Zori Noi, decembrie 1963 (Anul 16, nr. 4969-4995)

1963-12-03 / nr. 4970

r y­ >­ 4 V­ Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al sfatului popular regional Mai multa grija lucrărilor executate în regie ! Deși de un volum mai mic, lu­crările din investiții prevăzute se executa în regie de către în­­­treprinderi și alte unități econo­mice au importanța lor în îndepli­nirea sarcinilor sporite de plan. Pînă la sfîrșitul lunii octombrie a.c., volumul total anual de inves­tiții în regie, de 13,17 milioane lei, era realizat in proporție de 80 la sută, iar la construcții-mon­­taj în proporție de 92 la sută. Cele mai bune realizări le înregistrea­ză unitățile aparținînd Ministerului Economiei Forestiere unde planul anual de construcții-montaj în re­gie este îndeplinit în proporție de 103 la sută, C.R.R. Suceava — cu 100 la sută etc. Se constată, în general, că titularii de investiții au acordat mai multă atenție bunei organizări a lucrărilor executate în regie, ceea ce a influențat pozitiv asupra calității acestora și redu­cerii prețului lor de cost. Așa, de pildă, I. F. Fălticeni realizează la prețul de cost, în primele 9 luni ale anului, economii suplimentare de 235.000 lei față de 50.000 lei planificat, în timp ce I.F. Suceava obține, în aceeași perioadă, peste sarcina de plan, economii de 1­14.000 lei. Și la direcția regiona­lă P.T.T.R. Suceava, printr-o orga­nizare corespunzătoare a muncii și analiza minuțioasă a prevederilor de deviz, s-au obținut economii în sumă de 104.000 lei. După cum rezultă din cele a­­rătate n­a sus, majoritatea titu­larilor de investiții în regie din regiunea noastră se preocupă cu mai multă răspundere de executa­rea lucrărilor respective la timp și de calitate. .Cu toate acestea, rezultatele obținute în unele întreprin­deri și unități economice nu sînt pe de­plin satisfăcătoare. La districtul de gospodărire a apelor, spre exemplu, planul anual total de investiții în regie este îndeplinit, în 10 luni, în procent de numai­­ 30 la suta, i unitățile aparținînd Ministerului In­dustriei Ușoare — un procent de 51 la sută, iar la unitățile consiliu­lui agricol regional, lucrările de construcții-montaj în regie sînt realizate în proporție de 44 la sută. Fără îndoială, la o parte dintre unități rămînerile în urmă se dato­rase , și unor cauze obiective, în­treprinderile forestiere Fălticeni și Suceava au întîmpinat greutăți în asigurarea mijloacelor de transport la execuția de drumuri forestiere și, în plus, la începutul lunii no­iembrie planul de investiții a fost suplimentat la diferite poziții. Și la unitățile din sectorul agricol, nerealizările față de planul anual se referă, în special, la lucrările de întreținere a plantațiilor, în curs de execuție. Sînt însă­­ și lipsuri datorate al­tor cauze cum ar fi: insuficienta organizare a muncii, predarea cu întîrziere a documentației etc. Ia­tă, în această privință, cîteva exem­ple: La districtul de gospodărire a apelor s-au prevăzut însemnate fon­duri pentru execuția în regie a lucrării neterminate „irigații la G.A.S. Progresul­­ Dorohoi“, cu termen de dare în funcțiune în trimestrul II a.c. pe o suprafață de 210 hectare. In cursul trimes­trului I a.c., devizul general a fost modificat prin includerea unui racord de joasă tensiune de la pos­tul de trase la stația de prepara­ră, fără de care lucrarea nu poa­te fi dată in­ folosință. Suplimenta­rea corespunzătoare a­­ devizului, cu fondurile necesare s-a aprobat însă abia la începutul lunii august. Și în continuare s-au întîmpinat greu­tăți din lipsa reostatului de por­nire, livrat de furnizor abia la sfîr­șitul lunii octombrie, în loc de trimestrul I, după cum se prevedea în contract. Toate au făcut ca lu­crarea să se termine cu multă întîr­­ziere, adică la începutul lunii no­iembrie. Și în alte unități din agri­cultură situația se prezintă ne­satisfăcător. Execuția obiectului „împrejmuiri“ de la Stațiunea ex­perimentală pomicolă Fălticeni început abia în luna noiembrie, în­­ timp ce lucrările privind amenaja­rea spațiilor de școlarizare S.M.T. Spătărești, în valoare de la 200.000 lei, nu-s începute nici pînă­ în prezent, deoarece nu-i asigurară încă documentația tehnica. Ră­mîneri în urmă în realizarea investițiilor în regie prezintă și I.I.S. topitoriile de in și cînepă. La sfîrșitul lunii iunie a.c., aici s-au introdus în planul de investi­ții pe 1963 lucrări de construcții­­montaj de „dezvoltare în secții pro­ductive — secția d­e capsulare" în valoare de 941.000 lei, dintre care lucrări în antrepriză în valoare de 735.000 lei, iar în regie — 206.000 lei. Prin planul de investiții, lu­crarea respectivă avea termen de dare în folosință în trimestrul I­I­I a.c. In contractul încheiat însă cu constructorul s-a prevăzut ca ter­men data de 30 decembrie a.c. Cum însă beneficiarul nu și-a res­pectat obligația de a asigura la tim­­p materialele necesare și cum o parte dintre acestea lipsesc, exis­tă ,pericolul ca lucrarea să nu fie terminată la data stabilită. Pe de altă parte, întrucît lucrările în an­trepriză sînt executate în procent de numai 47 la sută, lucrările pre­văzute a se executa în regie — și care depind direct de primele — nuu au fost încă începute. Din cele arătate se desprinde «concluzia că, pe anul în curs, exe­cutarea lucrărilor din investiții în regie se bucură, comparativ cu anii anteriori, de mai multă grijă. Nu mai puțin adevărat este însă și faptul că există deficiențe și ră­mîneri în urmă care trebuie grab­nic lichidate. Avînd sprijinul și în­drumarea organelor și organiza­țiilor de partid, atît titularii de investiții, cit și constructorii, să depună eforturi susținute pentru ca planul de investiții, la lucrările în relgie, să fie realizat la, vreme, de bună calitate și la un preț de cost scăzut.. I. MIHAIL’ directorul filialei ’ regionale Suceava a Băncii de investiții Anul XVIII nr. 4970 4 pagini 20 bani Marți 3 decembrie 1963 _Cu planul anual îndeplinit Depoul C. F. R. Cîmpulung-Est In ziua de 30 noiembrie a.c., mecanicii și fochiștii C.F.R. Cîmpulung-Est au Depoului trans­portat ultimele tone de din cele prevăzute pentru mărfuri 1963, îndeplinind astfel planul anual cu o lună înainte de termen. Re­­morcarea unui număr sporit de trenuri cu tonaj sporit, îmbună­tățirea stării termotehnice a lo­comotivei, folosirea rațională forței „vii“ a trenurilor, le-a dat o posibilitate să economisească — prin reducerea consumului speci­fic — 1.445 tone combustibil con­vențional, cantitate cu care pot fi remorcate pe distanța Suceava Nord — Ilva Mică, 288 trenuri a câte 1.100 tone fiecare. Productivitatea muncii înre­gistrează o însemnată creștere, sarcina stabilită la acest indica­tor fiind realizată în proporție de 111,83 la sută. Succesele obținute se datoresc eforturilor întregului colectiv. O contribuție deosebită au adus me­canicii Constantin Isach­e I., Ion Pîrvu, Vasile Stoica și alții. Autobaza I.R.T.A. Vatra Dornei organizîndu-și mai bine mun­ca, folosind rațional și la întrea­ga capacitate parcul auto și a­­cordînd o atenție deosebită în­treținerii acestuia, colectivul Au­tobazei I.R.T.A. din Vatra Dornei a obținut lună de lună succese însemnate în întrecerea socialistă. Ca urmare, planul anual de producție a fost îndeplinit încă la data de 13 noiembrie, adică cu o lună și jumătate înainte de termen. Pe baza evaluării rezultatelor obținute, se prevede că planul anual de producție la principalii indicatori va fi îndeplinit, înainte de termen și de către colectivele de muncă ale altor întreprinderi dornene. Este vorba, în rînd, despre cele de la primul I.I.L. ,„Cheile Dornei", I.F. Iacobeni, si I.R.U.M. PUPA VIZITA m R. S. F. IUGOSlAVIA Delegația de Stat a R. P. Române s-a înapoiat în Capitală Duminică după-amiază s-a îna­poiat în­ Capitală, venind de la Bel­grad, delegația de stat a Republicii Populare Române, condusă de tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim­­secretar al C.C. al P.M.R., care, la invitația președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comu­niștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a vizitat R.S.F. Iugoslavia. Din delegație au făcut parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al R.P. Române, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Emil Bod­­năraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Alexandru Birlădeanu, vicepreședinte al Con­siliului­ de Miniștri, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R.,­ Cornelii­ Manescu, ministrul afacerilor externe, precum și Aurel Mătirașan, ambasadorul R. P. Ro­mâne­, la Belgrad. Delegația a fost însoțită de consi­lieri și experți. La sosire, în Gara Băneasa, dele­gația a fost­ întîmpinată de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Ni­­colae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ale­xandru Drăghici, Alexandru Mo­­ghioroș, Dumitru Coliu, Leonte Ruutu, Leontin Salăjan, Ștefan Voi­­tec, Mihai Dalea, Avram Bunaciu­, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, vicepreședinți ai­­ Consiliului de Miniștri, membri ai C.C. al P.M.R., ai­ Consiliului­ de Stat ,și ai guvernului,­, conducători ai institu­țiilor centrale și ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai ambasadei R. S. F. Iu­goslavia și alți membri ai corpului diplomatic. Un grup de pionieri au oferit flori tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej și membrilor delegației. In drum spre București, în timpul călătoriei pe teritoriul țării noastre, în gările Turnu Severin, Balota, Fi­­liași, Craiova, Caracal, Roșiori, Vi­dele, împodobite cu steaguri, dele­gația a fost salutată de un mare nu­măr de oameni veniți în întîmpinare cu flori. Ei au aclamat îndelung pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și membrii delegației. (Agerpres) CITIOTOMIL W@§TOU 99 LUNA CADOURILOR«« 1 U­n Hecate an, intre 1 și 3 C fata tradiționala „Lună a cadoi ? cititorii noștri asupra condițiilo­r „Luna cadourilor“ in orașul Suc |> trebări tovarășului Emilian Mar $ industriale, interraionala Suceav ÎNTREBARE 1 Ce măsuri au­ întreprins anul acesta pentru buna desfășurare a „Lunii cadourilor“. RĂSPUNS. După cum se știe, în luna decembrie se desfășoară în fiecare an luna și decada ca­dourilor, ultima fiind stabilită în­tre 22 și 31 decembrie. Pentru f­igurarea celor mai bune condi­ții în vederea desfășurării „Lunii cadourilor“, s-au luat măsuri din timp ca toate unitățile noastre să fie aprovizionate cu cele mai va­riate mărfuri specifice cadou­rilor. Astfel, magazinele au primit sortimente variate de jucării, artico­le pentru pomul de iarnă, tricotaje pentru copii și adulți, lenjeria fină de damă, încălțăminte pentru copii și adulți, articole de biju­terie și gablonizari, articole cos­.­ aecemene se desfașoara in toata lor“. Din dorința de a informa pe ' în care se desfășoară anul acesta­va, ne-am adresat cu citeva în­­veac. ■ directorul C.C.h. Produse luetice și de parfumerie etc. Este de la sine înțeles că tindem tot mai mult ca modelele expuse să aibă o linie modernă și să fie dintre cele mai solicitate de cum­părători. Subliniem, de asemenea, faptul că unitățile comerciale sunt do­tate cu materiale necesare con­fecționării pachetelor ca : celofan, panglică­­ roșie etc. Acestea se confecționează la cererea cumpă­rătorilor sau­­ chiar cu anticipație. Pentru ambalarea oricăror cumpă­rături făcute­ se va folosi o hîr­­tie cu desene și cu Inscripții spe­cifice „Lunii­­ cadourilor“, tipărită tocmai cu acest prilej. In „Luna cadourilor“ vor fi or­ganizate expoziții­­ cu vînzare, l­a magazinele de jucării, la magazi­nul cu articole parfumerie și la cosmetice și de cel de galante­rie și tricotaje, iar la filialele din orașele Rădăuți, Vatra Dornei, Cîmpulung și Fălticeni se vor or­ganiza expoziții fără vînzare. ÎNTREBARE: Cum se va face popularizarea „Lunii­­ cadourilor" ! RĂSPUNS : In afara populariză­rii ce se va face prin presă, cen­trul de radioficare, panouri, afișe și reclame luminoase, în interi­oarele magazinelor va fi asigu­rată o­­ expunere cit mai atractivă, iar vitrinele vor purta specificul­­ sezonului de iarnă (ninsoare, crengi de brad etc.). Unitățile specializate cu desfacerea cado­urilor, ca: magazinul de cadouri, „Scutița roșie“, „Crizantema“, ma­gazinul de jucării, vor amenaja vitrine cu temă, ijr tg­injsing-il magazinului „Scufița roșie“ va fi așezat un pom­ de iarnă împodo­bit. Tot ca un mijloc de populari­zare a „Lunii cadourilor“ va fi și diafilmul pe această temă, care va rula la ambele cinematografe din orașul Suceava. Informăm, de asemenea, pe cumpărători că, în acest an, vor avea o surpriză: se va înființa un oficiu de tri­mitere a cadourilor la domiciliu printr-un Moș Gerilă. La un preț foarte convenabil, copiii noștri vor primi cadourile tăcute ele noi, părinții, chiar din inimile lui Moș .Gerilă. ★ In încheiere, tovarășul director Emilian Marțineac și-a exprimat convingerea că „Luna cadourilor“ anul acesta­ se­­­ va desfășura în condiții mult superioare , față de anii trecuți. Invățămîntului­­ de masă — atenția Invățămîntul agrozootehnic de masă face parte integrantă din munca politică și organizatorică pe care o desfășoară organele și organizațiile de partid di­n unitățile agricole pentru sporirea producției, întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole socialiste. Zeci și sute de colectiviști au luat în prezent foc in bănci, urmăresc și își însușesc lecțiile predate pentru a ști să aplice în practică me­todele înaintate de lucru. Pentru a vedea cum se desfășoară în­­vățămîntul agrozootehnic, redacția ziarului nostru a întreprins, recent, un raid-anchetă prin cîteva gospodării din raioanele Săveni, Botoșani și Dorohoi. Lecții potrivite specificului unității în cele mai multe unități agri­cole vizitate, în care cercurile­­ de învățăm­înt agrozootehnic au fost deschise, lectorii, pe baza manua­lelor existente, au întocmit planuri tematice bine chibzuite, ținîn­d sea­ma de specificul gospodăriei. La­­ G.A.C. Bivol, din raionul Săveni, de exemplu,­ unde gospodăria colec­tivă cultivă suprafețe de cartofi cu totul neînsemnate, numărul de lecții afectate acestei culturi, la anul II cultura plantelor de cîmp, a fost redus numai la una singură și în schimb s-a acordat o mai mare a­­tenție tratării culturii griului și porumbului. Sectorul cercului de la anul 1, tovarășul inginer M. Blă­­nuță, a socotit necesar ca preda­rea semănătorii 2 S.P.C.­2, prevă­zută în program pentru anul a­­­cesta, nu poate fi ruptă de blema seminței și semănatul pro­po­rumbului. De aceea el a introdus un program și o lecție pe această problemă. De asemenea, la G.A.C. Oroftiana, lectorul a exclus din program cultura sfeclei de zahăr cuvenită­­ deoarece aici această cultură nu se a seamănă și ni­ci nu are con­diții, bune­­ de creștere ,,și dezvoltare. Din păcate, în­­n privința alcătuirii tematicii lecțiilor, pe alocuri se mai constată­ și unele deficiențe. La cercul de legumicultura pentru anul I de lla G.A.C. Siminicea, din raionul Botoșani; planul tematic este o copie fidelă a cuprinsului de la sfîrșitul manualului de legumi­cultura. Or, aceasta dovedește că nu s-a ținut seama de experiența legumicultorilor din această gos­podărie, de faptul că unele lecții puteau să capete o mai bogată tra­tare pe cînd altele, puteau fi re­­strînse. In planul tematic al cercu­lui de cultura plantelor anul­ui de la G.A.C Suharău — Dorohoi, între altele, este prevăzută o lec­ție care va trata și despre solurile alpine. E greu de presupus, că o asemenea lecție va sluji creșterii producției în gospodăria colectivă din Su­harău. In același cerc se tratează cultura cartofului în două secții, deși gospodăria cultivă 10—15 ha. cu această cultură. In multe gospodării vizitate se observă o orientare șablon în­jorîn­­duirea lecțiilor. • Bunăoară lecțiile despre administrarea­­ îngrășăminte­lor și pregătirea terenului pentru diferite culturi la anul 11 sînt pre­văzute, în general, după începutul lunii decembrie. Mai peste tot, lectorii cu­ care s-a stat de vorbă au fost de acord ea era mai util ca , aceste lecții, concentrate și predate în prima parte a noiembrie, puteau fi însoțite lunii de o demonstrație practică în cîmp și eplectiviștii­ cursanți ar fi avut mai mult de învățat. Consideram ca planurile tema­tice vor trebui reexaminate­ și mai bine adaptate condițiilor specifice fiecărei unități. Mai sint­ însă și cazuri cînd planurile­ tematice nici nu au fost întocmite. La Zvoriștea — Dorohoi, inginerul M. Lozneanu, deși a deschis învățămîntul­ de pe 20 noiembrie, nici pînă la data de 30 noiembrie nu-și întocmise­ încă planul tematic al lecțiilor. Program fix pentru toate cercurile O condiție pentru buna desfă­șurare a învățămîntului este ține­rea lecțiilor după­ un program fix. (Continuare în pagina a 3-a) Cîmpulung In prezența a­ 300 de­ oamen­i ai­­ muncii, la Moldovița s-a deschis ■ [UNK] „Festivalul filmului la sate“. Cu acest prilej, tovarășul Andrei Căpățînă, directorul școlii medii din localitate, a vorbit despre „Festivalul filmului la sate — importantă manifestare culturală de masă în perioada de iarnă". Apoi, tovarășa Elena Moroșan, bibliotecară, a expunerea „Viața, și opera ținut lui Vladimir Maiakovski“, după care a rulat filmul „Tinerețea lui Maiakovski". Coresp. D. GAINARU Vatra Dornei „Familia în statul „Originea și evoluția socialistă a omului", „Orașe noi pe harta patriei noastre", sînt cîteva­­ conferințe ținute de către cei 12 intelectuali care s-au deplasat duminică în satele și comunele raionului. La Poiana Stampei, de­ exemplu, vorbit’ tovarășul Marian Marcu­, a la Dorna 1 Candreni — tovară­șul D. Popescu, la Broșteni — tovarășa Elena Mederca. ■ .Coresp. AL. ORADA Dorohoi • 18 conferențiari de la cen­trul de raion s-au deplasat în mai multe localități sătești cum ar fi: Vatra — Hudești, Milean­­ca, Siliștea, Lunca — Vîrfu Cîmpului, Ghilia, Tovarășii V. Lebădă, Ilie Romanescu, Mi­hai Tănase și alții au făcut ex­puneri despre „Sectorul zootehnic — izvor de mari venituri“, „O­­crotirea familiei în dreptul R.P.R.", „Rentabilitatea creșterii păsărilor în G.A.C." ș.a. imun . Printre membrii celor brigăzi științifice care s-au de­­­plasat în­ satele Dum­eni, Cor­­lăteni, Văculești, Bașeu, Hu­dești și Fundul Fierții se numără și tovarășii R. Zarojeanu, Mihai Stoicea, Marcel Baltă, Teodor­­ Ja­laba și alții. Ei au răspuns la 88 întrebări puse de oamenii muncii. ■ • Trei formații artistice de la­ casa raională de cultură,, coo­perativa de consum a orașului și Centrul școlar agricol din Șen­­driceni au dat spectacole în fața a peste 3.000 colectiviști din lo­calitățile Smîrdan, Lișna, Suha­­rău, Oroftiana, Coresp. GH. IAVORNICIUC Rădăuți • In raionul Rădăuți a avut loc deschiderea „Festivalului filmului la sate" în 34 de unități cinematografice din raion. Media spectatorilor, în prima zi a festivalului, a fost de peste 120 la fiecare unitate. Merită să fie scoasă în evidență buna organi­zare și popularizare a festivalu­lui de către unitățile din Dor­­nești, Laura, Voitinel și Straja. Printre filmele prezentate se nu­mără „Superii 29", „A fost priete­nul meu“, „Colegii", „Turneul Veseliei". • Peste 200 de colectiviști din Marginea au luat parte la simpozionul literar pe tema „Ziua Africii," prezentat de către un co­lectiv al bibliotecii centrale raiona­le, din care, printre alții, au făcut parte tov. Ecaterina Cotor, Doina Petraru, Erica Rusșindilaru și Silvestru Lesniuc. In continuare, școala de 8 ani din a prezentat un program localitate artistic. Inovatorul M­. Balabașciuc de la T. F. Moldovița este autorul acestei mașini destinată cojitului lemnului pentru celuloza. Cu aju­torul mașinii, productivitatea muncii, la operația respectivă, se du­blează. Inovația a fost generalizată pe întreaga țară. Construcții în domeniul transporturilor și telecomunicațiilor In acest an, unitățile de con­­­strucții­ din Ministerul Transportu­rilor și Telecomunicațiilor au exe­cutat, aproximativ, 570 lucrări spe­cifice­ acestui sector: poduri, dru­muri modernizate, cheiuri portuare, linii de radiorelee, și de telecomu­nicații. Faptul că majoritatea­ obiective­lor au primit la recepție califica­tivul „foarte , bine“, iar unele „ex­cepțional“ este­­ în primul rînd, re­zultatul­­ introducerii­ și extinderii unor metode de lucru moderne. La lucrările de terasamente, de exem­plu, care reprezintă un mare volum de­­ lucru din activitatea construc­torilor, au fost folosite noi utilaje de săpat, nivelat și taluzat, care au permis depășirea indicilor de extindere a mecanizării cu peste 9 la sută. In construcția podurilor și la e­­xecutarea fundațiilor adînci au fost folosite coloane prefabricate, iar podețele au fost construite integral din prefabricate.

Next