Zori Noi, noiembrie 1965 (Anul 18, nr. 5564-5588)

1965-11-21 / nr. 5581

Anul XX nr 5581­6 pagini 25 bani duminică 21 noiembrie 1965 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Tehniciană chimistă Va­lentina Huțanu, de la labora­torul central al C.I.L. Su­ceava, verificind umiditatea pieselor ce urmează a fi lăcuite Foto : NELU NEGREA I- INFORMAȚII Astăzi se deschide sezonul de vinătoare la iepuri. Filialele de vînătoare din regiunea noastră au luat din timp măsuri pen­tru organizarea vînătorilor co­lective, stabilind terenurile unde vor avea loc primele in­cursiuni cinegetice. Astfel, s-au organizat vînători la Broscăuți, raionul Dorohoi ; Fîntinele și Liteni,­ raionul Fălticeni ; Satu Mare, raionul Rădăuți , Călărași, raionul Bo­toșani, și pe alte terenuri. In asociația sportivă „Viito­­rul“ din Cîmpulung a avut loc adunarea generală pentru dare de seamă. S-a analizat cu mult simț de răspundere activitatea competițională pe anul în curs. Asociația se mîndrește cu cîștigarea cupei „Cravata roșie“ și a unor locuri fruntașe în campionatul raional de handbal și atletism. In încheierea adunării s-au în­­mînat insigne de polisportiv unui număr de 99 elevi. Coresp. GH. CODREANU La Fabrica de mucava­r,Mo­lidul“ din Vama, raionul Cîmpulung, este in curs de montare o mașină automată cu ajutorul căreia se vor con­fecționa cutii de carton. Comitetul de stat pentru Cul­tură și Artă a difuzat, recent, în întreaga țară, o fotoexpozi­­ție intitulată „înfloresc orașele patriei noastre“.­­ Prin cele 20 de panouri, fotoexpoziția redă cele mai caracteristice as­pecte din Capitală și din ora­șele centre de regiune, subli­niind avîntul construcțiilor ca urmare­ a fondurilor de­­ inves­tiții tot mai mari pe care le alocă statul nostru în acest scop. Clișeele­ de mai sus în­fățișează panoul, introductiv al fotoexpoziției și panoul cu as­pecte din regiunea noastră. PE TEME ALE ÎNVĂȚĂMÎNTULUI DE PARTID Cît durează începutul ? @ Cunoștințe teoretice, dar și măiestrie în a le propaga HI Cînd dis­cuțiile poartă amprenta grabei @ Lipsă la apel : propagandiști, cursanți, condiții de studiu A trecut o bună perioadă de la deschiderea învățămîntului de partid în întreprinderi, in­stituții și școli. Zeci și sute de lectori, propa­gandiști și-au reluat cu pasiune activitatea, menită să asigure însușirea aprofundată de către membrii partidului și ceilalți oameni ai muncii a documentelor Congresului al IX-lea a P.C.R. Cum se desfășoară învățămîntul de partid ? O recentă anchetă, organizată în o­­rașul Rădăuți, răspunde acestei întrebări. La cabinetul raional de partid din Rădăuți, discutăm cu tovarășul Vasile Malanca, director, și Genoveva Onica, consultant. — Ce acțiuni s-au între­prins, pentru­­ perfecționarea pregătirii propagandiștilor ? Vasile Malanca, înainte de deschiderea anului de învăță­­mînt, propagandiștii au fost pregătiți în cursul regional și în cursurile organizate la ca­­binetul raional. Accentul prin­cipal s-a pus­­ pe­­ cunoașterea și aprofundarea tezelor cu­prinse în documentele celui de-al IX-lea Congres al P­.C.R. In fața propagandiștilor in­struiți la nivelul raiortului, to­varășul Păun Bratu, prim-se­­cretar al comitetului raional de partid, a prezentat o expunere despre însemnătatea lucrărilor Congresului, a directivelor a­­­doptate. In seminariile avute ia temele : „Industrializarea so­cialistă, obiectiv central al po­liticii economice a partidului“, „Orînduirea socialistă,­­ înflori­rea națiunii și a statului so­cialist“, „P.C.R. — conducăto­rul încercat al poporului în construcția socialistă“ s-au dezbătut și aprofundat unele idei și aprecieri formulate la Congres. Genoveva Unica . Propagan­diștilor li s-au prezentat și consultații la temele : „Munca ideologică a partidului­­ și dez­voltarea conștiinței socialiste a maselor“, „Rolul conducător al partidului în construcția socia­listă“ etc. Pe măsură ce propa­gandiștii ne vor adresa între­bări, vom organiza consultații și la alte teme. Ne-am interesat ce s-a făcut pentru pregătirea metodică și de­­ cultură, generală a propa­­gandiștilor. Am primit două răs­punsuri asemănătoare: „Timpul ■ nu ne-a permis să cuprindem și acest domeniu, deși cunoaș­tem importanța lui deosebită. Planul de pregătire pentru în­tregul an prevede asemenea obiective“. — Dar astea sunt măsuri pre­gătitoare, de început. Cum munciți cu noii propagandiști? Vasile Malanca: In raion sunt 46 de propagandiști, în primul lor an de activitate. Am considerat că, o perioadă de timp, noilor propagandiști să le asigurăm un ajutor în plus față de cel care li se acordă în mod obișnuit tuturor. Cursul de pregătire cu aceștia, a durat ceva mai mult și a fost des­tinat, special, unor probleme de organizare și metodică. Un număr de lectori care au o mai bogată experiență în do­meniul propagandei sunt tri­miși periodic să ajute propa­gandiștii noi. Ajutorul constă în sistematizarea materialului bibliografic, întocmirea planu­rilor de discuții, în găsirea ce­lor mai semnificative exemple pentru ilustrarea diferitelor idei din seminarii. Așa au pro­ GH. JAUCA P. SIMINICEANU (Continuare în pag. a V-a) Vlăsinești. rozătoarelor Măsuri de protejare a pomilor împotriva TAP 1.1 Suceava Utilaje... neutilizate Să presupunem că ne a­­flăm în vizită la bucătăria unui restaurant.. Intîmplarea face ca să fim martorii u­­nui eveniment de seamă pentru unitatea respectivă: un nou utilaj comercial, cu care a fost dotată de cu­­rînd, este primit cu toate onorurile de lucrătorii de aici. Și de ce să nu fie așa cînd acesta le va ușura munca, le va crea condiții bune pentru păstrarea măr­furilor, pentru prezentarea estetică a unității, va con­tribui deci la îmbunătăți­rea deservirii consumato­rilor. Dar după cîteva zile, utilajul, din anumite mo­tive, se defectează, i se dă o altă întrebuințare de­cit aceea pentru care a fost construit, sau pur și simplu este transformat în­­tr-o piesă de muzeu. Cu alte cuvinte, sume însem­nate de bani investite în acest utilaj rămîn nefolo­site. Intîmplarea imaginată de noi, din nefericire, s-a con­statat a fi verosimilă în re­petate cazuri la Suceava. Iată despre ce este vorba: O singură operațiune în loc de zece. Cam așa este exploatat robotul universal aflat de vreo cîțiva ani la bucătăria restaurantului „Moldova“. Deși acest uti­laj poate efectua mecanic un număr însemnat de lu­crări, ușurînd munca oa­menilor și mărind indicato­rul productivitate, multe din piese stau depozitate în magazia unității. Robotul este folosit de fapt numai la măcinarea cafelei. La întrebarea noastră ni se răspunde că unitatea nu are capacitatea de produc­ție corespunzătoare robotu­lui, motiv pentru care aces­ta e folosit numai în cazuri excepționale. Un răspuns in­teresant ! Oare nu sunt cam costisitoare cazurile aces­ CARMEN PANA (Continuare în pag. a V-a) Mesajul tovarășului Chivu Stoica, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general,l­a împlinirea a 20 de ani de la înființarea F.A.O., prima instituție specializată a Na­țiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv., și statelor membre, parti­cipante la cea de-a XIII-a se­siune F.A.O., sincere felicitări și un călduros salut, în nu­mele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal. Obiectivele înscrise în Ac­tul constitutiv al Organiza­ției Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării inter­naționale, la facilitarea unui larg schimb de experiență în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriție al po­poarelor și ameliorarea pro­ducției agricole. Militînd pentru o largă co­laborare internațională — pe baza respectării principiilor suveranității, independenței naționale și egalității statelor, Republica Socialistă România sprijină activitățile care con­tribuie la cunoașterea reci­procă a valorilor științifice, tehnice, culturale și aprecia­ză acțiunile de asistență pe care F.R.O. le întreprinde în diferite țări ale lumii în do­meniul agroalimentar. In România, așa cum s-a subliniat recent, cu ocazia a­­doptării noului plan de dez­voltare a economiei naționale pe anii 1966—1970, agricul­tura reprezintă un factor de mare importanță în ansam­blul economiei naționale este chemată să aducă o con­­­­tribuție din ce în ce mai în­semnată la progresul țării, la ridicarea bunăstării poporu­lui. " Continuînd în ritm in­tens industrializarea socialis­tă a țării, vom acorda o a­­tenție tot mai mare dezvol­tării unei agriculturi inten­sive și multilaterale, capabi­lă să realizeze o producție a­­gricolă sporită. România înțelege să coope­reze activ și să acorde spri­jinul său Organizației Națiu­nilor Unite pentru Alimen­tație și Agricultură în vede­rea realizării obiectivelor sale fundamentale și îndeplinirii programului său de activitate. Arez succes deplin lucră­rilor sesiunii a XIII-a a Con­ferinței F.A.O. Vizita în Austria a tovarășului Ion Gheorghe Maurer SCHRUNS 20. — De la tri­mișii speciali Agerpres, P. Stăncescu și C..Varvara. Sîmbătă dimineața, președin­tele Consiliului­­ de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și per­soanele care îl însoțesc au vizi­tat uzina Latschau, una din cele cinci hidrocentrale ale complexului Lunersse. La o al­titudine de peste 1.900 metri sunt folosite aici resursele hi­draulice ale rîului Ili și ale altor­­ cursuri de apă din îm­prejurimi, pentru a pune în mișcare turbinele complexului hidroelectric. La sosire, președintele Con­siliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România a fost întîmpinat de reprezentanți ai Ministerului Transportului și Energiei Electrice, ai societății energetice Ulwerke și ai uzi­nei Latschau. La sfîrșitul vizitei,­conduce­rea societății a oferit un prînz în cinstea oaspeților români. Seara, a avut loc o recepție oferită de șeful landului Vor­arlberg, Herbert Kessler, din cinstea președintelui Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­­ghe Maurer. Șeful landului și tovarășul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. In­ aceeași zi, ministrul co­merțului exterior, Gheorghe Cioară, însoțit de Carl Boble­­ter, secretarul de stat la Mi­nisterul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fabrica de dantele și tricotaje Gebrüder Langler și uzinele textile Getz­­ner din Vorarlberg. Secția strungărie a I.M.I.L. Rădăuți. O scurtă discuție in­tre maistrul Gh. Doroșcan și strungarul Dumitru Popescu, despre­ calitatea unor piese executate la strung Foto : D. VINTILA Cum va DUMINICA 21 NOIEMBRIE Vremea se menține în ge­neral închisă, cu cerul mai mult, noroi. Dimineața, ceață locală. Vor cădea­ precipitații slabe. Vîntul va sufla slab și vremea din sectorul sudic. Tempera­­­­tura aerului staționară. Mi­­­­nimele vor fi cuprinse între 1 minus 9 grade și minus 4­­ grade, iar maximele, între mi­­­­nus 2 grade și plus 2 grade. I ARĂTURILE! Pe ordinea de zi în agri­cultură se află, în continu­are, efectuarea arăturilor destinate însămînțărilor de primăvară. La ora actuală, lucrarea amintită este foar­te mult rămasă în urmă. Procentul de realizare planului la arături se ri­­­dică abia la 62,6 la sută. Rămîneri mari în ur­mă se constată mai ales în raioanele Botoșani (50,6 la sută), Botoșani oraș (51,1 la sută) și Săveni (60 la sută). Cooperativele agricole din zona amintită — care de altfel dețin și ponderea în agricultura regiunii — au realizări sub cele medii. Nu pot să satisfacă nici re­zultatele obținute în a­­ceastă direcție de unitățile cooperatiste din raioanele Dorohoi și Fălticeni. Mult mai mult se poate și tre­buie să se are în raionul Rădăuți, unde cifrele de plan la ogoare de toamnă au fost stabilite sub posi­bilități și nevoi. La alături sunt rămase în urmă și gospodăriile agri­cole de stat. La Albești, Bord­ea, Borzești, Cătămă­­răști, Dîngeni, Leorda, Ripiceni, Drăgușeni, „Progre­sul“ - Dorohoi, ca și în altele, mai sunt de atât sute de hectare. Cu dotarea teh­nică de care dispun, gospo­dăriile de stat se află —­ proporțional — sub realiză­rile medii ale cooperative­lor agricole din regiune, ceea ce nu-i de loc satis­făcător. In ultimele zile, vremea s-a mai ameliorat, deve­nind favorabilă executării arăturilor. Conducerile uni­tăților agricole, ale stațiu­nilor de mașini și tractoare trebuie să ia măsuri pentru ca mijloacele existente să fie utilizate din plin la e­­fectuarea ogoarelor. In a­­cest scop să se elibereze operativ terenul, să se a­­sigure condiții corespunză­toare de lucru mecanizato­rilor. Organele și organiza­țiile de partid, consiliile agricole să dovedească e­­xigența necesară ca pen­tru recolta anului viitor să se­ pună o temelie sigură. IN ACEST NUMĂR , Pagina a ll-a REPRODUCȚIA Paginile III - IV COORDONATE LITERARE foileton Dialog cosmico-terestru Mă pasionează nespus de mult ca,­ în afară de con­cetățenii mei pămînteni, să vorbesc cu oameni ve­niți din alte planete. Dar cel mai mult îmi place să mă întrețin cu cei veniți direct din Lună (greșit mi se pare spus căzuți, întru­­cît forța de gravitație fi­ind mare, nu văd cum ar rămîne nevătămați). Mai zilele trecute am dialogat cu tovarășul Dumitru Can­­drea, președintele Comite­tului executiv al Sfatului popular comunal Dorna Cîndreni-Vatra Dornei : — Nu vă supărați, l-am întrebat, de mult ați pără­sit satelitul nostru natu­ral ? — Apoi, de cînd mi-s președinte aici, la Cîndreni, să tot fie 10 ani. Faună comună, domnule, cu așe­zare la calea ferată, cu munți mîndri, așa cum sînt și cei de pe Lună... — Cu alte cuvinte, v-ați adaptat peisajului teres­tru. — Ca și nu, aș zice. Mi-e greu cu deplasările astea pămîntești. Că, știi mata, în Lună, nefiind decit o slabă gravitație, solul nu te oprește. Faci un pas cu­ 10 poște, ca-n povești. Aici, Pămîntul prea te ține le­gat pe loc... — înțeleg, vă propuneți să faceți un pas într-o di­­­­recție și vă treziți în alta, 1 e greu, intr-adevăr, dar s-o luăm în direcția asta. Și, copăcel-copăcel, am­­ ajuns în fața unui loc cu o vegetație abundentă. — Ce-i ăsta, tovarășe președinte ? — După cine știu, parc I se zice în limbaj pămîn­­tean. — Nici în limba asta nu i se mai poate spune parc. A fost cîndva. Plin de bĂ­­ UTĂTOR MICU (Continuare în pag. a V-a)

Next