Zori Noi, septembrie 1964 (Anul 17, nr. 5201-5226)

1964-09-16 / nr. 5214

A. < A Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1965 în industria locală Resursele locale și rezervele interne­­ valorificate din plin! În cadrul ședinței organizate la nivel regional pentru dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1965 în industria locală, un loc important l-au ocupat problemele privind valorificarea larga a resurselor locale și a rezervelor interne. S-a apreciat că muncitorii, inginerii și tehnicienii di­n întreprinderile de industrie locală ale noastre, sub conducerea regiunii organi­zațiilor de partid, au obținut noi su­ccese pe linia sporirii produc­ției și productivității muncii. Da­torită muncii politice desfășurate, aplicării măsurilor tehnico-or­ga­­nizatorice s-a reușit ca în primele 8 luni din acest an planul pro­ducției globale să fie îndeplinit in proporție de 109 la sută iar al pro­ducției marfă cu 105.7 la sută. Productivitatea muncii a sporit de la 7,9 la­ sută, ci­ reprezintă pianul pe întregul an, la 10,4 la sută în 7 luni. A fost îmbună­tățită simțitor calitatea produse­lor, iar la prețul de cost, in pe­rioada de 7 luni de zile, s-a în­registrat o economie de peste 2,4 milioane lei. Pentru îmbunătățirea calității produselor, colectivele Întreprin­derilor au aplicat o serie de mă­suri tehnico-organizatorice v­ăzute în planul întocmit la pre­­în­ceputul anului. Astfel, unele sec­ții ale întreprinderilor și-au or­ganizat mai judicios procesul teh­nologic, la fabricile de mobilă au fost construite uscătorii d­ale pentru condiționarea artifi­cie­re stelei, a fost­ extins controlul in­­terfazic la majoritatea sortimen­telor și s-a pus un accent deose­bit pe ridicarea nivelului de ca­lificare a­­­­ muncitorilor. La reali­­­zarea indicelui sporit , de­­ produc­tivitate a muncii au contribuit și introducerea unor noi utilaje, ex­tinderea normelor cu motivare tehnică, organizarea întrecerii so­cialiste pe brigăzi și echipe, re­ducerea numărului de absențe ne­­motiva­te etc. Prețul de cost a fost redus mai ales datorită folosirii cu chibzuință a fondurilor bă­nești, a materiei prime și mate­­r­ialelor. Din dezbaterile ședinței au reieșit și lipsuri ce mai există, printre care : neîndeplinirea pla­nului la producția marfă de către întreprinderea „Flamura roșie“ Botoșani, nerealizarea planului la unele sortimente per total in­dustrie locală (binale, mobilier comercial, unele articole de me­naj). Unele întreprinderi au creat din această cauză greutăți în a­­provizionarea unităților comer­ciale și, deci, a oamenilor muncii. Deși a existat o preocupare mai mare față de sporirea celor de produse, uneori sortimen­talita­tea acestora a lăsat de dorit, ceea ce a dus la refuzuri și la recla­mații din partea beneficiarilor. Aceasta se datorește faptului că nu s-au luat din timp măsurile necesare pentru prevenirea lip­surilor manifestate. După cum au arătat tov. Nicolae Gavrilescu, directorul I.I.L. „Cheile Dor­n­ei" din Vatra Dornei, Dumitru Parfenie, inginer șef la I.M.T.L. Rădăuți și alții, întreprinderile de industrie locală au avut de în­­timpinat o serie de greutăți, în­deosebi în privința aprovizionă­rii cu unele materii prime (tablă zincată folosită de I.M.T.L. Ră­dăuți, sticla întrebuințată pentru oglinzi la întreprinderea „Pro­ducția“, materialul lemnos pentru butoaie folosit de către întreprin­derea de industrie locală din Bo­toșani și altele). În unele cazuri, I.R.T.A. nu asigură un suficient de autocamioane număr pen­tru transport necesare in indus­tria locală. Indreptîndu-și­­ mai mult țin spre lichidarea lipsurilor aten­și greutăților existente, întreprin­derile de industrie locală trebuie să asigure îndeplinirea planului pe acest (Efî .și"sa creeze de pie­ț,­­c­um condițiile necesare bunei desfășurări a procesului de pro­ducție în anul viitor. Pentru a­­c­easta, așa cum au subliniat par­ticipanții la ședința, există con­diții. Față de realizările preliminare pe anul 1964, planul de stat pe anul 1965 prevede o creștere, în industria locală, cu 14,8 la sută la producția globală, la produc­ția marfă cu 12,2 la sută, iar la livrările către comerțul socia­list — cu 12,6 la sută. Produc­tivitatea muncii planificată pe anul ce vine reprezintă o creș­tere de 11,4 la sută, iar prețul de cost urmează să fie redus cu 2,3 la sută mai mult. Indicatorii de plan pe anul 1965 au fost analizați­ și defalcați pe în­treprinderi, ținându-se seama de realizările obținute, de capacită­țile de producție existente și de cele care se vor mai crea, pre­cum și de necesarul de produse solicitat de către organizațiile co­merciale. Au fost stabilite, de a­­semenea, o serie de măsuri pen­tru asigurarea realizării planului de producție pe anul viitor. Din­tre acestea, amintim doar câteva: La Dornișoara, prin folosirea fon­durilor de mică mecanizare, va fi mărită capacitatea carierei de piatră prin montarea a încă trei concasoare și ciururi, a unei linii decezil în circuit închis pentru încărcarea mecanică a­ vagoane­lor prin bascularea vagoneților etc. Silit în studiu mecanizarea unor procese tehnologice­ și extin­derea activității la secția de nas­turi a I.M.I.L. Rădăuți, la secția de prelucrare a marmorei din cadrul întreprinderii „Cheile Dor­n­ei" din Vatra Dornei, folosirea deșeurilor lemnoase de la C.I.L. Suceava și de la fabricile de che­restea, în scopul producerii unor obiecte de uz casnic, etc. Pentru sporirea producției de teracotă, la întreprinderile de industrie lo­cală din Fălticeni, Botoșani­ și Dorohoi, vor fi dezvoltate secțiile existente,­, iar procesul­­ tehnol­ogic va fi îmbunătățit prin construi­rea de cuptoare tunel. La T.I.L. „Z­alăul" Câmpulung se experi­mentează cu succes folosirea pro- E­­XIOREA (Continuare in pagina a 3-a). Fruntașă pe întreprindere Mina Nepomiceni deține stea­gul de secție fruntașă in între­cere pe întreprinderea minieră Vatra Dornei. Luna trecută, har­nicii mineri de la Nepomiceni au depășit din nou sarcinile de pro­ducție, realizând o viteză medie de înaintare în galerii cu 12,25 m­.1. , pe front mai mare decit era planificat. Un rol important în creșterea producției și pro­ductivității muncii îl au buna organizare a fronturilor de In­erți, aprovizionarea la timp cu toate cele necesare și aplicarea de noi măsuri tehnico - organi­zatorice. Coresp. M. FUNDUIAXU Primul ministru al R.A.U. a făcut o escală la București La 15 septembrie, primul mi­nistru al­­ Republicii Arabe Uni­te, Aly Sabar, însoțit de Abdel Mohsen Abo El Nor, vice - pre­mier, a făcut o escală la Bucu­rești, înalții oaspeți au fost salutați la aeroport de Ion Gheorghe Mau­rer, președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Gaston Ma­rin și Gogu Rădulescu­, vicepre­ședinți ai Consiliului de Miniștri, Victor Ionescu, ministrul comer­țului exterior, Gheorghe Hădoi, ministrul industriei construc­țiilor de mașini,­ Mircea Malița, adjunct al ministrului afacerilor externe,­­ de membri ai conduce­­­­rii­­ unor ministere precum și de alte persoane oficiale. • Au fost, de asemenea, de față dr. Sedky Aziz, vicepremier al H.R.U., conducătorul delegației guvernamentale care s-a aliat intr-o vizită în țara noastră, pre­cum și Mohamed Fahmy Hamad, ambasadorul R.A.U. la București și membri ai ambasadei. Intre președintele Consiliului de Miniștri al H. P. Romine, Ton Gheorghe Maurer și primul mi­nistru al R.A.U. Al- Sabry, a avut loc o convorbire care a de­curs intr-o atmosferă cordială. Cu același avion au plecat din­ țara noastră și membrii delega­ției guvernamentale a R. A. U., care a încheiat acordul de cola­borare economică și tehnică in­tre R. P. Română și R.A.U. (Agferpres). înapoierea în Capitală a tovarășului Mihai Dalea Marți seară, s-a înapoiat în Capitală tovarășul Mihai Dalea, președintele­ Consiliului Superior al Agriculturii, care a făcut o vi­zită oficială in Austria de invi­tația ministrului agriculturii și silviculturii, dr ing. Karl Sehlein­­zer. Însoțit de specialiști in agri­cultură, el a vizitat institute de cercetări, unități industriale și agricole instituții de cultură, și La sosire, pe aeroportul Bă­neasa, au fost de față Bujor Al­máson, ministrul minelor și e­­nergiei electrice, Gheorghe Pete, adjunct al ministrului afacerilor externe, Bucur Șchiopu, prim­­­vicepreședinte și Nicolae Iones­­cu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, precum și­ vaste persoane oficiale. (Agerpres). 0 Anul XIX nr. 5.214­4 pagini 20 bani -4 L-miercuri 16 septembrie 1964 ACTUALITATEA PE SCURT AL DE VII-LEA AN ACTIVITATE Școala populară de artă din Su­ceava, care își deschide cursurile în ziua de 20 septembrie a.c., pă­șește în cel de-al Vll-lea an de rodnică activ­itate. Intensele pregătiri, premergă­toare evenimentului mult aștep­tat, asigură desfășurarea, în cele mai bune condițiuni, a instruirii celor peste 380 elevi înscriși la cele 11 discipline (regie de teatru, regie brigăzi artistice de agitație, coregrafie , instructori, balet pentru copii, acordeon, pian, vioară, instrumente de suflat, mandolină-chitară, pictură, canto). SUCCESE S-au întors din turneul fă­cut în regiunea Dobrogea or­chestra populară, soliștii și corpul de balet al ansamblu­lui de >intere și dansuri „Ciprian Porumbescu“, care de pe data de 26 august au fost mesagerii cin­­terului și jocului sucevean pe plaiurile dobrogene. La Mamaia, Mangalia, T­ulcea, Babadag, Nă­vodari, 23 August, Constanta, pretutindeni, artiștii suceveni au repurtat­­ frumoase succese. In cur­înd ei se vor deplasa în regiunea Maramureș. CISTIGATOARE LA FAZA DE ZONA Timp de două zile s-a desfășu­rat la Oradea etapa de zonă a campionatului cooperației mește­șugărești la volei feminin, la care au participat cele mai bune echipe de volei ale asociației spor­tive „Voința" din regiunile Ma­ramureș, Banat, Crișana și Su­ceava. Dînd o importanță deose­bită acestei competiții, echipa fe­minină de volei „Voința" Boto­șani a obținut în această între­cere o frumoasă victorie, cuce­rind­­ primul loc și dreptul de a participa la faza finală ce se va desfășura în curînd la Sibiu. Coresp. TH. UNGUREANU Stația meteo­rologică Sucea­va. Cu ajutorul aparaturii mo­derne existente aici, la această stație se fac zil­nic observații cu privire la starea timpului. D. Foto : VINTILA FOTBAL Selecționata regiunii Suceava - Avangard Cernăuți: 4-0 (2-0) Meciul internațional amical de fotbal dintre selecționata regiu­nii Suceava și Avangard Cernăuți, echipă din cadrul categoriei B a campionatului U.R.S.S., desfășu­rat ieri, pe stadionul „Arini“, în fața unui public numeros, a luat sfîrșit cu victoria fotbaliștilor suceveni, care au câștigat cu 4—0 (2—0). Victoria selecționatei este pe deplin meritată, ținînd cont de jocul frumos prestat. Jucătorii noștri au avut în marea majori­tate a meciului inițiativa, expe­diind nu mai puțin de 26 de șuturi pe poartă și ratînd nume­roase alte ocazii de gol prin Con­stantin (minutul 4), Oltan (minu­tele 26, 55), Cărare (minutul 70). Partenerul de joc al selecțio­natei noastre, echipa Avangard din Cernăuți, a practicat un joc bun, folosind pasa lungă, în a­­dîncime. Jucătorii ei au un bun control al balonului, sunt exce­lenți săritori la cap și buni șu­­teuri. Golurile echipei sucevene au fost înscrise de către Oltan în minutele 30, 68 și 81 (două sunt din lovituri de la 11 m.) și de Lavric în minutul 38 printr-un excelent șut. Raport de cornere: 6—5 în favoarea selecționatei re­giunii noastre. A arbitrat la cen­tru Mihai Marta din Suceava. GH JAUCA CITIȚI ÎN PAGINA A lI-A : „PAȘI SIGURI SPRE CONSOLIDARE“ ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR Pentru prima dată în bănci și in fața cărților : — Oare să fie greu ? . . . — Cum se face „a" ? . . . (Instantaneul a fost­­ luat în prima oră de curs la școala generală de 8 ani, nr. 6 din orașul Suceava). Foto : NELU NEGREA Din nou în bănci „Bine ap venit!“ Această straie îi intîmpină pe cei care in această zi se îndreaptă emoționați, pilcuri, pilcuri, îmbrăcați in uniforme noi, cu ghiozdanele in spate și cu buchete de plori în mină, spre­­ școlile dragi, unde-și petrec cițiva dintre cei mai frumoși ani ai copilăriei. ■ In curtea Școlii generale de 8 ani nr. 6 din orașul Su­ceava, cei peste 160 de elevi așteaptă nerăbdători. Ora în­ceperii festivității deschiderii noului an școlar se apropie.. Elevii, incepind cu cei mai mici, „bobocii“ dintr-a l-a, și terminind cu „veteranii" dintr-a VII­I-a, se așează un careu. In liniștea care se aș­terne aici, unde cu cîteva clipe mai inain­e răsunau glasurile cristaline ale copii­lor, se aud­e glasul tovarășu­lui Mihai Filip, directorul școlii, care le vorbește des­pre grija părintească pe care o poartă partidul și guvernul tinerei generații, despre im­portanța deosebită a acestui nou an școlar, cind se încheie generalizarea i­nvățămintului de 8 ani. „Vouă, dragi elevi — a spus vorbitorul în înche­iere — nu vă revine alta sarcină decit de a învăța”. Moment emoționant, cei din clasa a 11-a oferă flori celor dintr-a s­a, așa cum se­ cuvine noilor oaspeți. A­­poi, după un frumos program artistic, s-au îndreptat cu toții spre clasele lor, unde ii aș­teptau manualele noi, așezate la marginea băncilor, și vii­torii lor profesori și învăță­tori. Iar noi, acum, la început de an școlar, ne unim sim­țămintele cu ale tuturor, urîindu-le acestor tinere vlăs­tare spor la muncă în noul an școlar! CARMEN [UNK]PANA Zi senină de septembrie Zi senină de septembrie. De dimineață, pe străzile comunei Darabani, trec­­ elevi și părinți, indreptîndu-și pașii spre școlile care-și redeschid larg porțile. In curtea școlii medii predomină roșul cravatelor de pionieri, cos­tumele școlărești, gama policro­mă a buchetelor de flori. Sunt aici numeroși elevi care și-au dat din nou întîln­irea cu învă­țătorii și profesorii lor. In aplauzele celor prezenți, tov. Constantin Horeajiu, directorul școlii, deschide festivitatea, la cuvântul tovarășul Vasîle­ Caba, secretar al Comitetului raional de partid Dorohoi, care, printre altele, arată că și în raionul Do­rohoi s-au depus toate eforturile pentru încheierea generalizării învățămîntului de 8 ani. Au fost construite noi școli și săli de clasă, cele vechi au fost reame­­najate. Mii de elevi, printre care mulți din Darabani, primesc ma­nuale în mod gratuit. Elevii­ șco­lii medii dispun de un internat dotat cu mobilierul și inventarul necesar. Despre minunatele con­diții de învățătură create tine­rei generații a vorbit, din partea părinților, tov. Vasile Gheorghi­­țan, iar din partea elevilor — tib­ăra Jităreanu Elena, elevă în clasa a XI-a. Pionierii și școlarii au prezentat apoi un bogat pro­gram artistic. Cu emoție firească, elevii intră în clasele lor. Cei din clasele I—VIII au primit manualele gratuit. În fiecare clasă, elevii au fost pri­miți cu tradiționala urare „Bine ați venit“, înscrisă pe tablă, ală­turi de clopoțelul și cartea dese­nată, semne ale începutului de nou an Școlar. Coresp. C. BARBACARU Bun găsit, școală iubită! Mulțime de copii grăbiți, cu cravatele roșii fluturînd­e, cu bu­chete de flori în brațe, se în­dreaptă nerăbdători către școli. Uniformele celor din cursul su­perior dau mai multă bărbăție chipurilor tinere. Trecătorii șop­tesc și ei, parcă emoționați : „A început noul an școlar“... ■ La Școala medie nr. 2 din Su­ceava, deschiderea festivă are loc în aer liber, în curtea­­ școlii. Peste 1.000 de elevi, cu părinții lor, ascultă cuvântul directoarei Lu­­țica Țintită. Vorbește apoi tova­rășul Constantin Burtea, din partea comitetului orășenesc de partid, unindu-le noi succese la învățătură și în celelalte activi­tăți organizate de școală. Din partea comitetului de părinți a luat cuvîntul tovarășul Marin Zavera. Școlarii au mulțumit, prin eleva fruntașă la învățătură Budescu , Adriana, pentru­­ grija pe care le-o poartă partidul și guvernul nostru. Emoțiile sunt însă abia la început. Elevii au intrat la prima oră din noul an. Profesorii-diriginți fac apelul, noii veniți în școală sunt întîmpinați cu căldură. E­­levii povestesc — la îndemnul profesorilor — întâmplări din minunata vacanță care a luat sfi­rșit. Fiorul acestui eveniment, care se repetă în fiecare an, ni se arată nou, deosebit, plin de semnificații. S-a mai urcat o treaptă spre culmile revoluției culturale ce se desfășoară în pa­tria noastră : generalizarea învă­țământului de 8 ani a devenit fapt 1 Lingă noi, o tînără cu pri­viri grele de emoții ne destăi­­nuiește . — Este primul an cind voi preda­se numește Cornelia Moraru și este profesoară de chimie. Părinții mai zăbovesc­, o cârpă, apoi, prin ferestrele deschise, larg se aud numai glasurile profeso­rilor și ale elevilor care pornesc parcă îmbrățișate spre luminile unui nou an...­ ­ 1. MIHAIL A sunat iar clopoțelul Bun găsit, școală dragă ! Pe câte buze nu , flutură aceste cuvinte, în privirea cărui copil nu se citește în această zi emoția.­ revederii cu­ școala dragă sau emo­ția primilor pași spre banca în care de acum încolo va asculta cu­minte explicațiile pro­fesorului, va învăța să descifreze slovele cărții! E sărbătoare ca la fie­care început de an șco­lar ! Bucuria a cuprins deopotrivă și pe cadrele didactice, elevii și pă­rinții din raionul Câmpu­lung. Școala de 8 ani — centru din Cîmpulung. Curtea este plină de sute de copii, cadre didactice, părinți. Atmosfera de sărbătoare răzbate din uniformele noi, din­ pur­puriul cravatelor roșii pe care pionierii le poartă cu mîndrie,­­ din zecile de buchete de flori pe care copiii le-au­­ adus educatorilor lor... Directorul școlii citește cuvîntul acad. Ștefan Balan, ministrul învăță­­mîntului, urînd elevilor succese in noul an șco­lar. Tov. ing. Emilia Bucur, vicepreședintă a comitetului executiv al sfatului popular orășe­nesc, aduce un călduros salut în numele organe­lor locale de partid și de stat. Din partea pă­rinților vorbește tov. dr. Ion Grigoraș, președin­tele comitetului de pă­rinți, iar bucuria reve­derii cu școala, angaja­mentul de a învăța, de a se comporta cu­ mai bine în noul an școlar își găsesc expresia , în cuvîntul pionierei ,c­i­­­uiu. Marcela. • Solemnitatea deschi­derii ia sfîrșit cu un program artistic. A sunat din nou clo­poțelul ! Copiii pășesc emoționați spre clasă. Și aici îi așteaptă o at­mosferă curățenie, sărbătorească , desăvârșită, ordine. Pe tablele noi sunt înscrise cuvintele : „Bine ați venit !", iar pe bănci îi așteaptă ma­nualele școlare — darul pe care partidul și sta­tul nostru­ îl fac la în­ceputul anului școlar tuturor elevilor din cla­sele­­ I—VIII, în clasele I-a o sărbă­toare deosebită. Lumi­nița, Iuliana și Petrișor au terminat cu joaca la­­ grădiniță Din momentul acesta au devenit șco­lari. Elevii clasei a II-a îi intîmpină­ cu flori pe colegii lor mai mici și le doresc să fie tot atît de cuminți ca și ei. A­­poi, pleacă spre clasa lor. Cei mai mici se așează frumos in bănci. La catedră — buna în­vățătoare • „Astăzi, co­pii, vom face cunoș­tință . . .“ A început noul an școlar. ART. IGNATESCU * (din subredacția volun­tară a ziarului nostru- C­âmp­ul­ung).

Next