestier etc. In acțiunea de creștere a pro­ductivității pădurilor și de sporită a resurselor de masă lemnoasă, un rol important revine plopilor negri hibrizi care, în condițiile din țara noastră, înregistrează creșteri re­marcabile și dau sortimente de lemn de bună calitate. Creșterea medie , anuală a unu­i ha. de plan­­tație cu plopi negri hibrizi este a­­preciată la 18 m.c. față de 5 m.c. la arboretele de stejar și 8 m.c. la cel de molid. La vîrsta de 25 de ani, plopii negrii hibrizi realizează o masă lemnoasă de pînă la 600 m.c. la hectar față de cca. 205 m.c. la stejar, 165 m.c. la plop și 296 m.c. la molid, realizate la aceeași vîrstă. Directivele celui­ de-a­ Congres al P.M.R. trasează 111-lea sar­cina ca, pînă la finele anului 1965, suprafețele plantate cu plopi negri hibrizi să atingă cel puțin 50.000 ha.. . Fondul nostru forestier este ca­pabil de producții mai mari decit cele actuale, prin folosirea pe scară largă a speciilor productive și în primul rînd a celor repede crescă­toare. Extinderea în cultură a aces­tor specii urmărește folosirea în condiții superioare a capacității de producție a stațiunilor forestiere, în sensul că pe aceeași suprafață de teren forestier se obține o­ valoare maximă, concretizată într-un volum de masă lemnoasă de calitate su­perioară celorlalte specii din ca­drul natural respectiv. In general, o specie repede­­ crescătoare, dată fiind creșterea ei superioară,­va a­­tinge dimensiunile exploatabile la vîrste mai mici, permițtnd aplica­rea unor cicluri de producție mai scurte. Plecînd de la aceste conside­rente economice și silviculturale. Ministerul Economiei Forestiere in­dică a se cultiva în principal ur­mătoarele specii: dintre rășinoase —­ molid, brad, duglas verde și albastru, larice, pin negru, silvestru și pin cembra; dintre foioase —■ plopii selecționați, salcia selecțio­nată, tei, anin, salcîmul. Se pot considera în general specii repede crescătoare cele care depășesc cu 10—15 la sută creșterea celorlalte specii locale și în ceea ce privește limita minimă a creșterii să atingă 10—15 m.c. pe an și ha. Pentru economia forestieră a ța­rii noastre, plopii și sălciile selec­ționate prezintă un interes deosebit, fiind speciile care oferă material industrial apt pentru utilizarea mo­dernă la vîrstele de tăiere cele mai reduse. După unele studii făcute asupra tendinței evoluției consumu­lui de materiale, rezultă că nece­sarul în perspectivă la sortimentele de plopi este de 4 ori mai mare decît cel actual, din acesta cca. 10 la­ sută reprezintă lemn gros, pen­tru derulaj, iar restul — sortimente de grosime mijlocie și subțire pen­tru producția de plăci aglomerate și fibrolemnoase, precum și pentru celuloză. Printr-un Decret al Consiliului de Stat al R.P.R. s-au trasat sar­cini Ministerului Economiei Fores­tiere care prevăd plantarea plopu­lui de-a lungul drumurilor națio-GH. COȘTIUG inginer șef al D.R.E.F. Suceava (Continuare în pagina a 2-a) importante economii Primele 10 luni ale anului au fost încheiate de colectivul de mun­că al întreprinderii re­gionale de electricitate Suceava frumoase, cu realizări Planul la producția globală a fost realizat în procent de 102,7 la sută, iar la pro­ducția marfă—în pro­cent de 101,8 la sută. O atenție­ deosebită au­­ acordat în această pe­rioadă lucrătorii între­prinderii realizării unor importante economii. In acesti scop, ei s-au ocupat ■de’1,, reducerea consumurilor de ener­gie și­­ de combustibil. Ca urmare, consumul propriu tehnologie de energie a fost redus cu 13,8 la sută, pierde­rile în rețele proprii­­ cu 4 la sută, consumul în regie­ — cu 8,4 la sută. De a­­semenea, prin reduce­rea consumurilor spe­cifice, s-au economisit 287 tone combustibil și 8 tone ulei.­­ Toate acestea au dat posibilitate ca, pe 9 luni, să se înregistre­ze economii, fața de costurile planificate, în valoare de 1.456.000 lei. Arături adînci de toamnă, pe toate suprafețele! In toamna acestui an, datorită grijii permanente pe care o poartă partidul mecanizării n­oastre socialiste, pe agriculturii ogoarele gospodăriilor agricole colective din regiune lucrează cu 626 trac­toare mai mult decît în campania agricolă din toamna trecută. A­­cestei griji pe care o poartă par­tidul nostru, oamenii muncii din agricultură trebuie să-i răspundă cu un interes sporit pentru apli­carea celor mai bune metode­ agrotehnice în vederea creșterii necontenite a producției agricole. O cale importantă pentru aceas­ta sînt arăturile adinei de toamnă. Intr-o seamă de gos­podării din raioanele Săveni și Fălticeni, de exemplu, nu peste multe zile această lucrare poate fi terminată, datorită folosirii de­pline a forței de lucru a trac­toarelor, bunei organizări a mun­cii mecanizatorilor. _ _ Există însă și destule unități unde tractoarele nu sunt folosite din plin la arături, aceste loace mai stau zile întregi mij­ne- întrebuințate datorită neeliberării terenului sau pur și simplu din pricina unor deficiențe în organi­zarea muncii, deficiențe ce nu sunt justificate. In privința ară­turilor adînci se bate pasul pe loc îndeosebi în raionul Boto­șani și orașul Suceava care, po­trivit datelor raportate regiunii, sînt cele mai rămase în­ urmă. Există, de asemenea, încă posibilități pentru creșterea mari rit­mului zilnic la arături în G.A.C. din raza orașului Botoșani și in cele din raioanele Gura Humorului, Dorohoi și Rădăuți. Pentru intensificarea ritmului arăturilor, în vederea executării acestei lucrări pe întreaga supra­față, organizațiile d­e partid, con­­siliile de conducere din G.A.C. și conducerile S.M.T trebuie să ia măsurile cele mai potrivite pen­tru eliberarea a mari suprafețe de teren pentru ca mecanizatorii să poată folosi la maximum ca­pacitatea de lucru a tuturor trac­toarelor la executarea arăturilor, iar pe un număr mai mare din acestea să se organizeze schimbul doi. De asemenea, acolo condițiile o cer este necesar unde să se folosească la arat și atelajele proprii, existente în G.A.C. Pe te­renurile in pantă, expuse eroziu­nii, să se respecte indicațiile date de consiliile agricole și să se execute alături pe curba de nivel sau în terase (benzi). O dată cu arăturile pe terenurile cu fer­tilitate scăzută să se administreze doze corespunzătoare de îngrășă­minte, iar pe cele acide, și a­­mendamente calcaroase. Urmărind executarea arăturilor actinei de toamnă pe întreaga suprafață, pregătim condiții temeinice pentru o recoltă bogată în anul viitor. Noi realizări in întrecere Antrenat într-o pasionantă întrecere socialistă, harnicul colectiv de la I.M.I.L. Ră­dăuți a Înscris, la sfîrșitul celor 10 luni din acest an, noi realizări pe graficul În­trecerii socialiste. Planul producției globale a fost realizat in procent de 113­ la sută, iar cel al producției de marfă — 103,9 la sută. Ca urmare a introducerii și aplicării in procesul de pro­ducție a unui însemnat nu­măr de inovații și măsuri tehnico - organizatorice, care au contribuit la reducerea consumului de material lem­nos și metal, prețul de cost la întreaga producție de mariă a fost redus, față de plan, cu 569.000 lei. Valoarea beneficiilor obținu­te pînă acum peste plan se cifrează la 332.000 lei. O contribuție însemnată la realizările menționate și-a adus-o colectivul de la sec­torul lemn al întreprinderii­­ care la 1 noiembrie a.c.­­ și-a realizat sarcinile de plan pe acest an. Din sector merită evidențiați muncitorii din brigăzile conduse de­ loan Ianițchi, Octavian Pu­ I ha, Gheorgh­e Vlad și Gheor­­­­ghe locuite. 1 Coresp. FELICIA COSTEA ( Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al sfatului popular regional Recepția cu prilejul celei de-a 46-a aniversări lilillll!l|lill!l|iilll!l!!l!lil!!l!l!llll[lllllll!l!ill!il!III!l'!l!ll!IIIIIi!I!lllltlll!I!lililllUlillll'i!l!lll!!i!!iHII!Itl!lll!!Jl:lfillllil!ll!ll!ll!l!llll!ll!l!l!:!lill!llll!llűiEl!!lll!!illII|||II!l!ll!ll!l!ll!l!ll' lilIiilIiiilllIlIliiliiililillliilIlllllilIilIlllilllllilIillIlUllllllllllllllllliilIlIil'llllllllllliilIlilIIllllllllllilIlO'lilii'lllllllUH^ a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie llllllillliilillillllllllillillillilllilltlllilllillllllillininilillllllllllilíllllllllllillilülllillllillillíiiltliilllillil.lillllllllltlll ..................... Joi seara, ambasadorul extra­ordinar și plenipotențiar al U­­niunii Sovietice în R.P. Romina, I. K. Jegalin, a oferit o recep­ție in saloanele ambasadei cu prilejul zilei de 7 Noiembrie — cea de-a 46-a aniversare a Ma­rii Revoluții Socialiste din Oc­­tombrie. La recepție au luat parte to­varășii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Nicolae Ceauș­escu, , Chivu Stoica, A­­lexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru­­ Moghioroș, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu,­ Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, mem­bri ai C.C. al P.M.R., ai Consi­liului de Stat și ai guvernului, conducători ai organizațiilor ob­ștești și instituțiilor centrale, oameni de știință, artă și­­ cul­tură, generali și ofițeri superi­ori, ziariști romîni și corespon­denți ai presei străine. Au participat șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați în R.P. Romina și alți membri ai corpului diplomatic. In timpul recepției tovarășii I. K. Jegalin și Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej au rostit toasturi. Recepția s-a desfășurat in­tr-o atmosferă calda, deosebit de prietenească. (Agerpres) Cu vilirul tovarășului I. K. Jegalin Scumpe tovarășe Gheorgh­e Gheor­­ghiu-Dej, Scumpe tovarășe Ion Gheorgh­e Maurer, Dragi tovarăși și prieteni, Stimate doamne și stimați domni. Acum 46 de ani s-a săvirșit un eveniment istoric memorabil —­ marele Lenin a proclamat înte­meierea primului stat din lume al muncitorilor și țăranilor. Intr-o perioadă relativ scurtă din punct de vedere istoric poporul nos­tru, sub conducerea înțeleaptă a P.C.U.S., a străbătut o cale uriașă, de la salvele de tun ale crucișăto­rului „Aurora", la lansarea navelor cosmice. In cei 46 de ani care au trecut, socialismul, construit cu mîi­­nile oamenilor sovietici, a transfor­mat în mod radical patria noastră, în așa fel, incit dintr-o țară agrară înapoiată, ea a devenit o mare pu­tere industrială înaintată. Oamenii muncii din țara noas­tră, sub conducerea Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice și a Comitetului său Central în frunte cu Nikita Sergh­eevici Hrușciov, au obținut mari succese în îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XXII-lea al partidului nostru comunist. S-au schimbat chipul moral, con­știința omului sovietic. Astăzi, a­­cesta este un om întrutotul nou — constructor activ al comunismului — om al viitorului. Cu mîinile a­­cestui om se împlinește visul secular al oamenilor muncii din întreaga lume — crearea viitorului comu­nist luminos. Pentru îndeplinirea acestei sar­cini nobile, poporul sovietic, ca și popoarele întregii lumi, are nevoie de pace. Uniunea Sovietică promo­vează în mod consecvent o politică de coexistență pașnică între statele cu orînduiri sociale diferite. O con­firmare grăitoare a acestui fapt o constituie unul dintre primele do­cumente ale puterii sovietice, sem­nat acum 46 de ani — Decretul asupra păcii, precum și Tratatul de la Moscova privitor la interzicerea experiențelor cu arma nucleară in atmosferă, în spațiul cosmic și sub apă, semnat recent. Astăzi, forțele păcii sunt repre­zentate de avangarda puternică — marea comunitate a țărilor socia­liste. Republica Populară Romina aduce o mare contribuție la întă­rirea și dezvoltarea coeziunii lagă­rului socialist. Oamenii sovietici se bucură sin­cer de succesele poporului român frate, care, sub conducerea Parti­dului Muncitoresc Romîn și a Co­mitetului său Central, în­ frunte cu Gheorghe­­ Gheorghiu-Dej, pă­șește cu fermitate pe calea desă­vârșirii construcției socialiste. Ingăduiți-mi ca de ziua celei de-a 46-a aniversări a Marii Re­voluții din Octombrie să urez noi succese mari tuturor oamenilor muncii din Romînia în lupta lor pentru desăvîrșirea construcției so­cialismului. Dragi tovarăși și prieteni! Stimați oaspeți! Noi și dv. trăim într-un timp atît de minunat, cînd ideile comu­nismului, cucerind masele largi populare, au devenit cea mai mare forță materială. Aceste idei sînt atotputernice pentru că sînt profund adevărate, verificate de experiența istorică a Uniunii Sovietice, a tu­turor țărilor socialiste. Ideile mar­­xism-leninismului, victoriile țărilor socialiste deschid oamenilor cele mai largi orizonturi ale lumii noi. Viitorul aparține socialismului și comunismului, care statornicesc pe păm­înt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea, Frăția și Fericirea tu­turor popoarelor. Ingăduiți-mi să toastez pentru propășirea continuă a Republicii Populare Romîne. Pentru noi succese mari, obți­nute de harnicul și talentatul po­por român în opera de desăvirșire a construcției socialismului. Pentru prietenia veșnică și de nezdruncinat dintre popoarele so­vietic și romîn. Pentru coeziunea și unitatea tu­turor țărilor lagărului de neînvins al socialismului. Pentru gloriosul Partid Muncito­resc Romîn — însuflețitorul și or­ganizatorul tuturor victoriilor po­porului romîn. Pentru sănătatea marelui nostru prieten, tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, pentru sănătatea membri­lor Biroului Politic, pentru sănă­tatea membrilor Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mîn. Pentru guvernul romîn în frunte cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Pentru sănătatea membrilor Con­siliului de Stat al R. P. Române. Pentru prietenia și colaborarea dintre popoarele planetei noastre. Pentru pace în întreaga lume. Pentru sănătatea tuturor celor prezenți! Anul XVIII nr. 4949 4 pagini 20 bani Vineri 8 noiembrie 1963 Cu vî­n­­tul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimate tovarășe ambasador, Dragi tovarăși și prieteni, Doamnelor și domnilor, Dați-m­i voie ca în numele Comi­­tetului Central al Partidului Munci­toresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri și în nu­mele întregului popor român să a­­dresez un salut frățesc și cele mai calde felicitări Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Su­prem, Consiliului de Miniștri și po­porului­ sovietic cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. In anii care au trecut de la vic­toria Revoluției din Octombrie, oa­menii sovietici au făurit o economie puternică, în plin avint, și-au trans­format patria intr-o putere indus­trială de prim rang. Istoricele rea­lizări obținute de poporul sovietic în dezvoltarea economiei și culturii, în făurirea bunăstării celor ce mun­cesc, înfăptuirea cu succes a gran­dioaselor obiective ale programului construcției desfășurate a comunis­mului aduc cel mai mare aport la continua întărire a comunității ță­­r­lor socialiste, a forțelor progre­sului social și păcii. Intre Uniunea Sovietică și Ro­­minia, între popoarele și partidele noastre se dezvoltă și se întăresc continuu relații de prietenie fră­țească și colaborare multilaterală. Bucurindu-se de realizările remarca­bile ale poporului sovietic ca de propriile sale succese, poporul nos­tru transmite în această zi sărbă­torească oamenilor muncii sovietici urări de noi victorii, de înflorire și prosperitate a Uniunii Sovietice. Problema problemelor epocii noas­tre este asigurarea păcii. Uniunea Sovietică, guvernul sovietic și-au cîștigat mari merite în fața popoa­relor lumii datorită eforturilor neo­bosite pentru instaurarea în rela­țiile dintre state a climatului de destindere, de înțelegere și colabo­rare, pentru preîntîmpinarea primej­diei unui nou război mondial. Po­litica leninistă de pace a Uniunii Sovietice, a celorlalte state socialis­te găsește un ecou profund în lu­me, se bucură de simpatia și spri­jinul tuturor popoarelor iubitoare de pace. Republica Populară Romina îm­preună cu Uniunea Sovietică și ce­lelalte țări socialiste, militează per­severent pentru triumful principiilor de coexistență pașnică între toate statele, fără deosebire de regim­ so­cial. întregul curs al evenimente­lor demonstrează că aceste principii se impun cu tot mai multă putere ca singurele juste și raționale în relațiile internaționale. Pe acest plan se situează și în­cheierea Tratatului cu privire la in­terzicerea experiențelor nucleare în trei medii, tratat printre ai cărui primi semnatari se numără Republi­ca Populară Romina. Deși acest tra­tat nu rezolvă problemele majore ale luptei pentru preîntîmpinarea u­­nui nou război mondial, ei constituia un succes de seamă al politicii de coexistență pașnică, venind în în­­timpinarea cerințelor exprimate de-a lungul multor ani de opinia publică mondială cu privire la în­cetarea experiențelor nucleare, ex­periențe care reprezintă un pericol pentru populația întregului sr­­­b nuntesc. Luptînd consecvent pentru înfăp­tuirea dezarmării generale și totale, ca singura cale eficientă pentru ex­cluderea războaielor din viața so­cietății, considerăm necesar să spri­jinim orice pas, orice măsură care pot contribui la destindere în rela­țiile între state și la soluționarea pe cale pașnică a problemelor in­ternaționale litigioase. Partidul Muncitoresc Român și gu­vernul țării noastre își vor aduce și în viitor întreaga lor contribuția la dezvoltarea colaborării pașnice între toate țările, la întărirea prie­teniei frățești cu Uniunea Sovietica și celelalte țări socialiste, la victo­ria cauzei păcii și socialismului. , Permiteți-mi să toastez pentru ma­rele popor sovietic, pentru priete­nia de nezdruncinat dintre popoa­­rele sovietic și romîn , pentru con­ducătorul încercat și călit în lupte­­le poporului sovietic — gloriosul Partid Comunist leninist al Uniunii Sovietice, pentru Comitetul său Cen­tral și guvernul sovietic , în sănă­tatea primului secretar al Comite­tul­ui Central al Partidului Comu­­ni­st al Uniunii Sovietice și preșe­dintele guvernului sovietic, tovarășul Hrușciov , in sănătatea ambasadoru­lui Uniunii Sovietice la București, tovarășul Jegalin , pentru pace și prietenie între toate popoarele , în sănătatea dumneavoastră, a tutu­ror ! din activitatea a­vi­as­an Piloții­­ și mecanicii stației A­­viasan Suceava desfășoară o fructuoasă activitate în slujba apărării sănătății oamenilor mun­cii. De la începutul trimestru­lui II și pînă în prezent, piloții Gh. Macovei și Aurelian Jumo­­lea au efectuat peste 828 ore de zbor, transportnd un mare nu­măr de bolnavi, medici și însoțitori precum și însemnate cantități de singe pentru transfuzii și medi­camente. Numai în luna octom­brie au fost transportați cu a­­vioanele Aviasăn 37 de bolnavi și peste 30 de însoțitori, delegați și medici specialiști. „SAPT­AMINA­ TEATRULUI, MUZICII ȘI DANSULUI.“ Cu prilejul împlinirii a 10 an­i de activitate a Ansamblului de stat de cintece și dansuri „Ci­­prian Porumbescu“ din Suceava, Filarmonicii de Stat și Teatrului de păpuși „Cravata Roșie“ din Botoșani. nrficum­ și cu ocazia împlinirii a 5 ani de la înfiin­țarea Teatrului de Stat „Mihail Eminescu“ din Botoșani, comite­tul regional de cultură și artă organizează între 12—17 noiem­brie „Săptămîna teatrului, mu­zicii și dansului“. In această săptămînă vor fi prezentate la Suceava și Botoșani spectacole cu piesa „Apus de soare“ de către Teatrul de stat „Mihail Eminescu“, concerte simfonice și de muzică populară, spectacole muzical - coregrafice, spectacole de teatru de păpuși. ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITĂ­ȚII DE DESERVIRE A POPU­LAȚIEI Conducerea cooperativei meș­teșugărești „Dorna“ din Vatra Dornei, preocupîndu-se de îm­bunătățirea continuă a deservirii populației, a deschis în acest an 12 activități și secții noi, cu 31 de cooperatori. Amintim printre acestea pe cele de pedichiuri, cosmetică, tricotaje, cusături na­ționale, remarat ciorapi, auto-mo­­b­ și altele. Ca urmare a aces­tui fapt, planul producției glo­bale pe 10 luni a fost îndepli­nit în proporție de 101,7 la sută, iar la prestări servicii neindus­triale — în procent de 101,4 la sută. Coresp. M. P. CERCUL PLASTIC Zilele trecute, la Fălticeni și-a reînceput activitatea cercul plastic de pe lingă Casa raională de cul­tură. Cu acest prilej, tovarășul Pavel Savin a ținut o lecție prac­tică asupra desenului, vorbind din învățămintele căpătate în timpul ce­lor 20 de zile petrecute în tabăra de creație, astă vară. Apoi, fiecare artist plastic amator a lucrat cîte o schiță pe marg­inea cărora au pur­tat discuții. I

Next