Zori Noi, februarie 1965 (Anul 18, nr. 5331-5354)
1965-02-14 / nr. 5342
ORGAN Aii Comitetului REGIONAL SUCEAVA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIX nr. 53424 pagini 25 bani duminică 14 februarie 1965 IN S.MX RITMUL REPARAȚIILOR SA FIE INTENSIFICAT Pină zilele trecute în S.M.T. din regiune s-au reparat peste 77 la sută din parcul de tractoare, 87 la sută din pluguri, 86 la sută semănători 2 S.P.C. 2 și peste 91 la sută din semănătorile universale. Mai avansate cu reparațiile la tractoare sunt S.M.T. Albești — 97 la sută, Spătărești — 95 la sută, Rădăuți — 91 la sută și Coțușca — 89 la sută. Rămase în urmă cu reparațiile sînt S.M.T. Ilișești — 26 la sută, Dîngeni — 45 la sută și altele. S.M.T. Darabani, Salcea și Săveni au reparat pînă în prezent 94—100 la sută din pluguri și semănători. Cu toate aceste realizări, față de termenul stabilit, pînă la care au mai rămas numai două săptămîni, stadiul reparațiilor este nesatisfăcător. Cauzele acestei situații se datoresc îndeosebi, faptului că conducerile unităților nu s-au ocupat in permanență de pregătirea condițiilor și de desfășurarea reparațiilor. Conducerile S.M.T. justifică că tractoarele, în lunile noiembrie și decembrie, au fost folosite la executarea ogoarelor, motiv pentru care s-ar fi intîrziat începerea reparațiilor. Analizînd timpul de folosire a tractoarelor în lunile respective, se vede că mai mult de 1/4 din numărul de tractoare nu au lucrat. Astfel, la S.M.T. Dorohoi, din cele 250 de tractoare, în lunile noiembrie și decembrie, 67 nu au avut nici o zi de activitate în brazdă, iar 25 au fost folosite numai 3—6 zile. La S.M.T. Spătărești, din analiza folosirii fondului de timp reiese că au existat aproximativ 40.000 ore nefolosite productiv în cîmp, iar repararea tuturor mașinilor agricole ar fi durat numai 10.000 de ore/om. De aici se trage concluzia că întîrzierea reparațiilor nu se datorește numai așa numitelor „cauze obiective" ci și nefolosirii depline a timpului de lucru. De aceea, eforturile trebuie acum concentrate spre intensificarea ritmului reparațiilor.• In afară de aceasta, este greșit procedeul practicat de unde S.M.T. din regiunea Suceava de a-și grupa toate reparațiile în timpul iernii, așa cum se procedează mai ales la Săveni, Coțușca, Dorohoi etc Oz, sunt condiții ca tractoarele și mașinile să fie întreținute și reparate eșalonat. Pentru a preveni repetarea unor situații similare in anul viitor este necesar ca, încă de pe acum, să se revizuiască planurile de eșalonare a reparațiilor și întreținerilor pe anul 1965 și să se corecteze cocorespunzător. In privința calității reparațiilor, in S.M.T. din regiune s-a înregistrat un progres însemnat. Totuși mai sunt cazuri cind se neglijează completarea unor mașini și tractoare cu toate anexele. Deseori se constată că la tractoarele și mașinile scoase din reparație, lipsesc o serie de piese mărunte ca: șuruburi, căpăcele la injectoare, la magnetouri, la carburatoare, la instalația hidraulică. De asemenea, la multe tractoare lipsesc bușoanele de la rezervoarele de motorină. Lipsa unor piese de schimb a îngreunat, e drept, buna desfășurare a reparațiilor. Multe repere nu au fost asigurate la timp cu toate că s-au făcut comenzile necesare. Sunt însă cazuri când o parte din piesele cerute se puteau recondiționa pe plan local și folosi. O mare parte din clapeții de la semănătoarea 2 SPC2, de exemplu, din neglijența mecanizatorilor, au fost demontați și s-au pierdut. Pînă la începerea lucrărilor agricole în timp,n-a mai rămas multă vreme. Pentru ca ele să se desfășoare în condiții bune este necesar că reparațiile să fie terminate la timp, iar mecanizatorii să fie temeinic instruiți. Ei trebuie să cunoască bine reglarea corectă a mașinilor și condițiile agrotehnice in care trebuie executate lucrările agricole, astfel incit campania de primăvară să se desfășoare la timp și la un nivel corespunzător. Conducerile S.M.T. au datoria să ia toate măsurile în acest sens. Ing. MARIN NICOLA din Consiliul Superior al Agriculturii Mecanizatorii Gh. Mitric, șeful secției reparații și rodaj la mașini agricole ceanu — șef de brigadă de la S.M.T. Coțușca, verifica cu grijă calitatea 2 S.P.C. 2. și Dumitru Dorohoireparațiilor la mașinile Foto . D. VINTILA Planul și angajamentele îndeplinite exemplar Ce arată bilanțul muncii La Uzinele textile „Moldova" din Botoșani bilanțul muncii încheiat la sfîrșitul primei luni din acest an este rodnic. Datorită intrării în funcțiune a unor noi capacități de producție și aplicării de măsuri tehnico - organizatorice, producția globală a crescut cu 19 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut, iar producția marfă cu 21 la sută. Totodată, calitatea firelor și țesăturilor s-a îmbunătățit. In luna ianuarie a.c. valoarea producției globale planificate a fost depășită cu 75.000 lei, iar a producției marfă. — cu 40.000 lei. Totodată, productivitatea muncii a fost depășită cu 350 lei pe fiecare salariat... Cîte trei șarje în plus pe fiecare schimb Ia’ Urna ianuarie,munca avîntn ță depusa de întregul colectiv .de la’Uzin de impregnat din Neam" —' Suceava a dat rezultatele așteptate. Peste prevederile planului de producție au fost impregnate 537 traverse (cu care se poate monta, peste, o jumătate ,de kilometru de cale ferată) și 284 stîlpi. ■ Schimburile donduse de iftecameni de impregnare Petru Aiuresei și Petru Apăteanu au realizat în plus, față de plan, cite trei șarje de produse impregnate. . > ' ' ■ I.C.I.L. Vatra Dornei. In foto: aspect din secția brînzeturi topite. Produse lactate peste plan Preocupat să,până la dispoziția 'constea zorilor' cantități sporite'de produse lactate, colectivul de muncă de la ICIL Suceava desfășoară cu multă însuflețire întrecerea socialistă i pentru' îndeplinirea', ritmica, a Sarcinilor de plan. Drept urmare,spre magazinele alimentare se îndreaptă zilnic noi transporturi de produse lactate și îndeosebi de iaurt, smîntînă pShtin consum și brinză grasa de vaci. In luna ianuarie,, bunăoară, colectivul întreprinderii a livrat peste plan 27 kl. lapte pentru consum, 1.300 kg. unt, 28" tone brînzeturi și 188 hl. produse" proaspete. Aceasta a făcut ca planul producției globale să fie depășit, cu 8,5 la sută. O atenție deosebită se acordă îmbunătățirii calității produselor. Spre a se da un consum numai produse, de cea mai bună calitate,s-au luat și noi măsuri tehnico-organizatorice. Succese feroviare în întimpinarea „Zilei feroviarilor“. C olectivul stației" C.F.R.-Botoșani a înscris frumoase rezultate pe linia îndeplinirii angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Pe luna ianuarie,planul la încărcare vagoane a fost depășit cu 19,7 la sută, iar la descărcare cu 25,9 la sută. La succesele acestea, o bună contribuție și-au adus-o muncitori ca: Lazăr Ciuraru, Neculai Chehaia, Constantin Amărioarei și alții. Coresp. J. WEXLER Citiți în pagina a 11-a BOTOȘANII ANILOR NOȘTRI Regiunea se pregătește de alegeri la „Casa a MMI Umbrele serii prind să se furișeze pe toi geamuri. După forfota zrei, satul este cuprins acum de liniște. Pe străzi sclipesc luminile becurilor electrice. La „Casa alegătorului" s-a adunat și în această seară multă lume. Așa după cum fusese anunțat, are loc o călătorie pe hartă pe tema „Din realizările regimului democrat-popular în țara noastră", pe care o prezintă profesorul Teodor Cătălin. — Să ne oprim pentru puțină vreme in citeva localități moldovene. Borzeștiul era necunoscut altădată. Acum a devenit o cetate a petrochimiei românești. La Săvinești s-a ridicat moderna fabrică de fire și fibre sintetice. La Bigaz, oamenii au stăvilit năvalnica apă a Bistriței și au silit-o să pună în mișcare uriașele turbine ale uzinei de la Stejaru. Electricitatea produsă aici se folosește la noile întreprinderi ale Moldovei și luminează satele și orașele acestei părți, a țării noastre. La Galați, după cum știți, se află in construcție marele ■ combinat siderurgic. Iată și Sucea', a’'noastră, continuă discuția tov. Cătălin. Marile combinate ■ din lunca Sucevei, Fabrica de zahăr din Bucecea, IPROFIL Rădăuți, F.C.L. „Rarăul" Cimpulung sunt numai citeva din obiectivele industriale ridicate pe aceste locuri. Cei prezenți in sala frumos aranjată urmăresc cu atenție explicațiile profesorului, care le dezvăluie noile [UNK] fruptuseți ale patriei noastre. Manifestările, ce se organizează la „Casa alegătorului“ din Arbore, raionul Rădăuți, sunt dintre cele mai interesante. Coresp. ECATERINA CIOBICA Un rodnic sfat gospodăresc întâlnirea alegătorilor din satele Slobozia, Grivița și Cordăreni, raionul Dorohoi, cu candidații propuși pentru alegerile de la 7 martie : Silvia Iosub, pentru Marea Adunare Națională, Ioan Gh. Chiorescu, pentru sfatul popular regional, a avut caracterul unui rodnic sfat gospodăresc. Alegătorii, aflați în sala căminului cultural — cu 2 ani în urmă inaugurat — au arătat în cuvîntul lor multe din realizările înfăptuite în ultimii ani pe aceste locuri. — Se poate spune — a zis Dumitru Iftode, că odată cu creșterea avuției obștești a cooperativei noastre agricole a crescut și nivelul de trai al membrilor ei. Am obținut producții mari la hectar. Și în viitor, să ne preocupăm mai mult de întărirea economică și organizatorică a cooperativei agricole de producție. Alți alegători, printre care Dumitru Cîșlaru, Dumitru Babii, Teodor Grădinaru, Stratca Nistor, au arătat că în anii din urmă, cu sprijinul deputaților, în comuna lor s-au reparat 5 poduri și podețe, 3 magazii pentru școli, s-au pietruit drumurile raional și comunale. In același timp, ei au făcut și numeroase propuneri. S-a propus, printre altele, să fie continuată acțiunea de îmbunătățire a drumului raional nr. 48 și să se construiască un pod care să facă legătura cu comuna Vorniceni, din raionul Săveni. Alegătorii s-au angajat, totodată, să participe cu entuziasm la munca de întărire economico - organizatorică a cooperativei agricole de producție și la acțiunile de folos obștesc, menite să înfrumusețeze comuna lor. Coresp. TH UNGUREANU Popas la mineri In mijlocul harnicilor mineri de la Leșul Ursului, raionul Vatra Dornei, au poposit de curînd candidații propuși pentru alegerile de la 7 martie. Discuția dintre candidați și mineri s-a înfiripat repede. Petru Bizuhanici a luat primul cuvîntul. — Prezența șantierului de la leșul Ursului •"■— a spus el — este o dovadă grăitoare a grijii partidului și statului nostru pentru valorificarea complexă a bogățiilor pe care munții aceștia le ascund. El întregește fizionomia industrială a raionului Vatra Dornei. Minerii au astăzi condiții de muncă și trei dintre cele mai bune. Prin faptele noastre de muncă, prin efortul tuturor, ne angajăm să terminăm lucrările de detionare a tunelului, înainte de termen. Rind pe rlnd, minerii și-au spus cuvîntul. Evidențiind înnoirile prezentului, grija,cu care sunt înconjurați, ei au arătat că mai sunt încă multe lucruri de făcut. Unii dintre ei s-au referit la înființarea unei linii de autobuz care să facă legătura ,dintre șantier , și comuna Broșteni. Alții au propus să se repartizeze șantierului un medic stomatolog. — Ar fi tare bine.— a spus Dragoș Ionese, referindu-se la îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale minerilor, dacă in anii ce vor urma va lua ființă, sus, la șantier, un complex comercial. S-au făcut și alte propuneri. Candidații : tovarășii, Ioan Cotoț, pentru Marea Adunare Națională și Mihai Ionese, pentru sfatul popular regional, le-au notat pe toate și s-au angajat ca, împreună cu alegătorii și cu sprijinul organelor in drept, să dea viața propunerilor făcute. „ Trei candidate ale F.D.P. : Eugenia Bora — pentru sfatul popular regional, Silvia Iosub — pentru Marea Adunare Națională și Mina Ciobanu — pentru Sfatul popular raional Săveni. SEMNIFICAȚIA UNEI PREMIERI Cînd parcul de odihnă de la Cetate va fi gata și din centrul orașului , se va putea trece pe sub arbori umbroși, coborînd o pantă și urcînd încă una, pînă sus pe platou, sucevenii vor trebui să-și amintească — și o plimbare, este întotdeauna bună, generatoare de amintiri — că în anul 1964 s-au cheltuit pentru parc 1.552.997 lei. Un milion și cinci sute de mii de lei care n-au fost înscriși niciodată în vreun buget. Pînă se va termina parcul, se vor mai cheltui asemenea sume generoase. Azi, parcul încă nu are configurație definitivă, dar în acest an, liniile unui proiect fastuos vor căpăta contururi mai precise și gradul de urbanitate al Sucevei va urca cu citeva trepte. încă nu s-a lucrat la parcul propriu-zis, ci s-au întreprins preparativele care să permită accesul parcului, pînă în centrul orașului, în vecinătatea blocului turn și a admirabilului paviment artistic, cu mozaicul lui evocator de glorii trecute și de bogății ale prezentului. De unde s-au cheltuit totuși acești bani ? De fapt, ei nu s-au cheltuit. S-a cheltuit în loc muncă pătrunsă de statornică dragoste pentru frumusețea orașului. Tot așa s-a întâmplat că la temelia noului cartier Ana Ipătescu II se află un milion de lei, care n-a fost înscris nici el în nici un buget. Iar în întregul oraș, astfel de milioane au mai fost în 1964. Au fost, în total — ca să cităm bilanțul exact — 4.691.622 lei. Atît valorează munca patriotică efectuată anul trecut în cuprinsul orașului, cu participarea a mii de cetățeni entuziaști,, care au citit ieri, în ziare, cu siguranță emoționați, îmbucurătoarea veste că orașului Suceava i s-a atribuit premiul III pe țară, printr-o hotărîre a Consiliului de Miniștri, Suceava situîndu-se astfel, în întrecerea patriotică desfășurată anul trecut, printre orașele fruntașe ale patriei noastre. ★ Aș fi vrut să fiu ieri în circumscripția electorală orășenească nr. 54 și, dacă s-ar fi putut, chiar în casa lui Ion Vlahopol de pe strada Plevnei 63, din cartierul Burdujeni, sau în casa lui Grigore Siminiuc, tovarăș bun al celui dinții. Ori în casa oricărui alt cetățean din această circumscripție, pentru simplul motiv că ei — cetățenii circumscripției 54 — au avut dreptul să se bucure cei dinții. Intre toate circumscripțiile orașului, circumscripția deputatului Ion Vlahopol — actualul candidat al F.D.P. în alegerile pentru sfatul popular orășenesc — s-a relevat anul trecut ca cea mai harnică. Au fost de folos desele consfătuiri gospodărești , din livada cu pruni a lui Grigore Siminiuc — aici este sediul de vară al comitetului de cetățeni din circumscripție — au fost de folos inițiativele deputatului, dar mai ales, a fost de folos munca împreună a tuturor cetățenilor din circumscripție,, pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a acestui colț de oraș. Fostul lăcătuș de revizie C.F.R., Ion Vlahopol, cu o meticulozitate profesională exersată decenii de-a rîndul, a controlat, a stimulat, a organizat împrăștierea pietrișului și văruirea fațadelor, lărgirea străzilor și extinderea rețelei electrice, desfundarea șanțurilor și decimarea săptămînală a îndărătnicelor. buruieni. — Ce te gîndești să mai, facem, tovarășe deputat ? se auzea seara. în : poartă,, glasul lui. Grigore Siminiuc. . . ■ Și Ion: .Vlahopol "avea de fiecare dată un gînd, care nu era numai al lui. Un gînd "care se cristaliza , la capătul unui șir''de consultări,' ocazionale sau organizate, cu cetățenii din circumscripție. Treburile gospodărești de interes obștesc trebuie totdeauna bine chibzuite, ca să-și câștige adeziunea generală. P. SOLCAN (Continuare In pagina a 3-a). E