Zori Noi, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5511-5536)

1965-09-16 / nr. 5524

ZORI NOI PAGINA 2 I I un alt obiectiv de mare importanță spre care trebuie să concentrăm eforturile este dezvoltarea zootehnieii ridicarea ponderii acestei ra­muri în ansamblul producției și veniturilor din agricultură. Principala preocupare în a­­ceastă direcție trebuie să fie mărirea numărului vacilor care să ajungă la cel puțin jumătate din totalul bovinelor, creșterea producției de lapte...“ (Din Raportul Co­mitetului Central prezen­tat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Con­­ gresul al IX-lea al P.C.R.) DUMITRU AVATARULUI, vicepreședinte al consi­liului de conducere : — „ANIMALE PRODUCTIVE MAI MULTE, PRODUCȚII SPO­RITE !" Da. Această problemă în zootehnie are o deosebită importanță. Ce preocupări e­­xistă la noi? Iată, an de an, numărul animalelor a crescut. Bovinele ocupă locul principal în cadrul sectorului zootehnic. Avem în prezent 655 vite cor­nute mari, din care 211 vaci. Prevederile de plan pentru sfîrșitul anului în curs au fost deja­ îndeplinite și­­ depășite. Principala depășire am înre­gistrat-o la vaci. Era planificat ca, în cursul anului, efectivului de vaci să i se mai adauge încă 18, dar i s-au adăugat 55. Structura animalelor de producție trebuia îmbunătăți­tă. La începutul anului, vacile reprezentau doar 24 la sută din totalul bovinelor, iar îm­preună cu junincile gestante — 30 la sută. Acum aceste pro­cente au ajuns la 32,2 și, res­pectiv, 36 la sută. Desigur, mai avem de lucru pînă la reali­zarea unei structuri normale. SÎNTEM HOTARÎȚI, ȘI DISPU­NEM DE CONDIȚII, CA PÎNĂ LA SFÎRȘITUL ANULUI VIITOR NUMĂRUL VACILOR SA RE­PREZINTE JUMĂTATE DIN E­­FECTIVUL DE BOVINE. Așa s-a și chibzuit, recent, cînd s-au discutat cifrele planului de producție pe 1966. Și, așa după cum am procedat în ultimii ani, și pe viitor ne vom preo­cupa ca sporirea să aibă loc pe seama prășilei proprii. Cele 23 de juninci gestante și 155 de juninci în vîrstă de peste un an constituie o garanție sigură în această privință. De altfel, o bună parte din vacile pe care le avem sunt provenite din prăsilă proprie, iar ele se dovedesc a fi și dintre cele mai productive. Se poate spune că, mai ales începînd din acest an, „am prins taurul de coarne“, atît în privința îmbunătățirii structurii animalelor de producție, cît și în obținerea unor producții mai mari de lapte. Dacă în întreg anul trecut producția medie a fost de 1.806 litri lapte de la fiecare vacă, în decursul pri­melor 8 luni ale anului curent este de 1776 litri (lapte fizic). La unele vaci, planul anual de lapte a și fost îndeplinit încă în luna august. Pînă la 31 decem­brie, așa cum prevede planul, producția medie trebuie să fie de 2.000 litri. Realizările de pînă acum ne îndreptățesc să afirmăm că vom încheia bilan­țul cu o însemnată depășire. Cheia rezultatelor de pînă acum ? Preocuparea constantă pentru dezvoltarea creșterii animalelor, pentru buna orga­nizare și coordonare a muncii în acest sector, pentru repro­ducție și selecție, furajare ra­țională, îngrijire corectă, pen­tru permanentizarea și cointe­resarea îngrijitorilor, ridicarea nivelului lor de cunoștințe prin învățămîntul agrozootehnic și diferite alte acțiuni. Lunar și, cînd este cazul, chiar săptămî­­nal, la brigada de vaci, ca și la cea mixtă, au loc consfă­tuiri, cu prilejul cărora se ana­lizează modul cum sînt înde­plinite sarcinile de producție, obiectivele întrecerii socialis­te, făcîndu-se utile schimburi de experiență între îngrijitori și luîndu-se măsurile necesa­re pentru îmbunătățirea mun­cii. Periodic, consiliul de con­ducere, comitetul de partid, or­ganizația de bază din sectorul zootehnic dezbat problemele zootehniei, indică în ce direc­ție trebuie concentrate efortu­rile. Astfel, în acest an au fost luate în discuție în mod deo­sebit problemele creșterii producției de lapte, ca izvor de mari venituri, asigurării bazei furajere, în special a fî­­nurilor, la care, de obicei, am fost deficitari etc. LIVIU GROSU, tehni­cian veterinar, MIHAI HERGHILIGIU, tehnician operator . — „REPRODUCȚIE, SELEC­ȚIE !“ In urmă cu trei ani, reproducția bovinelor se baza încă pe mon­ta naturală, nu exista o evidență a montei și fătărilor,­ nu se știa cîte vaci sínt ges­tante, existau așa-zise juninci care, deși erau în vîrstă de aproape sau chiar peste trei ani, nu rămăseseră încă ges­tante. Treptat, au fost înlătura­te aceste neajunsuri. Am trecut la efectuarea în­­sămînțărilor artificiale, la apli­carea de măsuri și tratamente pentru prevenirea sau comba­terea sterilității, la ținerea unei stricte evidențe a montei și fătărilor. Și, de la un an la altul, procentul de fecunditate a crescut. In 1963 a fost de 73 la sută, în 1964—83 la sută, iar în primele 8 luni ale acestui a­n au fost însămînțate 205 vaci și 79 de juninci, procentul de fecun­ditate fiind de 84,5 la sută. în­deplinirea planului de montă și fătări se află în atenția noas­tră. Urmărim dacă animalele intră în călduri în primul sau în al doilea ciclu, iar dacă apar anomalii, trecem la apli­carea tratamentelor indicate de către medicul veterinar. — Este vorba de masaje u­­terine, injectarea cu S.T.H., gonadotropină serică. Totoda­tă, vaccinările se fac la timp, veghem la respectarea reguli­lor de igienă corporală și a adăposturilor, pentru preveni­rea oricăror îmbolnăviri. — Dacă după 18 — 28 de zile de la însămînțare nu rea­par căldurile, atunci, pe ca­lendarul reproducției, fișa va­cii respective este mutată în așa-numitul „buzunar“ rezer­vat datei cînd urmează să fie efectuat controlul gestației, a­­dică la 3 luni după însămîn­țare. Cu două luni înainte de fătare, vacile intră în repaus mamar. Urmărim ca îngrijitorii să respecte acest termen, întrucît sîntem „pă­țiți“. Chiar în iarna acestui an, îngrijitorul Gheorghe Ten­­chiu a lăsat doar două săp­­tămîni repaus mamar la o va­că din grupa sa. Nimeni n-a știut că el a continuat s-o mul­gă. Urmarea? Vițelul nu s-a dezvoltat bine și a pierit. Ca­zul a fost discutat pe larg într-o consfătuire de produc­ție, îngrijitorul a fost sancție­DUMITRU N. BANARU, șeful brigăzii de vaci­­ — „FURAJARE RATIONALA, ÎNGRIJIRE CORECTA, COIN­TERESARE!". La aceste ches­­tiuiuni pot spune următoarele: In brigada de care răspund am 211 vaci și 125 de viței. Pentru o cia mai bună furajare și îngriji­re, animalele sunt împărțite în 18 grupe de vaci și trei lo­turi de viței, din care două loturi de vițele. Există trei tabere de vară. Personal ur­măresc respectarea întocmai a programului, trecînd aproa­­­­pe zilnic pe la fiecare tabără. în iarnă, animalele au primit o rație variată, dar am avut­­ prea puține fînuri. Tocarea furajelor grosiere și adminis­trarea lor preparată, în ames­tec cu borhot, a dat rezultate bune. Vacile sunt furajate di­ferențiat, după productivitate. Existau rețineri în această privință. Atunci, am făcut o experiență cu 5 grupe. Vacile cu producție mai mare au pri­mit cite 200 — 300 și chiar nai, iar de atunci. . . ne-am învățat minte să controlăm zi de zi, timp de două săptă­­mîni din momentul cînd vaca trebuie să intre în repaus ma­mar, dacă nu cumva se mai continuă mulsul. Selecția? Deși nu putem spune că am făcut-o așa cum scrie la carte (e o lipsă pe care o vom îndrepta), totuși s-a urmărit reținerea pentru prăsilă a celor mai bune e­­xemplare de vițele, provenite de la vacile mai productive, și cărora li s-a acordat pe parcurs o atenție deosebită, în special în ceea ce privește hrănirea. Avem un număr de 60 de vaci obținute astfel și care se află la a doua fătare, începînd din acest an trecut la individualizarea am vi­­relelor, prin tatuare, la vîrstă de 6 luni. Pînă la această vîrstă, individualizarea o fa­cem prin crotalii. Totodată, am introdus și, ca să zicem așa, un fel de registru ge­nealogic (pentru că nu avem­ formulare tipizate). In anul trecut am reținut din prăsilă proprie 80 de vițele, iar a­­cum avem reținute 115. Ele sînt lotizate aparte, la vîrstă de două luni, începînd de la această vîrstă, loturile de cîte 20 — 25 — 30 de vițele sînt îngrijite de același îngrijitor, pînă cînd junincile devin ges­tante în a șasea lună. Apoi, le iau în primire îngrijitorii de vaci. Aceștia le acordă o mai mare atenție, mai ales în pri­vința furajării, pregătindu-le astfel in vederea fătării. 400 gr. concentrate în plus, în măsura în care ele au sporit producția. Ce-i drept, au fost și vaci la care plusul de con­centrare nu a adus și un plus de lapte. Dar majoritatea au dat o producție mai mare cu 25 la sută decît înainte. In acest fel, toți îngrijitorii s-au convins de necesitatea furajă­rii diferențiate, iar Haralam­­bie Costiniuc, Mihai Litera, Mi­­hai Dămii, Toader Juncanaru, Gheorghe Rapciuc au obținut cele mai bune rezultate. In primăvară, avînd secară masă verde și alte furaje, am putut să amînăm cu mult scoa­terea animalelor la pășune în tabere de vară. Totodată, izla­zul a fost curățat de spini de cîte ori a fost nevoie, îngri­jitorii au avut prevăzut chiar în programul de tabără o oră pe zi pentru curățatul de spini și mușuroaie. Și iarba a cres­cut bine. In continuare am trecut la pășunatul rațional, pe parcele. In acest fel, am reușit să cosim și să depozi­tăm o cantitate de 270 tone fîn de pe izlaz, în timpul pă­­șunatului, am asigurat vacilor și hrănirea cu masă verde co­sită, formată din mazăre, bor­­ceag, porumb. Secara furaje­ră a ocupat o suprafață de 30 hectare, dar n-a fost ne­voie s-o folosim în hrana ani­malelor decît de pe 10 hec­tare. Restul a rămas pentru boabe. Pentru iarna ce vine, în afa­ră de fînul de pe izlaz, am mai strîns în stoguri, la de­pozitul de furaje, și alte can­tități de fînuri, între care 45 tone fîn de lucernă. Aceasta, în vreme ce iarna trecută, n-am avut decît 36 tone de fînuri diferite. Paiele și co­cenii le vom administra tot sub formă tocată și prepa­rată. Vom asigura și necesa­rul de concentrate. Am procu­rat 7 tone de tărîțe, vom folo­si gazurile de grîu măcinate, urmează să asigurăm și alte cantități de concentrate. Am pregătit gropile pentru siloz, vom primi și 50 tone borhot uscat de la fabrica de za­hăr. Intr-un cuvînt, avem con­diții să creăm pe timpul iernii o hrană îndestulătoare pentru animale. Ca și pînă acum, vom veghea să nu se facă ri­sipă de furaje. Iată cum pro­cedăm noi : pe baza rației stabilite, întregul necesar zil­nic de furaje pentru animale­le dintr-un grajd îl ia în pri­mire, pe bază de cîntar, șeful de grajd, care are la dispo­ziție și mijlocul de transport. Mai departe, îngrijitorii hră­nesc vacile cu măsură, dife­rențiaz, îngrijirea ? Foarte mult con­tează dacă animalele sunt co­rect îngrijite, întreținute în permanență într-o perfectă stare de curățenie. Trebuie să recunoaștem că nu întotdeau­na și nu toți îngrijitorii au procedat întocmai­ în iarnă la un moment dat, animalele din grupele îngrijitorilor Gheorghe P. Tenchiu, Vasile Gavrileț, Constantin Th. Jun­canaru, Trifan Cobzaru nu prea erau întreținute bine. Ei au fost duși la grajdul nr. 7 unde Constantin Gheorghe N. Jidin, D. Hrițcu, Dumitru Broască, Gheorghe Vieru mențineau junincile gestante într-o curățenie exemplară. Aceștia din urmă le-au arătat cum procedează. Amintesc, doar faptul important că a­­tunci cînd îngrijitorii plecau după furaje, unul dintre dîn­­șii rămînea în grajd pentru supravegherea animalelor și înlăturarea imediată a bălega­rului, întorși la locurile lor de muncă, au procedat la fel și primii, făcînd la timp țesăla­­tul, periatul, spălatul cozilor și toate celelalte. In obținerea rezultatelor bune, foarte permanentizarea, mult contează cointeresa­rea, stimularea îngrijitorilor. La noi, majoritatea lor lucrea­ză de la înființarea sectorului zootehnic. Tovarășii Mihai Dă­mii, Gheorghe Rapciuc, Hara­­lambie Aluchii sínt doar cîte­­va exemple. Avem și 4 mulgă­tori de schimb, îngrijitorilor le sînt asigurate condiții bune de lucru și de odihnă. Au la dispoziție salopete și cizme de cauciuc, halate, bonete. In afară de faptul că ei sînt coin­teresați în mod direct în spo­rirea producției animalelor ce le au în seamă, primesc un avans bănesc de cîte 8 lei lunar la zi-muncă, beneficiază și de unele înlesniri. De a­­ceea, lucrează cu pasiune, cu dragoste. MIHAI LITERA, îngriji­tor de vaci . — Munca de îngrijitor nu-i nici ușoară, nici grea, dar e de mare răspundere. Mai în­­tîi țin să spun că-mi sînt tare dragi vacile. Și asta contea­ză. Că altfel nu mai lucrezi cu aceeași tragere de inimă. Apoi, eu sînt și absolvent al învățămîntului agrozootehnic. Nu stă în firea mea să mă laud, dar am absolvit cu „foarte bine“. Așa că trebuie să hrănesc și să îngrijesc vaci­le „ca la carte“. Respect întoc­mai programul de grajd sau de tabără, dau mîncare la vaci după cum dau și ele lapte, adică diferențiat, le mențin curate în tot timpul. Nu mai vorbesc de spălatul ugerului, de masajul înainte, în timpul și către sfîrșitul mulsului, de mulsul de trei ori pe zi, încă ceva impor­tant . Respectăm graficul de pășunare pe parcele : 4 — 6 zile într-un loc, 4 — 6 zile în­­tr-altul. Facem și pășunat de noapte. Adăpatul ? Vara, la uluce, lîngă tabără , iarna — în grajd. Avem făcută de a­­nul trecut alimentarea cu apă la grajduri. E foarte bine. As­­tă­ iarnă, adăpatul la grajd a contribuit mult de tot la obți­nerea unei produ­cții de lapte aproape dublă față de iarna din 1963—1964. Și ținerea evidenței pro­ducției are importanță. In­tr-un caiet, am „la zi“ mersul producției pe grupă, pe fie­care vacă și pe mulsori. In acest fel, observ cînd vacile urcă producția și cînd încep s-o scadă, pot interveni la timp. Nu de mult, am consta­tat o scădere a producției zilnice. De ce se întîmplase aceasta ? Pășunea nu mai era suficientă. spus tovarășului Atunci, i-am președinte că este nevoie să intervenim cu un supliment de masă verde, așa cum am făcut și în alte dăți. Ni s-a aprobat să începem să dăm porumb masă verde. Și din nou a prins să crească producția. Una cu alta, obțin zilnic cîte 7 1­ lapte de la fiecare din cele 10 vaci. Unele dau cîte 8—10 litri. La acestea am și înde­plinit planul anual de pro­ducție — cîte 2.200 litri. De la începutul anului și pînă în prezent am­­ realizat peste planul la zi 2.141 litri de la întreaga grupă, lapte M-a luat, totuși, înainte, cu vreo 200 de litri, tovarășul Costi­niuc, cu grupa lui. Dar nu mă las. Am de gînd să-i iau steagul de fruntaș în întrece­rea socialistă. Dar, cine știe ! ... Nici el nu stă pe loc, nici ceilalți tovarăși de mun­că. Cu toții luptăm să obți­nem cît mai mult lapte. Și din această întrecere cîștigă și cooperativa, cîștigăm , și noi, cooperatorii. — Lucrez ca îngrijitor de animale de la înființarea cooperativei, mai întîi la vaci, iar de vreo doi ani și jumătate — la viței, înainte, vițeii erau alăptați natural în primele 20 de zile. Abia după aceea, îi lua în primire în­grijitorul de viței. Nu era bine. După ce tovarășul vice­președinte Avatarului s-a în­tors de la un schimb de ex­periență de la Vlăsinești, s-a înființat și la noi un fel de maternitate pentru vaci, iar vițeii pînă la 2 luni sînt în­grijiți aparte. Eu și cu tova­rășul Constantin Banaru răs­pundem de această treabă. Și avem cu ce ne lăuda : se obțin rezultate mult mai bune decît înainte, vițeii sînt mai frumoși. Cum procedăm ? Cu 3—4 zile înainte de fătare, vaca este adusă în materni­tate și dată în seama noas­tră. O supraveghem și noap­tea. Imediat după fătare, vi­țelul este luat de lîngă vacă, nu este lăsat nici măcar să-l lingă, că pe urmă tînjește după dînsul. Din oră în oră, vițelul primește calastru. Timp de 6 zile după fătare, el este hrănit la biberon, numai cu lapte de la mama lui. Apoi, vaca trece la grupa respecti­vă, iar vițelului i se dă lapte amestecat de la cîteva vaci, în cantitatea prevăzută de grafic. Treptat, se introduc în rație și concentrate, lapte de­­gresat, nutreț verde, fîn de lucernă, săruri minerale. Noi îi îngrijim pînă la vîrstă de două luni. După aceasta sînt lotizați și trec în seama altor îngrijitori. Am în grupa mea 34 de viței. Dimineața, la ora 5, sînt în sector. Și țesăl, îi perii, curăț adăpostul în timp ce ei sînt în padoc, îi alăp­tez la biberon. Pe cei mai slab dezvoltați , îi favorizez. Am avut un astfel de vițel, despre care toți spuneau că degeaba­ mi mai bat capul. Dar eu i-am dat lapte mai des, i-am făcut un culcuș a­­parte, l-am corcolit zi și noapte, iar acum, la vîrstă de două luni, a ajuns să aibă 105 kg. Urmărim cu a­­tenție modul cum vițeii cresc în greutate, cerem sfatul teh­nicianului veterinar sau me­dicului veterinar cînd e ca­zul. GHEORGHE CHELĂRES­­CU, președintele unității, DUMITRU HUDESCU, so­cotitor . — „RENTABILIZARE !“ Sigur că da! In tot timpul trebuie să te gîndești cum să produci mai mult cu cheltuieli mai puține, să realizezi o produc­ție marfă mai mare și de bună calitate, să te alegi cu venituri sporite. La noi există asemenea preocupări, îna­inte de toate, specific faptul că se ține o strictă evidență a producției totale și a pro­ducției marfă, a cheltuielilor făcute și a veniturilor obți­nute. — Preocuparea pe«ti3!rHi8f-ri:! B ferea producției de lapte"“'­’-1 marfă este constantă. Dacă în 1963 producția de lapte marfă a reprezentat 60,2 la sută, în prezent ea se ridică la 70,2 la sută din producția totală. In 1963 am valorificat cu statul, pe bază de con­tract, peste 140.000 litri lapte stas, în 1964 — peste 200.000 litri, iar în primele 8 luni ale anului in curs — aproape tot atît cît în întreg anul tre­cut. Contractul inițial de 140.000 litri a fost suplimen­tat cu încă 110.000 litri credem că-i vom mai supli­ci­menta încă. — Iată cum se face că veniturile planificate la zi, de la lapte de vacă, au fost de­pășite cu peste 170.000 lei. Ce-i drept, cheltuielile în zootehnie au fost depășite cu cîteva mii de lei, dar pînă la sfîrșitul anului avem posibi­lități să înregistrăm unele e­­conomii. In total, din crește­rea animalelor am realizat venituri ce se cifrează la 559.000 lei, adică peste 50 la sută din veniturile înregis­trate pe întreaga cooperativă. Iar ponderea cea mai mare în veniturile din zootehnie o au cele provenite de la lap­tele de vacă — peste 60 la sută. De aici, noi am tras și mai mult concluzia cît de impor­tantă este rezolvarea proble­mei creșterii numărului de vaci la cel puțin jumătate din totalul taurinelor, ca și preocuparea pentru sporirea producției de lapte, pentru realizarea unui procent mare de lapte marfă și mai cu cheltuieli cît mai mici. Evităm­ risipa de furaje, dar și risipa de zile-muncă. Ob­ținem și predăm lapte cu un procent de grăsime mai mare, veniturile, ceea ce ne sporește Predăm la con­tract nu numai lapte, ci și smîntînă, iar laptele degre­­sat îl folosim în hrana viței­lor, fiind foarte economicos. Nu așteptăm numaidecît ana­lizele economico-financiare, ci urmărim în permanență mersul cheltuielilor și veni­turilor, intervenim la timp cu măsurile necesare. Și nu nu­mai în zootehnie. COOPERATORI DIN ȘTIUBIENI VORBESC DIN EXPERIENȚA LOR ÎN CREȘTEREA BOVINELOR Animale productive mai multe, producții sporite! Reproducț­ie, selecție! Furajare rațională, îngrijire corectă, cointeresare! Rentabilizare! I­I HARALAMBIE ALUCHII, îngrijitor de viței > 1 MIHAI LITERA HARALAMBIE ALUCHII Anchetă realizată de Dumitru Iacobeanu Foto : NELU NEGREA

Next