Zori Noi, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5511-5536)
1965-09-16 / nr. 5524
ZORI NOI PAGINA 2 I I un alt obiectiv de mare importanță spre care trebuie să concentrăm eforturile este dezvoltarea zootehnieii ridicarea ponderii acestei ramuri în ansamblul producției și veniturilor din agricultură. Principala preocupare în această direcție trebuie să fie mărirea numărului vacilor care să ajungă la cel puțin jumătate din totalul bovinelor, creșterea producției de lapte...“ (Din Raportul Comitetului Central prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Con gresul al IX-lea al P.C.R.) DUMITRU AVATARULUI, vicepreședinte al consiliului de conducere : — „ANIMALE PRODUCTIVE MAI MULTE, PRODUCȚII SPORITE !" Da. Această problemă în zootehnie are o deosebită importanță. Ce preocupări există la noi? Iată, an de an, numărul animalelor a crescut. Bovinele ocupă locul principal în cadrul sectorului zootehnic. Avem în prezent 655 vite cornute mari, din care 211 vaci. Prevederile de plan pentru sfîrșitul anului în curs au fost deja îndeplinite și depășite. Principala depășire am înregistrat-o la vaci. Era planificat ca, în cursul anului, efectivului de vaci să i se mai adauge încă 18, dar i s-au adăugat 55. Structura animalelor de producție trebuia îmbunătățită. La începutul anului, vacile reprezentau doar 24 la sută din totalul bovinelor, iar împreună cu junincile gestante — 30 la sută. Acum aceste procente au ajuns la 32,2 și, respectiv, 36 la sută. Desigur, mai avem de lucru pînă la realizarea unei structuri normale. SÎNTEM HOTARÎȚI, ȘI DISPUNEM DE CONDIȚII, CA PÎNĂ LA SFÎRȘITUL ANULUI VIITOR NUMĂRUL VACILOR SA REPREZINTE JUMĂTATE DIN EFECTIVUL DE BOVINE. Așa s-a și chibzuit, recent, cînd s-au discutat cifrele planului de producție pe 1966. Și, așa după cum am procedat în ultimii ani, și pe viitor ne vom preocupa ca sporirea să aibă loc pe seama prășilei proprii. Cele 23 de juninci gestante și 155 de juninci în vîrstă de peste un an constituie o garanție sigură în această privință. De altfel, o bună parte din vacile pe care le avem sunt provenite din prăsilă proprie, iar ele se dovedesc a fi și dintre cele mai productive. Se poate spune că, mai ales începînd din acest an, „am prins taurul de coarne“, atît în privința îmbunătățirii structurii animalelor de producție, cît și în obținerea unor producții mai mari de lapte. Dacă în întreg anul trecut producția medie a fost de 1.806 litri lapte de la fiecare vacă, în decursul primelor 8 luni ale anului curent este de 1776 litri (lapte fizic). La unele vaci, planul anual de lapte a și fost îndeplinit încă în luna august. Pînă la 31 decembrie, așa cum prevede planul, producția medie trebuie să fie de 2.000 litri. Realizările de pînă acum ne îndreptățesc să afirmăm că vom încheia bilanțul cu o însemnată depășire. Cheia rezultatelor de pînă acum ? Preocuparea constantă pentru dezvoltarea creșterii animalelor, pentru buna organizare și coordonare a muncii în acest sector, pentru reproducție și selecție, furajare rațională, îngrijire corectă, pentru permanentizarea și cointeresarea îngrijitorilor, ridicarea nivelului lor de cunoștințe prin învățămîntul agrozootehnic și diferite alte acțiuni. Lunar și, cînd este cazul, chiar săptămînal, la brigada de vaci, ca și la cea mixtă, au loc consfătuiri, cu prilejul cărora se analizează modul cum sînt îndeplinite sarcinile de producție, obiectivele întrecerii socialiste, făcîndu-se utile schimburi de experiență între îngrijitori și luîndu-se măsurile necesare pentru îmbunătățirea muncii. Periodic, consiliul de conducere, comitetul de partid, organizația de bază din sectorul zootehnic dezbat problemele zootehniei, indică în ce direcție trebuie concentrate eforturile. Astfel, în acest an au fost luate în discuție în mod deosebit problemele creșterii producției de lapte, ca izvor de mari venituri, asigurării bazei furajere, în special a fînurilor, la care, de obicei, am fost deficitari etc. LIVIU GROSU, tehnician veterinar, MIHAI HERGHILIGIU, tehnician operator . — „REPRODUCȚIE, SELECȚIE !“ In urmă cu trei ani, reproducția bovinelor se baza încă pe monta naturală, nu exista o evidență a montei și fătărilor, nu se știa cîte vaci sínt gestante, existau așa-zise juninci care, deși erau în vîrstă de aproape sau chiar peste trei ani, nu rămăseseră încă gestante. Treptat, au fost înlăturate aceste neajunsuri. Am trecut la efectuarea însămînțărilor artificiale, la aplicarea de măsuri și tratamente pentru prevenirea sau combaterea sterilității, la ținerea unei stricte evidențe a montei și fătărilor. Și, de la un an la altul, procentul de fecunditate a crescut. In 1963 a fost de 73 la sută, în 1964—83 la sută, iar în primele 8 luni ale acestui an au fost însămînțate 205 vaci și 79 de juninci, procentul de fecunditate fiind de 84,5 la sută. îndeplinirea planului de montă și fătări se află în atenția noastră. Urmărim dacă animalele intră în călduri în primul sau în al doilea ciclu, iar dacă apar anomalii, trecem la aplicarea tratamentelor indicate de către medicul veterinar. — Este vorba de masaje uterine, injectarea cu S.T.H., gonadotropină serică. Totodată, vaccinările se fac la timp, veghem la respectarea regulilor de igienă corporală și a adăposturilor, pentru prevenirea oricăror îmbolnăviri. — Dacă după 18 — 28 de zile de la însămînțare nu reapar căldurile, atunci, pe calendarul reproducției, fișa vacii respective este mutată în așa-numitul „buzunar“ rezervat datei cînd urmează să fie efectuat controlul gestației, adică la 3 luni după însămînțare. Cu două luni înainte de fătare, vacile intră în repaus mamar. Urmărim ca îngrijitorii să respecte acest termen, întrucît sîntem „pățiți“. Chiar în iarna acestui an, îngrijitorul Gheorghe Tenchiu a lăsat doar două săptămîni repaus mamar la o vacă din grupa sa. Nimeni n-a știut că el a continuat s-o mulgă. Urmarea? Vițelul nu s-a dezvoltat bine și a pierit. Cazul a fost discutat pe larg într-o consfătuire de producție, îngrijitorul a fost sancțieDUMITRU N. BANARU, șeful brigăzii de vaci — „FURAJARE RATIONALA, ÎNGRIJIRE CORECTA, COINTERESARE!". La aceste chestiuiuni pot spune următoarele: In brigada de care răspund am 211 vaci și 125 de viței. Pentru o cia mai bună furajare și îngrijire, animalele sunt împărțite în 18 grupe de vaci și trei loturi de viței, din care două loturi de vițele. Există trei tabere de vară. Personal urmăresc respectarea întocmai a programului, trecînd aproape zilnic pe la fiecare tabără. în iarnă, animalele au primit o rație variată, dar am avut prea puține fînuri. Tocarea furajelor grosiere și administrarea lor preparată, în amestec cu borhot, a dat rezultate bune. Vacile sunt furajate diferențiat, după productivitate. Existau rețineri în această privință. Atunci, am făcut o experiență cu 5 grupe. Vacile cu producție mai mare au primit cite 200 — 300 și chiar nai, iar de atunci. . . ne-am învățat minte să controlăm zi de zi, timp de două săptămîni din momentul cînd vaca trebuie să intre în repaus mamar, dacă nu cumva se mai continuă mulsul. Selecția? Deși nu putem spune că am făcut-o așa cum scrie la carte (e o lipsă pe care o vom îndrepta), totuși s-a urmărit reținerea pentru prăsilă a celor mai bune exemplare de vițele, provenite de la vacile mai productive, și cărora li s-a acordat pe parcurs o atenție deosebită, în special în ceea ce privește hrănirea. Avem un număr de 60 de vaci obținute astfel și care se află la a doua fătare, începînd din acest an trecut la individualizarea am virelelor, prin tatuare, la vîrstă de 6 luni. Pînă la această vîrstă, individualizarea o facem prin crotalii. Totodată, am introdus și, ca să zicem așa, un fel de registru genealogic (pentru că nu avem formulare tipizate). In anul trecut am reținut din prăsilă proprie 80 de vițele, iar acum avem reținute 115. Ele sînt lotizate aparte, la vîrstă de două luni, începînd de la această vîrstă, loturile de cîte 20 — 25 — 30 de vițele sînt îngrijite de același îngrijitor, pînă cînd junincile devin gestante în a șasea lună. Apoi, le iau în primire îngrijitorii de vaci. Aceștia le acordă o mai mare atenție, mai ales în privința furajării, pregătindu-le astfel in vederea fătării. 400 gr. concentrate în plus, în măsura în care ele au sporit producția. Ce-i drept, au fost și vaci la care plusul de concentrare nu a adus și un plus de lapte. Dar majoritatea au dat o producție mai mare cu 25 la sută decît înainte. In acest fel, toți îngrijitorii s-au convins de necesitatea furajării diferențiate, iar Haralambie Costiniuc, Mihai Litera, Mihai Dămii, Toader Juncanaru, Gheorghe Rapciuc au obținut cele mai bune rezultate. In primăvară, avînd secară masă verde și alte furaje, am putut să amînăm cu mult scoaterea animalelor la pășune în tabere de vară. Totodată, izlazul a fost curățat de spini de cîte ori a fost nevoie, îngrijitorii au avut prevăzut chiar în programul de tabără o oră pe zi pentru curățatul de spini și mușuroaie. Și iarba a crescut bine. In continuare am trecut la pășunatul rațional, pe parcele. In acest fel, am reușit să cosim și să depozităm o cantitate de 270 tone fîn de pe izlaz, în timpul pășunatului, am asigurat vacilor și hrănirea cu masă verde cosită, formată din mazăre, borceag, porumb. Secara furajeră a ocupat o suprafață de 30 hectare, dar n-a fost nevoie s-o folosim în hrana animalelor decît de pe 10 hectare. Restul a rămas pentru boabe. Pentru iarna ce vine, în afară de fînul de pe izlaz, am mai strîns în stoguri, la depozitul de furaje, și alte cantități de fînuri, între care 45 tone fîn de lucernă. Aceasta, în vreme ce iarna trecută, n-am avut decît 36 tone de fînuri diferite. Paiele și cocenii le vom administra tot sub formă tocată și preparată. Vom asigura și necesarul de concentrate. Am procurat 7 tone de tărîțe, vom folosi gazurile de grîu măcinate, urmează să asigurăm și alte cantități de concentrate. Am pregătit gropile pentru siloz, vom primi și 50 tone borhot uscat de la fabrica de zahăr. Intr-un cuvînt, avem condiții să creăm pe timpul iernii o hrană îndestulătoare pentru animale. Ca și pînă acum, vom veghea să nu se facă risipă de furaje. Iată cum procedăm noi : pe baza rației stabilite, întregul necesar zilnic de furaje pentru animalele dintr-un grajd îl ia în primire, pe bază de cîntar, șeful de grajd, care are la dispoziție și mijlocul de transport. Mai departe, îngrijitorii hrănesc vacile cu măsură, diferențiaz, îngrijirea ? Foarte mult contează dacă animalele sunt corect îngrijite, întreținute în permanență într-o perfectă stare de curățenie. Trebuie să recunoaștem că nu întotdeauna și nu toți îngrijitorii au procedat întocmai în iarnă la un moment dat, animalele din grupele îngrijitorilor Gheorghe P. Tenchiu, Vasile Gavrileț, Constantin Th. Juncanaru, Trifan Cobzaru nu prea erau întreținute bine. Ei au fost duși la grajdul nr. 7 unde Constantin Gheorghe N. Jidin, D. Hrițcu, Dumitru Broască, Gheorghe Vieru mențineau junincile gestante într-o curățenie exemplară. Aceștia din urmă le-au arătat cum procedează. Amintesc, doar faptul important că atunci cînd îngrijitorii plecau după furaje, unul dintre dînșii rămînea în grajd pentru supravegherea animalelor și înlăturarea imediată a bălegarului, întorși la locurile lor de muncă, au procedat la fel și primii, făcînd la timp țesălatul, periatul, spălatul cozilor și toate celelalte. In obținerea rezultatelor bune, foarte permanentizarea, mult contează cointeresarea, stimularea îngrijitorilor. La noi, majoritatea lor lucrează de la înființarea sectorului zootehnic. Tovarășii Mihai Dămii, Gheorghe Rapciuc, Haralambie Aluchii sínt doar cîteva exemple. Avem și 4 mulgători de schimb, îngrijitorilor le sînt asigurate condiții bune de lucru și de odihnă. Au la dispoziție salopete și cizme de cauciuc, halate, bonete. In afară de faptul că ei sînt cointeresați în mod direct în sporirea producției animalelor ce le au în seamă, primesc un avans bănesc de cîte 8 lei lunar la zi-muncă, beneficiază și de unele înlesniri. De aceea, lucrează cu pasiune, cu dragoste. MIHAI LITERA, îngrijitor de vaci . — Munca de îngrijitor nu-i nici ușoară, nici grea, dar e de mare răspundere. Mai întîi țin să spun că-mi sînt tare dragi vacile. Și asta contează. Că altfel nu mai lucrezi cu aceeași tragere de inimă. Apoi, eu sînt și absolvent al învățămîntului agrozootehnic. Nu stă în firea mea să mă laud, dar am absolvit cu „foarte bine“. Așa că trebuie să hrănesc și să îngrijesc vacile „ca la carte“. Respect întocmai programul de grajd sau de tabără, dau mîncare la vaci după cum dau și ele lapte, adică diferențiat, le mențin curate în tot timpul. Nu mai vorbesc de spălatul ugerului, de masajul înainte, în timpul și către sfîrșitul mulsului, de mulsul de trei ori pe zi, încă ceva important . Respectăm graficul de pășunare pe parcele : 4 — 6 zile într-un loc, 4 — 6 zile într-altul. Facem și pășunat de noapte. Adăpatul ? Vara, la uluce, lîngă tabără , iarna — în grajd. Avem făcută de anul trecut alimentarea cu apă la grajduri. E foarte bine. Astă iarnă, adăpatul la grajd a contribuit mult de tot la obținerea unei producții de lapte aproape dublă față de iarna din 1963—1964. Și ținerea evidenței producției are importanță. Intr-un caiet, am „la zi“ mersul producției pe grupă, pe fiecare vacă și pe mulsori. In acest fel, observ cînd vacile urcă producția și cînd încep s-o scadă, pot interveni la timp. Nu de mult, am constatat o scădere a producției zilnice. De ce se întîmplase aceasta ? Pășunea nu mai era suficientă. spus tovarășului Atunci, i-am președinte că este nevoie să intervenim cu un supliment de masă verde, așa cum am făcut și în alte dăți. Ni s-a aprobat să începem să dăm porumb masă verde. Și din nou a prins să crească producția. Una cu alta, obțin zilnic cîte 7 1 lapte de la fiecare din cele 10 vaci. Unele dau cîte 8—10 litri. La acestea am și îndeplinit planul anual de producție — cîte 2.200 litri. De la începutul anului și pînă în prezent am realizat peste planul la zi 2.141 litri de la întreaga grupă, lapte M-a luat, totuși, înainte, cu vreo 200 de litri, tovarășul Costiniuc, cu grupa lui. Dar nu mă las. Am de gînd să-i iau steagul de fruntaș în întrecerea socialistă. Dar, cine știe ! ... Nici el nu stă pe loc, nici ceilalți tovarăși de muncă. Cu toții luptăm să obținem cît mai mult lapte. Și din această întrecere cîștigă și cooperativa, cîștigăm , și noi, cooperatorii. — Lucrez ca îngrijitor de animale de la înființarea cooperativei, mai întîi la vaci, iar de vreo doi ani și jumătate — la viței, înainte, vițeii erau alăptați natural în primele 20 de zile. Abia după aceea, îi lua în primire îngrijitorul de viței. Nu era bine. După ce tovarășul vicepreședinte Avatarului s-a întors de la un schimb de experiență de la Vlăsinești, s-a înființat și la noi un fel de maternitate pentru vaci, iar vițeii pînă la 2 luni sînt îngrijiți aparte. Eu și cu tovarășul Constantin Banaru răspundem de această treabă. Și avem cu ce ne lăuda : se obțin rezultate mult mai bune decît înainte, vițeii sînt mai frumoși. Cum procedăm ? Cu 3—4 zile înainte de fătare, vaca este adusă în maternitate și dată în seama noastră. O supraveghem și noaptea. Imediat după fătare, vițelul este luat de lîngă vacă, nu este lăsat nici măcar să-l lingă, că pe urmă tînjește după dînsul. Din oră în oră, vițelul primește calastru. Timp de 6 zile după fătare, el este hrănit la biberon, numai cu lapte de la mama lui. Apoi, vaca trece la grupa respectivă, iar vițelului i se dă lapte amestecat de la cîteva vaci, în cantitatea prevăzută de grafic. Treptat, se introduc în rație și concentrate, lapte degresat, nutreț verde, fîn de lucernă, săruri minerale. Noi îi îngrijim pînă la vîrstă de două luni. După aceasta sînt lotizați și trec în seama altor îngrijitori. Am în grupa mea 34 de viței. Dimineața, la ora 5, sînt în sector. Și țesăl, îi perii, curăț adăpostul în timp ce ei sînt în padoc, îi alăptez la biberon. Pe cei mai slab dezvoltați , îi favorizez. Am avut un astfel de vițel, despre care toți spuneau că degeaba mi mai bat capul. Dar eu i-am dat lapte mai des, i-am făcut un culcuș aparte, l-am corcolit zi și noapte, iar acum, la vîrstă de două luni, a ajuns să aibă 105 kg. Urmărim cu atenție modul cum vițeii cresc în greutate, cerem sfatul tehnicianului veterinar sau medicului veterinar cînd e cazul. GHEORGHE CHELĂRESCU, președintele unității, DUMITRU HUDESCU, socotitor . — „RENTABILIZARE !“ Sigur că da! In tot timpul trebuie să te gîndești cum să produci mai mult cu cheltuieli mai puține, să realizezi o producție marfă mai mare și de bună calitate, să te alegi cu venituri sporite. La noi există asemenea preocupări, înainte de toate, specific faptul că se ține o strictă evidență a producției totale și a producției marfă, a cheltuielilor făcute și a veniturilor obținute. — Preocuparea pe«ti3!rHi8f-ri:! B ferea producției de lapte"“'’-1 marfă este constantă. Dacă în 1963 producția de lapte marfă a reprezentat 60,2 la sută, în prezent ea se ridică la 70,2 la sută din producția totală. In 1963 am valorificat cu statul, pe bază de contract, peste 140.000 litri lapte stas, în 1964 — peste 200.000 litri, iar în primele 8 luni ale anului in curs — aproape tot atît cît în întreg anul trecut. Contractul inițial de 140.000 litri a fost suplimentat cu încă 110.000 litri credem că-i vom mai suplicimenta încă. — Iată cum se face că veniturile planificate la zi, de la lapte de vacă, au fost depășite cu peste 170.000 lei. Ce-i drept, cheltuielile în zootehnie au fost depășite cu cîteva mii de lei, dar pînă la sfîrșitul anului avem posibilități să înregistrăm unele economii. In total, din creșterea animalelor am realizat venituri ce se cifrează la 559.000 lei, adică peste 50 la sută din veniturile înregistrate pe întreaga cooperativă. Iar ponderea cea mai mare în veniturile din zootehnie o au cele provenite de la laptele de vacă — peste 60 la sută. De aici, noi am tras și mai mult concluzia cît de importantă este rezolvarea problemei creșterii numărului de vaci la cel puțin jumătate din totalul taurinelor, ca și preocuparea pentru sporirea producției de lapte, pentru realizarea unui procent mare de lapte marfă și mai cu cheltuieli cît mai mici. Evităm risipa de furaje, dar și risipa de zile-muncă. Obținem și predăm lapte cu un procent de grăsime mai mare, veniturile, ceea ce ne sporește Predăm la contract nu numai lapte, ci și smîntînă, iar laptele degresat îl folosim în hrana vițeilor, fiind foarte economicos. Nu așteptăm numaidecît analizele economico-financiare, ci urmărim în permanență mersul cheltuielilor și veniturilor, intervenim la timp cu măsurile necesare. Și nu numai în zootehnie. COOPERATORI DIN ȘTIUBIENI VORBESC DIN EXPERIENȚA LOR ÎN CREȘTEREA BOVINELOR Animale productive mai multe, producții sporite! Reproducție, selecție! Furajare rațională, îngrijire corectă, cointeresare! Rentabilizare! II HARALAMBIE ALUCHII, îngrijitor de viței > 1 MIHAI LITERA HARALAMBIE ALUCHII Anchetă realizată de Dumitru Iacobeanu Foto : NELU NEGREA