Zori Noi, septembrie 1964 (Anul 17, nr. 5201-5226)

1964-09-11 / nr. 5210

Dezbaterea cifrelor de plan pe 1965 REZERVELE INTERNE MAI BINE FOLOSITE la ședința pe ramură de dez­batere a cifrelor de plan pe anul 10­15 s-a apreciat că în ultimii ani întreprinderile de industrie ușoa­ră din regiune au obținut succese tot mai importante pe linia spo­ririi producției și productivității muncii și și-au adus o prețioasa contribuție la creșterea producției globale industriale pe ansamblul regiunii. Și pe bună dreptate. Anul trecut, spre exemplu, ele au realizat o producție globală cu 45,3 la sută mai mare față de anul 1959 și au sporit productivi­tatea muncii cu 12,7 la sută. Datorită măsurilor politice organizatorice luate de organiza­ți­­iile de partid și conducerile ad­ministrative și avîntului cu care colectivele lor de muncă au des­fășurat și continuă să desfășoare întrecerea socialistă, toate între­prinderile de industrie ușoară din regiune au încheiat cu un bilanț rodnic și primele 8 luni ale anu­lui în curs, dînd peste plan pro­duse în valoare de 3.701.000 lei, printre care 57 tone fire de bum­bac, 84.000 m.p. țesături, 2.000 perechi încălțăminte, precum și alte sortimente. Organizarea mai judicioasă a procesului de produc­ție, folosirea și întreținerea mai bună a utilajelor, ridicarea califi­cării profesionale a muncitorilor și întărirea disciplinei în produc­ție sunt numai cîțiva din factorii care au făcut ca și productivita­tea muncii să crească pe ramură, în primele 7 luni, cu 1,3 la sută față de plan. In consecință, s-au realizat și economii peste plan la prețul de cost în valoare de 1.271.000 lei. Măsurile organizatorice care s-au tehnic a­­aplicat în acest an în întreprinderile de industrie ușoară din regiune au avut ca urmare și îmbunătățirea calității produselor. Firele de bumbac și de in și cânepă, țesă­turile, confecțiile și încălțămintea cu marca întreprinderilor suce­vene se bucură pe zi ce trece de tot mai multă apreciere. întreprinderile din ramura in­dustriei ușoare, ca și alte între­prinderi din regiune, dispun încă de multe rezerve interne de creș­tere a producției și productivi­tății muncii și de ridicare a ni­­v­el­ului calitativ al produselor. Fie însă nu sunt valorificate pe deplin de către toate colectivele de muncă. A reieșit aceasta și cu prilejul ședinței pe ramură de dezbatere a cifrelor de plan pe a­­nul 1905. Existența rezervelor in­terne e ilustrată în primul rînd de deficiențele care se mai sem­nalează în organizarea producției, aprovizionarea tehnico-materială, utilizarea rațională a mașinilor, ridicarea calificării profesionale a muncitorilor, precum și de nu­mărul încă mare al absențelor nemotivate și al învoirilor din producție. Iată doar câteva exem­ple. La Uzinele textile „Moldova“ Botoșani, cu toate că evidențele privind mersul producției fac do­vada unei activități economice bune, s-au înregistrat multe ore de staționare a războaielor din cauza defecțiunilor mecanice și a de­pășirii timpului normal pentru montarea sulurilor de urzeală. Nici timpul de lucru nu s-a uti­lizat întotdeauna în întregime. De la începutul anului până în pre­zent aici s-au înregistrat 850 om. zile nefolosite. O situație asemă­nătoare e și la Filatura unde s-au înregistrat 545 Fălticeni om-zile nefolosite. In unele secții ale în­treprinderilor din industria ușoa­ră mai sunt și muncitori care nu-și îndeplinesc normele de pro­ducție. Un sondaj făcut nu de mult la Fabrica de confecții Boto­șani a scos la iveală faptul că, deși pe întreprindere se depășise media de realizare a normelor, totuși mai erau 108 muncitori care nu atinsese normele de pro­ducție stabilite. La secțiile con­fecții Botoșani și lenjerie Doro­­hoi s-a semnalat și un alt aspect negativ: tendința de a realiza pla­nul în salturi, de a da zor cu pro­ducția îndeosebi în ultima de­cadă a lunii. Realizările acestei întreprinderi sunt diminuate și de neîndeplinirea planului la unele sortimente de pantaloni și că­măși. Multe mai sunt de făcut și pe linia îmbunătățirii calității pro­duselor, deoarece încă se mai în­registrează refuzuri. Fabricii de confecții Botoșani, bunăoară, da­torită defectelor constatate la 450 perech­i pantaloni bărbătești și a etichetărilor eronate de la un mare număr de cămăși, i s-au re­fuzat de către beneficiari, în pri­mele 7 luni ale anului, produse în valoare de peste 600.000 lei. Refuzuri a căror valoare e între 400.000 și 500.000 lei au avut și Fi­latura Fălticeni și Uzinele textile „Moldova“ Botoșani. Dacă se ma­nifesta mai multă exigență din partea controlorilor de calitate, a maiștrilor și șefilor de echipe, se punea un mai mare accent pe res­pectarea cerințelor beneficiarilor și se luau măsuri hotărite pentru creșterea răspunderii fiecărui muncitor față de calitatea produ­selor, în mod sigur nule amintite nu se întreprinde­înregistrau PAUL SOCACIU adjunct al comisiei economice a Comitetului regional de partid (Continuare în pagina a 2-a) Agerpres transmite: Consfătuirea republicană privind cultura plopilor negri hibrizi Timp de trei zile s-au desfă­șurat în Lunca Dunării lucrările primei consfătuiri republicane de producție privind cultura plopilor euramericani (negri hibrizi) și a sălciei. Au luat parte specialiști ai Mi­nisterului Economiei Forestiere, ai unor direcții regionale, ai in­stitutelor de cercetări, studii și proiectări, lucrători ai unor o­­coale silvice, precum și invitați din partea Consiliului Superior al Agriculturii, Comitetul de Stat al Apelor, Academiei R.P.R., Co­mitetului de Stat al Planificării. A participat tov. Mihai Suder, ministrul economiei forestiere. Consfătuirea a făcut o analiză a lucrărilor de cercetare și de producție executate până în pre­zent și, pe baza rezultatelor și experienței obținute a stabilit o­­rientarea de viitor privind cul­tura acestor specii, repede cres­cătoare, care în țara noastră au condiții optime de dezvoltare în­deosebi în Lunca Dunării. Anul XIX nr. 5.21 0 4 pagini 20 bani _ L_ vineri 11 septembrie 1964 Specialiștii ne vorbesc despre : AGROTEHNICA TERENURILOR SARĂTURATE Solurile sărăturate în raioa­nele din stânga rîului Siret ocupă peste 30.000 ha. și se observă sub forma unor pilcuri de ce variază de la circa 20 mărime m.p. pină la 2.000—3.000 m.p., ce îm­pestrițează terenurile în pantă sau cele de la baza versanților, precum și albiile majore ale no­rilor. Fertilitatea scăzută a aces­tor terenuri se datorește excesu­lui de săruri. Peticele de sărături sunt în majoritate lipsite de vegetație, din care cauză sunt numite de către populație d­elituri. Pe cu­prinsul regiunii avem chiar su­prafețe compacte de sărături, ca acelea de pe dealul „Cheliș" din comuna Sulița, Zlătunoaia, raio­nul Botoșani, Lapoveni și Vorni­­ceni, raionul Săveni. Dacă înainte de semănat și după semănat sunt ploi sufici­ente și planta răsare în condiții bune. Rezistența la săruri scade la culturile agricole, dacă semănat se succed perioade după se­cetoase. Cunoscând rezistența la săruri a diferitelor culturi, agricultura pe solurile salinizate poate fi prac­ticată cu mai mult succes și a­­c­este soluri se pot valorifica mai superior decât atunci cînd nu ți­nem seama de aceste condiții spe­cifice. Rezistența plantelor pe terenu­rile sărăturate este transmisă urmași, iar plantele din genera­la­țiile următoare se disting prin­tr-o rezistență sporită la săruri Producțiile agricole ce se ob­țin de pe terenurile sărăturate sînt în funcție de gradul de umi­ditate a solului, de lucrările agrotehnice ce se execută, de pe­rioadele de însămînțare și de rezistența diferitelor plante la săruri. Rezistența plantelor a­­gricole la săruri depinde și de vîrsta plantelor în momentul cînd începe perioada secetoasă. Plantele agricole care se vă pe sărături se adaptează multi­în timp la condițiile de umiditate redusă care apar în sărături din cauza impermiabilității solului și presiunii ridicate osmotice a so­luției solului. Redăm mai jos un tabel din care se poate vedea aceasta­­ și prin recolte mai bogate. Pentru ameliorarea terenurilor sărăturate se recomandă : a). Alături de toamnă pe curba de nivel. Prin execuția pe tere­nurile în pantă a arăturilor de toamnă pe curba de nivel se în­lesnește adunarea unei cantități mai mari de apă în sol în timpul iernii. Pentru ca arătura pe curba de nivel să dea rezultate mai bune, este necesar ca în timpul iernii să­.Se­ adune­­ pe curba di­ntre­ valuri de zăpadă la distanța de 10—15 m. O dată cu topirea zăpezii, apa se infiltrează în sol, dizolvă și scoate din stratul­­ ara­bil sărurile, creîndu-se în acest fel condiții prielnice pentru ger­­minarea semințelor și pentru în­rădăcinarea plantelor tinere în solurile chiar mijlociu salini­zate. Terenurile sărăturate nu tre­buie arate la un grad prea mare de umiditate. b. împiedicarea evaporării apei din sol. Din observațiile efectuate la cultura lucernei, semănată pe terenurile sărăturate în primă­veri cu precipitații­ multe, a re­zultat că, cu toate că această cultură este sensibilă la dacă este ales momentul săruri, capătă o rezistență mare. optim Lu­cerna consumă, datorită sistemu­lui radicular profund, o cantitate mare de apă. S-a constatat că a­­tunci cînd lucerna este deasă, so­lurile sînt bine umbrite și eva­porarea la suprafață se brusc, împiedicîndu-se astfel reduce as­censiunea sărurilor în stratul ara­bil. Pentru aceasta este să se evite greșurile de la necesar arat și semănat, ca să nu rămînă go­luri in cultură. In unele cazuri, pentru reducerea evaporării la suprafață poate fi utilizată aco­perirea terenului cu un strat sub­țire de gunoi de grajd sau paie mărunte. Prin administrarea de îngră­șăminte organice se lățesc însușirile fizice și îmbină­biolo­gice ale sărăturilor. Se reco­mandă folosirea mustului de gu­noi pe piscurile de sărături, în cantitate de circa 30—40 m.c. must de gunoi la hectar. c. Irigarea terenurilor rare. In raioanele Botoșani, sărății- Să­­veni și Dorohoi, unde există su­prafețe agricole, mari sărăturate, sunt condiții pentru construcția de iazuri. Apa care se acumu­lează în aceste bazine are in ge­neral un procent mai scăzut de săruri decât cea din rîuri, cu un debit foarte mic. Folosirea prin irigare a acestor ape la turarea unor terenuri din desăr­­­ime- Ing. MTU TEODOR director O.R.P.O.T. Suceava (■Continuare in pagina a 3-a). t Plantele agricole care se pot G­R­U­P­A cultiva pe sărături j Griul de primăvară și de toamnă. Rezistență mijlocie secara de toamnă, floarea-soare­la săruri lui, sorgul, golomățul, firuța și trifoiul. ~ ” Orzul, sfecla de zahăr, sfecla fu-Rezistență foarte mare lajera, bostanii, sulfina si boreea­la sarun­gurile. ........... ' ......................... Ovăzul, mazărea, fasolea, bobul. Puțin rezistente porumbul, cartoful, lucerna și ia sarun sparceta. IN ACEST NUMĂR î — Folosirea judicioasă a meca­nismelor, in atenția comuniștilor. (pag. a 2-a). — Rubrica : Viața culturală. (pag. a 2-a). — Starea drumurilor in raionul Fălticeni. (pag. a 2-a). — Rubrica sport. (pag. a 3-a). — Rezoluțiile adoptate la con­ferința miniștrilor de externe ai țărilor O.U.A. (pag. a 4-a). — Comentariu extern : In fața unei etape grele. (pag. a 4-a). Noi succese în întrecerea socialistă Depășiri lună de lună Desfășurînd larg întrecerea so­cialistă, colectivul de muncă de la I.M.I.L. Rădăuți a încheiat cu rezultate frumoase in producție și cea de-a 8-a lună a anului. La producția globală planul a fost depășit cu 7,4 la sută, iar la pro­ducția marfă cu 2,2 la sută. O mare atenție s-a acordat și rea­lizării sortimentelor planificate și îndeosebi a celor pentru care e asigurată o mai rapidă desfa- Produse alimentare pentru populație La I.H.I.C. Suceava, colectivul de muncă continuă , cu avînt în­trecerea socialistă, pentru a registra succese tot mai bune în­în realizarea angajamentelor luate. In perioada primelor 8 luni ale oi­nului planul la producția globală a fost realizat în procent de 105 la su­tă, iar la producția mar­fă în procent de 102,4 la sută. Printre alte sortimente, au cere. Peste sarcinile de pian s-au produs astfel 14 tone tucerie co­mercială, 41 tone piese de schimb din fontă și 7 tone piese de schimb din bronz, 150 bucăți dulapuri metalice și comercial în valoare de mobilier tei. Acum în toate secțiile 148.000 con­tinuă cu avînt întrecerea socia­listă pentru obținerea de noi succese, plan 800 tone fost date peste carne. Concomitent cu realizarea in bune condiții a sarcinilor de plan, aici se acordă atenție ob­ținerii unor importante economii la prețul de cost. Prin aplicarea prevederilor planului de măsuri tehnico-organizatorice, precum și a unor inovații valoroase, în pri­mele 7 luni ale anului au fost obținute economii­ la prețul de cost, peste sarci­na de plan, vi v­aloare de 624.000 lei. La realizarea în bune condiții a sarcinilor de plan, o contribu­ție de seamă și-au adus mun­citorii Mihai So­­coliuc de la sec­ția tăiere, Elisa­­beta Regaton de la secția meze­luri, Prodan Paraschiva de la secția avicolă și alții. Ca și in alte orașe, la șanț se afla Boto­ii construcție nooi blocuri de locu­ințe. Datorită fo­losirii puternice­lor macarale turn, lucrările de zidărie se desfășoară în ritm susținut. I Roadele muncii pline de avint Pădurile care se întind de la Șesuri și pina la coasta Bistriței cunosc în aceste zile de început de nou an forestier o mare ani­mație. Organizați în brigăzi complexe cu plata în acord glo­bal, muncitorii întreprinderii fo­re­stiere lacoberii se străduiesc să asigure o­ valorificare­­ superioară și complexă a masei lemnoase și fac ca peste munți și văi să ră­sune tot mai mult ecoul muncii lor pline de avînt. Despre hărnicia muncitorilor de la I. F. Iacobeni vorbește nu numai ecoul pădurilor, ci și bi­lanțul realizărilor obținute în în­trecerea socialistă. Pe primele 8 luni ale anului planul a fost în­deplinit în proporție de 105,9 la sută la producția globală și 104,2 la sută, la producția marfă, dîn­­du-se peste plan 1.350 m.c. lemn rotund de rășinoase pentru la­bilet. In același timp, s-au valori­ficat cu 520 tone mai multe ră­mășițe de exploatare decât era planificat. Datorită muncii rod­nice desfășurate în exploatările de pădure a fost depășit și pla­nul de plutărit. Pină­veri, curajoșii plutași, din rîndul cărora se evi­dențiază Viorel Dragan, Nicolae Moldovan, Traian Lehnci și alții, au transportat pe calea apelor 114.000 m.c. mate­rial­ lemnos. La F.C.L. „Karaul“ Cimpulung se împachetează o nouă șarjă de unt destinată consumului oamenilor muncii A Sosirea delegației de partid și de stat a R. P. Romíné de la Sofia Joi seara s-a înapoiat in Capi­tală, venind de la Sofia, delegația de partid și de Stat a R.P. Româ­ne, condusă de tovarășul Chivu Stoica, membru al Biroului­ Po­litic al C.C. al R.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., care, la invita­ția C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Popu­lare și Consiliului de Miniștri al R.P. Bulgaria, a participat la ma­nifestările prilejuite de cea de-a 20-a aniversare a eliberării Bul­gariei de sub jugul fascist. Din delegație au făcut parte tovarășii Constantin Tuzu, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, general locotenent Mihai Burcă, membru al C.C. al P.M.R., adjunct al ministrului forțelor armate, și Ioan Beldean, ambasa­dorul R.P. Române în R.P. Bul­garia. Vizita tovarășului Mihai Dalea în Austria Joi dimineața a plecat spre Viena tovarășul Mihai Dalea, pre­ședintele Consiliului Superior al Agriculturii, care va face o vizită oficială în Austria la invitața ministrului agriculturii și silvi­culturii, dr. ing. Karl Schleinzer. Însoțit de specialiști din agricul­tură, va vizita institute de cer­cetări, unități industriale și a­­gric­ole, instituții de cultura și artă. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, au fost de față Mihail Florescu, ministrul industriei pe­trolului și chimiei, Dumitru Mo­sora, ministrul industriei construc­țiilor, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, și alte persoane oficiale. A fost prezent­ dr. Paul Wetz­­ler, ambasadorul Austriei in R.P. Romina. ★ In aceeași zi, tovarășul Mihai Dalea a sosit pe aeroportul Schwechat din Viena, unde fost întîmpinat de ministrul a­ a­griculturii și silviculturii al Aus­triei, dr. ing. Karl Schleinzer, și de funcționări superiori din mi­nister. Au fost prezenți, de asemenea, ambasadorul N­. P. Romane Viena, Mitrea Ocheană, și mem­b­­bri ai ambasadei. 1A­(Agerpres). VIENA 10. — Corespondentul Agerpres. Lt. Deja, transmite , Joi, președintele Consiliului Su­perior al Agriculturii. Mihai Da­lea, însoțit de specialiști din a­­g­ricultură, precum și de amba­sadorul I­.P. Româno la Viena, a avut o întrevedere cu minis­trul agriculturii și silviculturii, dr. ing. Karl Schleinzer. Oaspeții romîni au fost primiți apoi de cancelarul federal al Austriei, dr. Joseph Klaus, după care au făcut o vizită vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann. .Vizitele, precum și masa ofe­rită seara de­ dr. ing. Karl Schle­inzer in cinstea oaspeților romîni au decurs într-o atmosferă cor­dială. In unitățile comerciale din Suceava Mărfuri de sezon .5 săptămini, în magaziile O.C.U. produse industriale au intrat cite 2.000—­1.000 vi. ciftină, finet etc. j importante cantități de stofe pen­­tru pardesie și paltoane, trenin­guri, broboade berlineze, puloveren intr-o gamă variată de modele și culori plăpumi etc. Atit pentru magazinele din­ Suceava, cit și pentru cele d­in cartierele Burdujeni și Ițcani au­ fost aduse paltoane și pardesie, costume etc., o importantă canti­tate de­ încălțăminte de diferite modele și mărimi. In ce privește încălțămintea de sezon, spre deo­sebire de anii trecuți, acum se vor pune mai din timp în vin­­zare șoșeri, cism­e, cismulițe pen­tru femei și copii etc. Amintim­­ faptul ca și aprovi­zionarea cu articole pentru copii stă in atenția O.C.L. produse in­dustriale­. In afară de incălțămin­­­te, sun­t puse spre vin­zare "lenje­rie de corp, treninguri, pulovere de lină, ciorapi, diferiți, uniforme școlare etc. Magazinele pentru desfacerea articolelor de menaj și metalo­­chimice au fost aprovizionate cu peste 7.000 diferite borcane, ne­cesare gospodinelor in vederea conservării unor produse pentru iarnă. De asemenea, au fost a­­duse cuptoare de tablă, plite­, burlane și roluri, mașini de gă­tit, sobe pentru încălzit. Unită­țile O.C.L. s-au aprovizionat și cu cantități de materiale de con­strucții. Totuși, unele mărfuri mult so­licitate lipsesc uneori din uni­tățile de desfacere. Aceasta ne-a relatat-o chiar înșiși gestionari și lucrători din magazine ca V. Zu­gan, P. Martiniuc, P. Cucoranu, A. Găitan și alții. Astfel, ei spu­neau zilele trecute că le lipsesc jachete din bumbac în culori po­trivite și pentru femei mai in vîrsta, pălării bărbătești, nu­mere mici și mijlocii, pantofi cu toc italian pentru femei — la prețul de 130 lei (numerele 37— 41); încălțăminte bărbătească numerele 41—42; paltoane de stofă bărbăteasca (talii mici) și paltoane de damă din stofă velur pentru­­ femei (talii mici), bluze­ și capoate de ciftină, man­tale de ploaie bărbătești etc. Unitățile comerciale trebuie să asigure o și mai bună aprovizio­nare a oamenilor munc­i cu măr­furile de sezon necesare, să ia — prin intermediul tovarășilor răspunzători — măsuri pentru ur­gentarea livrării mărfurilor con­tractate cu furnizorii și pentru aducerea în magazine a acelor mărfuri solicitate care se găsesc in bazele comerciale. E. M. Acum, in sezonul de toamnă, și in condițiile cînd timpul fri­guros prin partea locului sosește mai devreme, la Suceava unită­țile comerciale de stat pentru desfacerea produselor industriale prezintă cumpărătorilor o abun­dență de mărfuri. Stocurile asigurate pentru se­zonul rece, in cea mai mare par­te încă din lunile trecute, au fost completate recent cu alt­ele, organizațiile comerciale fuind mai devreme decit în alți ani măsurile necesare dru aprovizionarea eșalonată pen­a unităților. Astfel, în ultimile 2— il'KOHL Rădăuți — Vedere par­iaia a întreprinderii. t

Next