Zori Noi, noiembrie 1965 (Anul 18, nr. 5564-5588)
1965-11-21 / nr. 5581
Anul XX nr 55816 pagini 25 bani duminică 21 noiembrie 1965 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Tehniciană chimistă Valentina Huțanu, de la laboratorul central al C.I.L. Suceava, verificind umiditatea pieselor ce urmează a fi lăcuite Foto : NELU NEGREA I- INFORMAȚII Astăzi se deschide sezonul de vinătoare la iepuri. Filialele de vînătoare din regiunea noastră au luat din timp măsuri pentru organizarea vînătorilor colective, stabilind terenurile unde vor avea loc primele incursiuni cinegetice. Astfel, s-au organizat vînători la Broscăuți, raionul Dorohoi ; Fîntinele și Liteni, raionul Fălticeni ; Satu Mare, raionul Rădăuți , Călărași, raionul Botoșani, și pe alte terenuri. In asociația sportivă „Viitorul“ din Cîmpulung a avut loc adunarea generală pentru dare de seamă. S-a analizat cu mult simț de răspundere activitatea competițională pe anul în curs. Asociația se mîndrește cu cîștigarea cupei „Cravata roșie“ și a unor locuri fruntașe în campionatul raional de handbal și atletism. In încheierea adunării s-au înmînat insigne de polisportiv unui număr de 99 elevi. Coresp. GH. CODREANU La Fabrica de mucavar,Molidul“ din Vama, raionul Cîmpulung, este in curs de montare o mașină automată cu ajutorul căreia se vor confecționa cutii de carton. Comitetul de stat pentru Cultură și Artă a difuzat, recent, în întreaga țară, o fotoexpoziție intitulată „înfloresc orașele patriei noastre“. Prin cele 20 de panouri, fotoexpoziția redă cele mai caracteristice aspecte din Capitală și din orașele centre de regiune, subliniind avîntul construcțiilor ca urmare a fondurilor de investiții tot mai mari pe care le alocă statul nostru în acest scop. Clișeele de mai sus înfățișează panoul, introductiv al fotoexpoziției și panoul cu aspecte din regiunea noastră. PE TEME ALE ÎNVĂȚĂMÎNTULUI DE PARTID Cît durează începutul ? @ Cunoștințe teoretice, dar și măiestrie în a le propaga HI Cînd discuțiile poartă amprenta grabei @ Lipsă la apel : propagandiști, cursanți, condiții de studiu A trecut o bună perioadă de la deschiderea învățămîntului de partid în întreprinderi, instituții și școli. Zeci și sute de lectori, propagandiști și-au reluat cu pasiune activitatea, menită să asigure însușirea aprofundată de către membrii partidului și ceilalți oameni ai muncii a documentelor Congresului al IX-lea a P.C.R. Cum se desfășoară învățămîntul de partid ? O recentă anchetă, organizată în orașul Rădăuți, răspunde acestei întrebări. La cabinetul raional de partid din Rădăuți, discutăm cu tovarășul Vasile Malanca, director, și Genoveva Onica, consultant. — Ce acțiuni s-au întreprins, pentru perfecționarea pregătirii propagandiștilor ? Vasile Malanca, înainte de deschiderea anului de învățămînt, propagandiștii au fost pregătiți în cursul regional și în cursurile organizate la cabinetul raional. Accentul principal s-a pus pe cunoașterea și aprofundarea tezelor cuprinse în documentele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. In fața propagandiștilor instruiți la nivelul raiortului, tovarășul Păun Bratu, prim-secretar al comitetului raional de partid, a prezentat o expunere despre însemnătatea lucrărilor Congresului, a directivelor adoptate. In seminariile avute ia temele : „Industrializarea socialistă, obiectiv central al politicii economice a partidului“, „Orînduirea socialistă, înflorirea națiunii și a statului socialist“, „P.C.R. — conducătorul încercat al poporului în construcția socialistă“ s-au dezbătut și aprofundat unele idei și aprecieri formulate la Congres. Genoveva Unica . Propagandiștilor li s-au prezentat și consultații la temele : „Munca ideologică a partidului și dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor“, „Rolul conducător al partidului în construcția socialistă“ etc. Pe măsură ce propagandiștii ne vor adresa întrebări, vom organiza consultații și la alte teme. Ne-am interesat ce s-a făcut pentru pregătirea metodică și de cultură, generală a propagandiștilor. Am primit două răspunsuri asemănătoare: „Timpul ■ nu ne-a permis să cuprindem și acest domeniu, deși cunoaștem importanța lui deosebită. Planul de pregătire pentru întregul an prevede asemenea obiective“. — Dar astea sunt măsuri pregătitoare, de început. Cum munciți cu noii propagandiști? Vasile Malanca: In raion sunt 46 de propagandiști, în primul lor an de activitate. Am considerat că, o perioadă de timp, noilor propagandiști să le asigurăm un ajutor în plus față de cel care li se acordă în mod obișnuit tuturor. Cursul de pregătire cu aceștia, a durat ceva mai mult și a fost destinat, special, unor probleme de organizare și metodică. Un număr de lectori care au o mai bogată experiență în domeniul propagandei sunt trimiși periodic să ajute propagandiștii noi. Ajutorul constă în sistematizarea materialului bibliografic, întocmirea planurilor de discuții, în găsirea celor mai semnificative exemple pentru ilustrarea diferitelor idei din seminarii. Așa au pro GH. JAUCA P. SIMINICEANU (Continuare în pag. a V-a) Vlăsinești. rozătoarelor Măsuri de protejare a pomilor împotriva TAP 1.1 Suceava Utilaje... neutilizate Să presupunem că ne aflăm în vizită la bucătăria unui restaurant.. Intîmplarea face ca să fim martorii unui eveniment de seamă pentru unitatea respectivă: un nou utilaj comercial, cu care a fost dotată de curînd, este primit cu toate onorurile de lucrătorii de aici. Și de ce să nu fie așa cînd acesta le va ușura munca, le va crea condiții bune pentru păstrarea mărfurilor, pentru prezentarea estetică a unității, va contribui deci la îmbunătățirea deservirii consumatorilor. Dar după cîteva zile, utilajul, din anumite motive, se defectează, i se dă o altă întrebuințare decit aceea pentru care a fost construit, sau pur și simplu este transformat într-o piesă de muzeu. Cu alte cuvinte, sume însemnate de bani investite în acest utilaj rămîn nefolosite. Intîmplarea imaginată de noi, din nefericire, s-a constatat a fi verosimilă în repetate cazuri la Suceava. Iată despre ce este vorba: O singură operațiune în loc de zece. Cam așa este exploatat robotul universal aflat de vreo cîțiva ani la bucătăria restaurantului „Moldova“. Deși acest utilaj poate efectua mecanic un număr însemnat de lucrări, ușurînd munca oamenilor și mărind indicatorul productivitate, multe din piese stau depozitate în magazia unității. Robotul este folosit de fapt numai la măcinarea cafelei. La întrebarea noastră ni se răspunde că unitatea nu are capacitatea de producție corespunzătoare robotului, motiv pentru care acesta e folosit numai în cazuri excepționale. Un răspuns interesant ! Oare nu sunt cam costisitoare cazurile aces CARMEN PANA (Continuare în pag. a V-a) Mesajul tovarășului Chivu Stoica, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general,la împlinirea a 20 de ani de la înființarea F.A.O., prima instituție specializată a Națiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv., și statelor membre, participante la cea de-a XIII-a sesiune F.A.O., sincere felicitări și un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării internaționale, la facilitarea unui larg schimb de experiență în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriție al popoarelor și ameliorarea producției agricole. Militînd pentru o largă colaborare internațională — pe baza respectării principiilor suveranității, independenței naționale și egalității statelor, Republica Socialistă România sprijină activitățile care contribuie la cunoașterea reciprocă a valorilor științifice, tehnice, culturale și apreciază acțiunile de asistență pe care F.R.O. le întreprinde în diferite țări ale lumii în domeniul agroalimentar. In România, așa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1966—1970, agricultura reprezintă un factor de mare importanță în ansamblul economiei naționale este chemată să aducă o contribuție din ce în ce mai însemnată la progresul țării, la ridicarea bunăstării poporului. " Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a țării, vom acorda o atenție tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive și multilaterale, capabilă să realizeze o producție agricolă sporită. România înțelege să coopereze activ și să acorde sprijinul său Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale și îndeplinirii programului său de activitate. Arez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferinței F.A.O. Vizita în Austria a tovarășului Ion Gheorghe Maurer SCHRUNS 20. — De la trimișii speciali Agerpres, P. Stăncescu și C..Varvara. Sîmbătă dimineața, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și persoanele care îl însoțesc au vizitat uzina Latschau, una din cele cinci hidrocentrale ale complexului Lunersse. La o altitudine de peste 1.900 metri sunt folosite aici resursele hidraulice ale rîului Ili și ale altor cursuri de apă din împrejurimi, pentru a pune în mișcare turbinele complexului hidroelectric. La sosire, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România a fost întîmpinat de reprezentanți ai Ministerului Transportului și Energiei Electrice, ai societății energetice Ulwerke și ai uzinei Latschau. La sfîrșitul vizitei,conducerea societății a oferit un prînz în cinstea oaspeților români. Seara, a avut loc o recepție oferită de șeful landului Vorarlberg, Herbert Kessler, din cinstea președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Șeful landului și tovarășul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. In aceeași zi, ministrul comerțului exterior, Gheorghe Cioară, însoțit de Carl Bobleter, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fabrica de dantele și tricotaje Gebrüder Langler și uzinele textile Getzner din Vorarlberg. Secția strungărie a I.M.I.L. Rădăuți. O scurtă discuție intre maistrul Gh. Doroșcan și strungarul Dumitru Popescu, despre calitatea unor piese executate la strung Foto : D. VINTILA Cum va DUMINICA 21 NOIEMBRIE Vremea se menține în general închisă, cu cerul mai mult, noroi. Dimineața, ceață locală. Vor cădea precipitații slabe. Vîntul va sufla slab și vremea din sectorul sudic. Temperatura aerului staționară. Minimele vor fi cuprinse între 1 minus 9 grade și minus 4 grade, iar maximele, între minus 2 grade și plus 2 grade. I ARĂTURILE! Pe ordinea de zi în agricultură se află, în continuare, efectuarea arăturilor destinate însămînțărilor de primăvară. La ora actuală, lucrarea amintită este foarte mult rămasă în urmă. Procentul de realizare planului la arături se ridică abia la 62,6 la sută. Rămîneri mari în urmă se constată mai ales în raioanele Botoșani (50,6 la sută), Botoșani oraș (51,1 la sută) și Săveni (60 la sută). Cooperativele agricole din zona amintită — care de altfel dețin și ponderea în agricultura regiunii — au realizări sub cele medii. Nu pot să satisfacă nici rezultatele obținute în această direcție de unitățile cooperatiste din raioanele Dorohoi și Fălticeni. Mult mai mult se poate și trebuie să se are în raionul Rădăuți, unde cifrele de plan la ogoare de toamnă au fost stabilite sub posibilități și nevoi. La alături sunt rămase în urmă și gospodăriile agricole de stat. La Albești, Bordea, Borzești, Cătămărăști, Dîngeni, Leorda, Ripiceni, Drăgușeni, „Progresul“ - Dorohoi, ca și în altele, mai sunt de atât sute de hectare. Cu dotarea tehnică de care dispun, gospodăriile de stat se află — proporțional — sub realizările medii ale cooperativelor agricole din regiune, ceea ce nu-i de loc satisfăcător. In ultimele zile, vremea s-a mai ameliorat, devenind favorabilă executării arăturilor. Conducerile unităților agricole, ale stațiunilor de mașini și tractoare trebuie să ia măsuri pentru ca mijloacele existente să fie utilizate din plin la efectuarea ogoarelor. In acest scop să se elibereze operativ terenul, să se asigure condiții corespunzătoare de lucru mecanizatorilor. Organele și organizațiile de partid, consiliile agricole să dovedească exigența necesară ca pentru recolta anului viitor să se pună o temelie sigură. IN ACEST NUMĂR , Pagina a ll-a REPRODUCȚIA Paginile III - IV COORDONATE LITERARE foileton Dialog cosmico-terestru Mă pasionează nespus de mult ca, în afară de concetățenii mei pămînteni, să vorbesc cu oameni veniți din alte planete. Dar cel mai mult îmi place să mă întrețin cu cei veniți direct din Lună (greșit mi se pare spus căzuți, întrucît forța de gravitație fiind mare, nu văd cum ar rămîne nevătămați). Mai zilele trecute am dialogat cu tovarășul Dumitru Candrea, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Dorna Cîndreni-Vatra Dornei : — Nu vă supărați, l-am întrebat, de mult ați părăsit satelitul nostru natural ? — Apoi, de cînd mi-s președinte aici, la Cîndreni, să tot fie 10 ani. Faună comună, domnule, cu așezare la calea ferată, cu munți mîndri, așa cum sînt și cei de pe Lună... — Cu alte cuvinte, v-ați adaptat peisajului terestru. — Ca și nu, aș zice. Mi-e greu cu deplasările astea pămîntești. Că, știi mata, în Lună, nefiind decit o slabă gravitație, solul nu te oprește. Faci un pas cu 10 poște, ca-n povești. Aici, Pămîntul prea te ține legat pe loc... — înțeleg, vă propuneți să faceți un pas într-o direcție și vă treziți în alta, 1 e greu, intr-adevăr, dar s-o luăm în direcția asta. Și, copăcel-copăcel, am ajuns în fața unui loc cu o vegetație abundentă. — Ce-i ăsta, tovarășe președinte ? — După cine știu, parc I se zice în limbaj pămîntean. — Nici în limba asta nu i se mai poate spune parc. A fost cîndva. Plin de bĂ UTĂTOR MICU (Continuare în pag. a V-a)