Zori Noi, februarie 1965 (Anul 18, nr. 5331-5354)

1965-02-14 / nr. 5342

ORGAN Aii Comitetului REGIONAL SUCEAVA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIX nr. 5342­4 pagini 25 bani duminică 14 februarie 1965 IN S.MX RITMUL REPARAȚIILOR SA FIE INTENSIFICAT Pină zilele trecute în S.M.T. din regiune s-au reparat peste 77 la sută din parcul de trac­toare, 87 la sută din pluguri, 86 la sută semănători 2 S.P.C. 2 și peste 91 la sută din semănă­­torile universale. Mai avansate cu reparațiile la tractoare sunt S.M.T. Albești — 97 la sută, Spă­­tărești — 95 la sută, Rădăuți — 91 la sută și Coțușca — 89 la sută. Rămase în urmă cu repa­rațiile sînt S.M.T. Ilișești — 26 la sută, Dîngeni — 45 la sută și altele. S.M.T. Darabani, Salcea și Săveni au reparat pînă în pre­zent 94—100 la sută din plu­guri și semănători. Cu toate a­­ceste realizări, față de termenul stabilit, pînă la care au mai ră­mas numai două săptămîni, sta­diul reparațiilor este nesatisfă­cător. Cauzele acestei situații se da­­toresc îndeosebi, faptului că con­ducerile unităților nu s-au ocupat in permanență de pregătirea condițiilor și de desfășurarea reparațiilor. Conducerile S.M.T. justifică că tractoarele, în lu­nile noiembrie și decembrie, au fost folosite la executarea ogoa­relor, motiv pentru care s-ar fi intîrziat începerea reparațiilor. Analizînd timpul de folosire a tractoarelor în lunile respecti­ve, se vede că mai mult de 1/4 din numărul de tractoare nu au lucrat. Astfel, la S.M.T. Doro­­hoi, din cele 250 de tractoare, în lunile noiembrie și decem­brie, 67 nu au avut nici o zi de activitate în brazdă, iar 25 au fost folosite numai 3—6 zile. La S.M.T. Spătărești, din analiza folosirii fondului de timp reiese că au existat aproximativ 40.000 ore nefolosite productiv în cîmp, iar repararea tuturor mașinilor agricole ar fi durat numai 10.000 de ore/om. De aici se trage concluzia că întîrzierea repara­țiilor nu se datorește numai așa numitelor „cauze obiective" ci și nefolosirii depline a timpului de lucru. De aceea, eforturile tre­buie acum concentrate spre in­tensificarea ritmului reparații­lor.­­• In afară de aceasta, este gre­șit procedeul practicat de und­­e S.M.T. din regiunea Suceava de a-­și grupa toate reparațiile în timpul iernii, așa cum se procedează mai ales la Săveni, Coțușca, Dorohoi etc Oz, sunt condiții ca tractoarele și mași­nile să fie întreținute și repa­rate eșalonat. Pentru a preveni repetarea unor situații similare in anul viitor este necesar ca, încă de pe acum, să se revizu­iască planurile de eșalonare a reparațiilor și întreținerilor pe anul 1965 și să se corecteze co­­corespunzător. In privința calității repara­țiilor, in S.M.T. din regiune s-a înregistrat un progres însemnat. Totuși mai sunt cazuri cind se neglijează completarea unor mașini și tractoare cu toate ane­xele. Deseori se constată că la tractoarele și mașinile scoase din reparație, lipsesc o serie de piese mărunte ca: șuruburi, că­­păcele la injectoare, la magne­­touri, la carburatoare, la insta­lația hidraulică. De asemenea, la multe tractoare lipsesc bușoa­­nele de la rezervoarele de mo­torină. Lipsa unor piese de schimb a îngreunat, e drept, buna desfă­șurare a reparațiilor. Multe re­pere nu au fost asigurate la timp cu toate că s-au făcut comenzile necesare. Sunt însă cazuri când o parte din piesele cerute se pu­teau recondiționa pe plan local și folosi. O mare parte din cla­­peții de la semănătoarea 2 SPC2, de exemplu,­ din neglijența me­canizatorilor, au fost demontați și s-au pierdut. Pînă la începerea lucrărilor agricole în timp,­n-a mai rămas multă vreme. Pentru ca ele să se desfășoare în condiții bune este necesar că reparațiile să fie terminate la timp, iar mecaniza­torii să fie temeinic instruiți.­­ Ei trebuie să cunoască bine re­glarea corectă a mașinilor și con­dițiile agrotehnice in care tre­buie executate lucrările agrico­le, astfel incit campania de pri­măvară să se desfășoare la timp și la un nivel corespunzător. Conducerile S.M.T. au datoria să ia toate măsurile în acest sens. Ing. MARIN NICOLA din Consiliul Superior al Agriculturii Mecanizatorii Gh. Mitric, șeful secției reparații și rodaj la mașini agricole ceanu — șef de brigadă de la S.M.T. Coțușca, verifica cu grijă calitatea 2 S.P.C. 2. și Dumitru Dorohoi­­reparațiilor la mașinile Foto . D. VINTILA Planul și angajamentele îndeplinite exemplar Ce arată bilanțul muncii La Uzinele textile „Moldova" din Botoșani bilanțul muncii încheiat la sfîrșitul primei luni din acest an este rodnic. Datorită intrării în funcțiune a unor noi capacități de producție și aplicării de mă­suri tehnico - organizatorice, pro­ducția globală a crescut cu 19 la sută față de­ aceeași perioadă a a­­nului trecut, iar producția marfă cu 21 la sută. Totodată, calitatea firelor și țesăturilor s-a îmbună­tățit. In luna ianuarie a.c. valoarea producției globale planificate a fost depășită cu 75.000 lei, iar a producției marfă. — cu 40.000 lei. Totodată, productivitatea muncii a fost depășită­ cu 350­ lei pe fiecare salariat... Cîte trei șarje în plus pe fiecare schimb Ia’ Urna ianuarie,­­m­unca avîntn­­ ță depusa de întregul­ colectiv .de la’Uzin de impregnat din­­ N­eam" —' Suceava a dat rezultatele­­ aș­teptate. Peste prevederile planului de­­­ producție au fost impregnate 537 traverse (cu care se poate mon­­­­­ta, peste, o jumătate ,de kilometru de cale ferată) și 284 stîlpi. ■ Schimburile­­ don­du­­se de iftecam­­­­­eni de­ impregnare Petru­­ Aiuresei și Petru Apăteanu au­­ realizat în plus, față de plan, cite­­ trei șar­je de­ produse impregnate. . > ' ' ■ I.C.I.L. Vatra Dornei. In foto: aspect din secția brînzeturi topite. Produse lactate peste plan­ ­ Preocupat­­ să­,până­ la dispoziția 'constea zorilor' cantități sporite'de produse­ lactate, colectivul de mun­că de la ICIL Suceava desfășoară cu­ multă însuflețire întrecerea so­cialistă i pent­ru' îndeplinirea'­, ritmi­ca, a Sarcinilor de­ plan. Drept ur­mare,­­spre magazinele alimentare se îndreaptă zilnic noi transpor­turi de produse lactate­ și îndeo­sebi de iaurt, smîntînă pShtin con­sum și brinză grasa de­ vaci. In­­ luna ianuarie,, bunăoară, colecti­vul întreprinderii a­ livrat peste plan 27 kl. lapte pentru consum, 1.300 kg. unt, 28" tone brînzeturi și 188 hl. produse" proaspete. A­­­ceasta a făcut ca planul produc­ției­ globale să fie­­ depășit, cu 8,5 la sută. O atenție deosebită se a­­cordă îmbunătățirii calității produ­selor. Spre a se da un consum nu­mai produse, de cea mai bună ca­litate,­­s-au luat și noi măsuri tehnico-organizatorice. Succese feroviare în întimpinarea „Zilei ferovia­rilor“. C olectivul stației" C.F.R.-Bo­toșani a înscris frumoase rezul­­­tate pe linia îndeplinirii angaja­mentelor luate în întrecerea socia­listă. Pe luna ianuarie,­­planul la încărcare vagoane a fost depășit cu 19,7 la sută, iar la descărcare cu 25,9 la sută. La succesele aces­tea, o bună contribuție și-au a­­dus-o muncitori ca: Lazăr Ciura­­ru, Neculai Chehaia, Constantin Amărioarei și alții. Coresp. J. WEXLER Citiți în pagina a 11-a BOTOȘANII ANILOR NOȘTRI Regiunea se pregătește de alegeri la „Casa a MMI Umbrele serii prind să se furi­șeze pe toi geamuri. După forfota zrei, satul este cuprins acum de liniște. Pe străzi sclipesc luminile becurilor electrice. La „Casa ale­gătorului" s-a adunat și în aceas­tă seară multă lume. Așa după cum fusese anunțat, are loc o că­lătorie pe hartă pe tema „Din rea­lizările regimului democrat-popu­lar în țara noastră", pe care o prezintă profesorul Teodor Cătă­lin. — Să ne oprim pentru puțină vreme in citeva localități moldo­vene. Borzeștiul era necunoscut altădată. Acum a devenit o cetate a petrochimiei românești. La Să­­vinești s-a ridicat moderna fabri­că de fire și fibre sintetice. La Bi­­gaz, oamenii au stăvilit năvalni­ca apă a Bistriței și au silit-o să pună în mișcare uriașele turbine ale uzinei de la Stejaru. Electrici­tatea produsă aici se folosește la noile întreprinderi ale Moldovei și luminează satele și orașele aces­tei părți, a țării­ noastre. La Galați, după cum știți, se află in construc­ție marele ■ combinat siderurgic. Iată și Sucea', a’'noastră, continuă discuția tov. Cătălin. Marile com­binate ■ din lunca Sucevei, Fabrica de zahăr din Bucecea, IPROFIL Rădăuți, F.C.L. „Rarăul" Cimpu­­lung sunt numai citeva di­n obiec­tivele industriale ridicate pe aces­te locuri. Cei prezenți in sala frumos a­­ranjată urmăresc cu atenție expli­cațiile profesorului, care le dezvă­luie noile [UNK] fruptuseți ale patriei noastre. Manifestările, ce se organizează la „Casa­ alegătorului“ din Arbore, raionul Rădăuți, sunt dintre cele mai interesante. Coresp. ECA­TERIN­A CIOBICA Un rodnic sfat gospodăresc întâlnirea alegătorilor din sate­le Slobozia, Grivița și Cordăreni, raionul Dorohoi, cu candidații pro­puși pentru alegerile de la 7 mar­tie : Silvia Iosub, pentru Marea Adunare Națională, Ioan Gh. Chio­­rescu, pentru sfatul popular regio­nal, a avut caracterul unui rodnic sfat gospodăresc. Alegătorii, aflați în sala căminului cultural — cu 2 ani în urmă inaugurat — au arătat în cuvîntul lor multe din realizările înfăptuite în ultimii ani pe aceste locuri. — Se poate spune — a zis Du­mitru Iftode, că odată cu creș­terea avuției obștești a coopera­tivei noastre agricole a crescut și nivelul de trai al membrilor ei. Am obținut producții mari la hectar. Și în viitor, să ne preocu­păm­­ mai mult de întărirea eco­nomică și organizatorică a coope­rativei agricole de producție. Alți alegători, printre care Du­mitru Cîșlaru, Dumitru Babii, Teo­dor Grădinaru, Strat­ca Nistor, au arătat că în anii din urmă, cu sprijinul deputaților, în comuna lor s-au reparat 5 poduri și po­dețe, 3 magazii pentru școli, s-au pietruit drumurile raional și co­munale. In același timp, ei au fă­cut și numeroase propuneri. S-a propus, printre altele, să fie con­tinuată acțiunea de îmbunătățire a drumului raional nr. 48 și să se construiască un pod care să facă legătura cu comuna Vorni­­ceni, din raionul Săveni. Alegă­torii s-au angajat, totodată, să participe cu entuziasm la mun­ca de întărire economico - orga­nizatorică a cooperativei agricole de producție și la acțiunile de folos obștesc, menite să înfrumu­sețeze comuna lor. Coresp. TH UNGUREANU Popas la mineri In mijlocul harnicilor mineri de la Leșul Ursului, raionul Vatra Dornei, au poposit de curînd can­didații propuși­ pentru alegerile de la 7 martie. Discuția dintre candi­dați și mineri s-a înfiripat repede. Petru Bizuhanici a luat primul cuvîntul. — Prezența șantierului de la le­șul Ursului •"■— a spus el — este o dovadă grăitoare­­ a grijii partidu­­lui și statului nostru pentru valo­rificarea complexă a bogățiilor pe care munții aceștia le ascund. El întregește fizionomia industrială a raionului Vatra Dornei. Minerii au astăzi condiții de muncă și trei dintre cele mai bune. Prin fapte­le noastre de muncă, prin efortul tuturor, ne angajăm să terminăm lucrările de detionare a tunelului, înainte de termen. Rind pe rlnd, minerii și-au spus cuvîntul. Evidențiind înnoirile pre­zentului, grija,cu care sunt încon­­­jurați, ei au arătat că mai sunt în­că multe lucruri de făcut. Unii dintre ei s-au referit la înființarea unei linii de autobuz care­ să facă legătura ,dintre­ șantier , și comuna Broșteni. Alții au propus să se re­­­partizeze șantierului un med­ic sto­matolog. — Ar fi tare bine.— a spus Dragoș I­onese, referindu-se la îm­bunătățirea­ condițiilor de­­ muncă și de viață ale minerilor, dacă in anii ce vor urma va lua ființă, sus, la șantier, un complex­­ comer­cial. S-au făcut și alte propuneri. Candidații : tovarășii, Ioan Cotoț, pentru Marea Adunare Națională și Mihai Ionese, pentru sfatul popular regional, le-au notat pe toate și s-au angajat ca, împreu­nă cu­ alegătorii și cu sprijinul or­ganelor in drept, să dea viața pro­­punerilor făcute. „ Trei candidate ale F.D.P. : Eugenia Bora — pentru sfatul popular regional, Silvia Iosub —­ pentru Marea Adunare Națională și Mina Ciobanu — pentru Sfa­tul popular raional Săveni. SEMNIFICAȚIA UNEI PREMIERI Cînd parcul de odihnă de la Cetate va fi gata și din centrul orașului , se va putea trece pe sub arbori umbroși, coborînd o pantă și urcînd încă una, pînă sus pe platou, sucevenii vor tre­bui să-și amintească — și o plimbare, este întotdeauna bună, generatoare de amintiri — că în anul 1964 s-au cheltuit pentru parc 1.552.997 lei. Un milion și cinci sute de mii de lei care n-au fost înscriși niciodată în vreun buget. Pînă se va termina par­cul, se vor mai cheltui aseme­nea sume generoase. Azi, parcul încă nu are configurație defini­tivă, dar în acest an, liniile unui proiect fastuos vor căpăta contu­ruri mai precise și gradul de urbanitate al Sucevei va urca cu citeva trepte. încă nu s-a lucrat la parcul propriu-zis, ci s-au întreprins preparativele care să permită accesul parcului, pînă în centrul orașului, în vecinăta­tea blocului turn și a admirabi­lului paviment artistic, cu mo­zaicul lu­i evocator de glorii tre­cute și de bogății ale prezentului. De unde s-au cheltuit totuși acești bani ? De fapt, ei nu s-au cheltuit. S-a cheltuit în loc mun­că pătrunsă de statornică dra­goste pentru frumusețea orașu­lui. Tot așa­ s-a întâmplat că la temelia noului cartier Ana Ipătescu II se află un milion de lei, care n-a fost înscris nici el în nici un buget. Iar în între­gul oraș, astfel de milioane au mai fost în 1964. Au fost, în total — ca să cităm bilanțul exact — 4.691.622 lei. Atît valorează munca patriotică efectuată a­­nul trecut în cuprinsul orașu­lui, cu participarea a mii de ce­tățeni entuziaști,, care au citit ieri, în ziare, cu siguranță emoționați, îmbucurătoarea veste că orașului Suceava i s-a atribuit premiul III pe țară, printr-o hotărî­re a Con­siliului de Miniștri, Suceava si­­tuîndu-se astfel, în întrecerea pa­triotică desfășurată anul trecut, printre orașele fruntașe ale pa­triei noastre. ★ Aș fi vrut să fiu ieri în circumscripția electorală orășe­nească nr. 54 și, dacă s-ar fi putut, chiar în casa lui Ion Vla­hopol de pe strada Plevnei 63, din cartierul­­ Burdujeni, sau în casa lui Grigore Siminiuc, to­varăș bun al celui dinții. Ori în casa oricărui alt cetățean din această circumscripție, pentru simplul motiv că ei — cetățenii circumscripției 54 — au avut dreptul să se bucure cei dinții. Intre toate circumscripțiile ora­șului, circumscripția deputatului Ion Vlahopol — actualul candidat al F.D.P. în alegerile pentru sfatul­ popular orășenesc — s-a relevat anul trecut ca cea mai harnică. Au fost de folos desele consfă­tuiri gospodărești , din livada cu pruni a lui Grigore Siminiuc — aici este sediul de vară al comi­tetului de cetățeni din circum­scripție — au fost de folos ini­țiativele deputatului, dar mai ales, a fost de folos munca îm­preună a tuturor cetățenilor din circumscripție,, pentru înfrumu­­­­sețarea și buna gospodărire a acestui colț de oraș. Fostul lă­cătuș de revizie C.F.R., Ion Vla­­hopol, cu o meticulozitate profe­sională exersată decenii de-a rîn­­dul, a controlat, a stimulat, a organizat împrăștierea pietrișu­lui și văruirea­ fațadelor, lărgi­rea străzilor și extinderea rețe­lei electrice, desfundarea șanțu­rilor și decimarea săptămînală a îndărătnicelor. buruieni. — Ce te gîndești să mai, fa­cem, tovarășe deputat ? se au­zea seara. în : poartă,, glasul lui. Grigore Siminiuc.­ . . ■ Și Ion: .Vlahopol "avea de fie­care dată un gînd, care nu era­ numai al­­ lui. Un gînd "care se cristaliza , la­­ capătul unu­i șir''de consultări,' ocazionale sau organi­zate, cu cetățenii din circumscrip­ție. Treburile gospodărești de in­teres obștesc trebuie totdeauna bine chibzuite,­ ca să-și câștige a­­deziunea generală. P. SOLCAN (Continuare In pagina a 3-a). E

Next