Zori Noi, februarie 1966 (Anul 19, nr. 5640-5663)
1966-02-23 / nr. 5659
j ZORI NOI PAGINA 2 BRRM ORIZONTUL ȘI ADÂNCIMEA propagandei CULTURAL-ȘTIINȚIFICE latură majoră a activității căminelor culturale, propaganda cultural - științifică contribuie în însemnată măsură la formarea trăsăturilor omului nou. De la an la an, practica a dovedit că orientarea acesteia se face în funcție de cerințele vieții, de cerințele construcției socialiste. Realizându-se prin forme multiple (conferință, simpozion, concurs „Cine știe răspunde“, proiecție de film și diafilm, experiență științifică etc.), propaganda cultural - științifică cultivă înalte sentimente de dragoste față de partid, față de patrie, și realizările poporului, popularizează politica partidului și statului, mobilizează oamenii muncii la înfăptuirea sarcinilor de producție, le formează acestora o concepție înaintată despre lume și viață. In slujba acestei propagande și-au pus capacitatea, talentul și pasiunea un număr mare de intelectuali, de activiști culturali și obștești. Vom încerca, în rîndurile ce urmează, să desprindem, pe baza unor recente constatări, cîteva trăsături ale modului cum a fost organizată și se desfășoară propaganda culturalștiințifică în cîteva comune ale regiunii noastre, mentelor patriotice, ci și la educarea simțului estetic, a dragostei pentru frumos. Cîteva considerații privind expunerile pe teme științifice. Cu toate că planurile de activitate prevăd un ciclu special, situațiile întîlnite indică o anume anomalie. Să exemplificăm : La Vama s-a expus doar conferința „Timpul și prevederea lui“ (Afirmația tovarășei Olaș, directoarea căminului : „Prin adresa din 16 decembrie 1965, comitetul raional pentru cultură și artă ne cina să expună o conferință. Să ne referim mai pe larg la situația dintr-o singură comună, reliefînd și anumite manifestări de formalism : Drăgușeni. In această localitate, ca de altfel în multe comune ale regiunii, există numeroși intelectuali. Celor 26 cadre didactice (dintre care 11 cu studii superioare) li se alătură medicii uman și veterinar, inginerii agronom și zootehnist, tehnicienii etc. Există deci posibilitatea asigurării cu lecturile cerești și tălmăcirea lor adevărată“, cînd se putea apela foarte bine la un profesor de astronomie. Această latură esențială a activității de propagandă cultural - științifică a fost neglijată uneori și în Corlăteni, raionul Dorohoi. învățătorul Ioan Istrate ne spune că a expus conferința „Ingrășăminntele chimice — mijloc important de creștere a producției", recunoscînd totodată că, „de fapt, era normal ca inginerul agronom din loculicunoștințelor de către publicul auditor“. Inginerul agronom Vasile Saveliev, din Corlăteni, după ce arată că textul unei conferințe i-a servit doar ca punct de plecare, expunerea dezvoltând în primul rînd acele idei care serveau rezolvării unor sarcini de producție ale cooperatorilor, ținu să mai adauge: „După mine, e mai pretențioasă expunerea unei conferințe agrozootehnice decit a unei lecții în cadrul învățămîntului agricol. Lecțiile se compleconcludent ne oferă și directoarea căminului, Mina Ilașcu: „La cele 4 conferințe agrozootehnice ținute pînă acum nu s-au folosit nici un fel de materiale ilustrative. S-au dat doar niște exemple concrete din comună“. Gheorghe Arsintescu, directorul căminului din Drăgușeni, afirmă că în această localitate, lectorii, de obicei, vorbesc liber, interesant. Și aici însă, după cum ne spune tovarășul Mihai Lungu, președintele sfatului popular comunal, „conferințele sunt ținute cu ocazia unor adunări“. Dacă ar fi să judecăm după mențiunea directorului de cămin, ar trebui să conchidem că la Drăgușeni auditoriul e atras, în primul rînd, de ținuta expunerilor. Pentru a vedea cum stau de fapt lucrurile, cităm din darea de seamă prezentată în sesiunea sfatului popular comunal din 28 noiembrie 1965 : „Nu, să nu credeți că dacă este urmată (n.n. conferința de program artistic vin mai mulți (n.n. auditori maturi). In acest caz sala va deveni mai plină, oamenii vor face mai mult zgomot, vor fuma și nu se va putea ține conferința“. Sunt suficiente exemplele pentru a înțelege că multe acțiuni de propagandă cultural - științifică nu reușesc să capteze prin ele însele atenția oamenilor, să devină manifestări de prestigiu, așteptate cu nerăbdare de locuitorii satelor. Una dintre cauzele elementare, pe lângă lipsa de preocupare a organizatorilor activităților căminelor culturale, constă în aceea că nu toți lectorii simt marea răspundere ce le revine pentru reușita manifestărilor făta dumnealui — o broșură cu indicații privind temele și practica organizării unor asemenea manifestări de propagare a științei“. La Corlăteni, învățătorul Ioan Istrate, responsabilul colectivului de conferențiari al căminului cultural, ne informează : „In comuna noastră nu se fac experiențe științifice. Nici nu s-a încercat o asemenea practică“. Și lucrurile nu se opresc aici. Directoarea căminului cultural, după cum singură a mărturisit, nu urmărește ce filme documentare științifice, agricole sau de alt gen sosesc la cinematograful din localitate. Putem descifra de aici interesul manifestat pentru folosirea acestora în ansamblul muncii cultural - educative de masă. . . Extrem de rar întîlnim la căminele culturale și simpozionul, concursul „Cine știe răspunde“ etc. E greu de presupus că organizatorii muncii culturale la sate sărăcesc cu bună știință arsenalul variatelor forme de propagare a cunoștințelor din diverse domenii de activitate. Mai degrabă se poate pune acest lucru pe seama lipsei de interes, fantezie, și, în primul rînd, pe seama unei tendințe de a adopta cu ușurință calea cea mai comodă. Bineînțeles, e mai ușor să se organizeze expunerea unei conferințe (mai ales cînd există și textul ei) decît un simpozion. Acomodarea cu un asemenea mod de a gîndi și munci duce, sigur, la monotonie și platitudine în propaganda cultural - științifică. Formele de realizare a acestei propagande, deși atestate de mulți ani, își păstrează mereu noutatea dacă sunt folosite cu pricepere și la nivelul exigențelor mari ale oamenilor. 1 In linii mari, planurile de activitate ale căminelor culturale pentru perioada de iarnă precizează o bună orientare a propagandei prin conferințe. In afara expunerilor prin care se face cunoscută politica partidului, țărănimii i-a fost oferită posibilitatea să audieze conferințe pe teme agrozootehnice, de educație și științifice. Această grupare tematică nu a îngustat însă aria de cuprindere a diverselor probleme legate de societate, de cerințele mereu mai complexe ale omului, cerințe care țin de dezvoltarea lui multilaterală. Expunerea, în comuna Vama, a conferinței „Bilanțul marilor înfăptuiri", sau organizarea la căminul cultural din aceeași localitate a călătoriei pe hartă intitulată „Privind electrificarea țării“, au contribuit la popularizarea documentelor celui de al IX-lea Congres al partidului, la dezvoltarea sentimentelor de mîndrie și înalt patriotism. Cu interes au fost primite și expunerile „Bilanț însuflețitor“ (la căminul cultural din Corlăteni, raionul Dorohoi) și „Industria regiunii Suceava în anii puterii populare“, în localitatea Drăgușeni, raionul Fălticeni. Organizarea ciclului de conferințe agrozootehnice a prilejuit în această iarnă o largă cunoaștere a documentelor de partid privind dezvoltarea agriculturii în anii cincinalului. Fie că tema se referea la irigații, chimizare, mecanizare etc., lectorii au legat expunerile de sarcinile concrete care stau în fața cooperativelor agricole de producție. Pentru a ne referi la răspunderea cu care a fost orientată tematica ciclului de conferințe agrozootehnice, am solicitat părerea tovarășilor . Gheorghe Arsintescu, directorul căminului cultural din Drăgușeni. In acest sens am folosit sprijinul colectivului de lectori al căminului, din care fac parte specialiști din diverse domenii de activitate. Inginerul agronom și doctorul veterinar și-au spus cuvîntul în modul cel mai serios. Vasile Saveliev, inginer agronom la cooperativa agricolă de producție Corlăteni . Mi s-a cerut părerea după ce fusese stabilită tematica acestui ciclu de conferințe. Socot că trebuia să fiu consultat de la început. De altfel, nici nu mi se solicită prea mult ajutorul în propaganda agrozootehnică. Până acum, în această iarnă, am expus doar o singură conferință. In momentul de față ar trebui să vorbesc de la tribuna căminului cultural despre irigații. Cooperativa noastră are ca sarcină să irige în acest an 35 ha. teren. La Vama, localitate de munte, pînă nu de mult, fuseseră expuse 8 conferințe zootehnice ce răspundeau unor cerințe specifice. Doctorul veterinar Haralambie Climescu și tehnicienii Constanța Buzilă și Orest Coca sunt autorii acestor expuneri. Tovarășa Zahara Olaș, directorul căminului cultural, ne informează că în această iarnă vor fi ținute încă 9 conferințe zootehnice, care fuseseră trimise de către comitetul raional pentru cultură și artă. Adresa ce însoțea textele preciza, printre altele : „Aceste conferințe vor fi expuse în cadrul căminului cultural în perioada de iarnă". „Consider că nu e bine ca într-o perioadă relativ scurtă să se expună în aceeași localitate un număr prea mare de conferințe agrozootehnice, ne spune doctorul veterinar Haralambie Climescu. Adresa ce însoțește ultimele 9 texte menționează hotărît că „aceste conferințe vor fi expuse“. Iată, după părerea mea, temele „Ingrășarea taurinelor cu coceni și uree" și „Creșterea rațională a păsărilor“ nu răspund la gama unor cerințe locale. E bine să se țină seama și de faptul că uneori lectorii (specialiști într-un anumit domeniu), cunoscînd realitățile, își pot stabili singuri anumite teme pe care să le dezvolte în fața oamenilor. Spre exemplu, eu am reușit, din discuțiile zilnice cu oamenii, să desprind ideea că e absolut necesar să vorbesc, în căminul cultural, despre mijloacele de apărare a sănătății animalelor. Ce ne facem însă dacă, la cele 8 plus 9 conferințe trimise de la raion cu indicația să fie ținute în perioada de iarnă, mai adăugăm noi cîteva expuneri ? Nu-s prea multe ?“ „Intr-adevăr, — completează directorul căminului cultural, tovarășa Oraș — primim multe texte de conferințe agrozootehnice. Nu-i rău. Rău este atunci cînd exagerăm, expunînd un număr prea mare de asemenea conferințe, în detrimentul altor categorii de teme. Ducem lipsa unor texte orientative din domeniul științelor naturii, esteticii. Cu totul rar primim conferințe care să abordeze diverse laturi ale educației cetățenești. Fără îndoială, aceasta se răsfrînge în orientarea generală a propagandei cultural-științifice la un cămin cultural". Evident, afirmațiile tovarășei Olaș exprimă un adevăr. Ele pot fi confirmate în multe locuri, faptul datorîndu-se nu atît lipsei unor texte, ci slabei preocupări a factorilor răspunzători. Se fac, în genere, puține expuneri pe teme ale educației patriotice, privind succesele obținute de către poporul nostru în diverse domenii de activitate. Credem că în această direcție există suficiente materiale ar putea documentare, care suplini în bune condiții lipsa unor texte de conferințe. De asemenea, este evident un slab interes pentru popularizarea personalităților marcante ale culturii și științei românești care s-au ridicat de pe aceste meleaguri. Dacă la Vama, pînă în prezent, a fost făcută expunerea „Pagini din tezaurul artei: Octav Băncilă", în localitățile Drăgușeni și Corlăteni nu s-a întreprins nimic în această direcție. Și, este cunoscut faptul că asemenea manifestări contribuie nu numai la formarea sentiface cunoscute cele 14 titluri de conferințe științifice ce vor fi ținute în perioada de iarnă, iridicîndu-ne, totodată, să folosim textele din anii precedenți. Sa noi însă, nu mai există asemenea texte"). Locuitorii din Drăgușeni nu au audiat în această iarnă nici o expunere pe temă științifică. (Iată ce ne spune directorul căminului, tovarășul Gh. Arsintescu : „Cele 6 conferințe din acest domeniu am hotărît să le ținem exclusiv în a doua parte a lunii februarie și în martie, (n.n. Care este logica acestei hotăriri ?). La Corlăteni, situația e asemănătoare cu cea din Drăgușeni. Aici însă, propaganda cultural - științifică e foarte săracă. Pînă în prezent, în afară de 4 conferințe agrozootehnice, s-au expus altele 3, dintre care două consacrate unor sărbători naționale. Această nepermisă sărăcie a propagandei cultural - științifice reflectă un anume stil de muncă greșit, o anume pasivitate față de complexele cerințe de cultură ale satului. E unanim cunoscut că succesul unei expuneri depinde în bună măsură de cel ce o face. Lectorul, cu experiența și aptitudinile sale, cu pregătirea și gradul de cunoaștere a realității, constituie elementul principal în procesul de transmitere a cunoștințelor politice, culturale, științifice. Acesta este și motivul pentru care cei mai mulți organizatori ai activității căminelor culturale solicită sprijinul unor lectori de specialitate, competenți, în funcție de natura temei expunerii. De altfel, și multe planuri de muncă pentru perioada de iarnă au precizat, pentru fiecare conferință în parte, numele intelectualului ce va vorbi în fața oamenilor. Sau, chiar dacă nu s-a făcut acest lucru, așa cum am constatat la Vama, de cere seama mai multe ori se ține de specialitatea celui căruia i se încredințează saude specialitate a unei variate propagande cultural - științifice. Afirmația directorului de cămin, tovarășul Arsintescu: „Noi nu am cerut conferențiari de la raion, fiindcă facem față cu intelectualii de aici“, exprimă o situație exactă. Să vedem însă cum e folosit ajutorul acestor specialiști. Din colectivul de lectori ai căminului cultural fac parte 14 intelectuali, dintre care 7 cu studii superioare. „Ceilalți intelectuali cu studii superioare nu sunt cuprinși în acest colectiv, fiindcă fac parte din diferite formații artistice“ — ne informează tovarășul Arsintescu. (n.n. De ce aceștia nu sînt, în primul rînd, organizatorii unor manifestări cultural - educative ?). Consultăm planul de muncă, în latura lui privitoare la propaganda cultural - științifică. Iată și o probă de greșită orientare : conferința „Comerțul socialist și pacea lumii“ e planificată să fie expusă de profesoara de matematică și fizică Ana Plăcintă. Nu ne putem referi la calitatea acestei expuneri. In schimb, avem convingerea că lectorii de specialitate ar îmbogăți conținutul expunerii, ar face-o mai interesantă, mai utilă. Stăm de vorbă cu tovarășul Constantin Știrbu, profesor de științele naturale la liceul din Drăgușeni, solicitîndu-i părerea despre condiția de bază a succesului unei expuneri: „Consider — ne spunea dînsul — că, în funcție de temă, numai lectorul de specialitate poate ține o conferință în condiții optime. Textul ce ni se oferă nu-i decît un ghid orientativ. De cele mai multe ori suntem puși în situația să venim cu argumente noi, să facem paranteze pentru a lămuri idee. Or, acest lucru îl poate o face cel mai bine specialistul din domeniul toate că acest respectiv". Cu adevăr e bine cunoscut și la Comitetul raional pentru cultură și artă Fălticeni, surprinde faptul că tovarășul Filaret Lupu, directorul casei raionale de cultură (de meserie învățător), a fost trimis să vorbească în comuna Rișca despre „Semnetate să vorbească pe această temă“. Situații asemănătoare se pot întîlni și în alte părți. Existența lor, fără a anula succesele obținute, reclamă o mai mare răspundere din partea factorilor competenți. La Vama, directoarea căminului cultural ținu să sublinieze de cîteva ori că expunerea „Bilanțul marilor înfăptuiri“, făcută de către profesorul Nicolae Grigoriu din Cîmpulung, a fost un model de ceea ce înseamnă bogăție de idei, accesibilitate și putere de captare a interesului publicului ascultător. Lucrul se datora temeinicei pregătiri a lectorului, științei cu care acesta a reușit să dea conținutului amprenta deplinei actualități. Doctorul veterinar Haralambie Miclescu, din aceeași localitate, sublinia : „Expunînd conferința Bolile animalelor transmisibile la om, am folosit cu mare eficiență un diafilm adecvat. Păcat că asemenea materiale, pe teme variate, nu ne prea stau la îndemînă. De aceea, este neapărat necesar să folosim în mai mare măsură filmele documentare agrozootehnice“. Despre necesitatea mai multor materiale demonstrative ne vorbea și tovarășa Oraș, directorul căminului cultural. Ea spunea că un deosebit interes au prezentat expunerile care au fost ilustrate de diafilmele privind realizările din regiunea Suceava și fotoexpoziția „Regiunea Suceava în anii puterii populare“. Lipsa de la unele cinematografe sătești, pe perioade mai mari, a documentarelor științifice a fost semnalată și de către profesorul Constantin Știrbu din Drăgușeni. „Acestea stîrnesc mare interes, întregind expunerea teoretică. Odată, după ce am dezvoltat temă, am proiectat filmul doocumentar adecvat „Munca l-a creat pe om“. Este o bună modalitate de a înlesni însușirea tează una pe alta, pe cînd conferința trebuie să nu lase puncte de suspensie, ci, pe cit posibil, să lămurească în întregime problema ce constituie subiectul ei. De aici necesitatea unei pregătiri temeinice a expunerii“. Această ultimă idee o desprindem și dintr-o afirmație a tovarășei Olaș: „După cum depunem eforturi pentru pregătirea unei lecții la clasă, așa e necesar să pregătim fiecare expunere pe care o adresăm oamenilor maturi“. înțelegem din aceste rînduri că există mulți intelectuali pasionați, care își fac din prezența la tribuna căminului cultural un titlu de prestigiu. Cu toate acestea, am fost nevoiți să constatăm o situație care ridică numeroase semne de întrebare . La Vama, comună cu o populare numeroasă, conferințele zootehnice expuse în căminul cultural, pînă nu de mult, totalizează 330 de auditori. Surprinzător de puțin , în medie, 55 participanți la o conferință. Argumentul directorului căminului cultural : „Este o consecință a faptului că pînă nu de mult se practica lectura monotonă a textelor. In asemenea condiții oamenii au renunțat să mai participe în număr mare la conferințe. Iată de ce, astăzi, dacă avem program artistic după o expunere, avem și auditoriu numeros“, (n.n. Mai bine zis, oamenii vin fiind ispitiți, în primul rînd, de spectacolul artistic. Dacă tovarășa Olaș și ceilalți activiști culturali răspunzători din comună ar reflecta mai mult asupra modului cum se popularizează, se pregătesc și se fac în prezent expunerile, ar ajunge, cu siguranță, la alte concluzii. „Și la noi se folosesc diverse prilejuri pentru ținerea unor conferințe — menționează învățătorul Ioan Istrate din Corlăteni. Uneori textele sunt citite plicticos, iar auditoriul nu-i atent“. Inginerul Vasile Saveliev precizează : „Se expun unele conferințe chiar și înaintea începerii proiecției cinematografice". Un argument la care sînt chemați să-și valorifice cunoștințele și talentul in slujba oamenilor. La căminele culturale vizitate, și nu numai acolo, conferința ocupă locul principal în propaganda cultural - științifică. Situația nu ar fi atît de gravă dacă această formă — ce-i drept, clasică — de răspîndire a cunoștințelor din diverse domenii de activitate, nu ar fi și singura întîlnită la multe cămine culturale. Cu totul sporadic am dat peste manifestări de alt gen, manifestări verificate de experiența anilor trecuți. La Vama doar, de la începutul iernii și pînă nu de mult s-au organizat două concursuri „Cine știe răspunde“ pe temele : „îngrijirea animalelor“ și „Fructele și importanța lor în alimentația copiilor“, precum și două seri de experiențe științifice : „Proprietățile chimice ale apei“ și „Magneziul și folosirea lui“. Situația este fericită în comparație cu cele constatate la alte unități culturale. Gheorghe Arsintescu, directorul căminului din Drăgușeni, recunoaște : „Conferința a fost pentru noi singurul mijloc de propagandă cultural - științifică. Există și alte forme, care nu-s depășite. Ne-au depășit pe noi exigențele, cerințele. Sau. . . poate nici nu ne-am ocupat suficient (n.n. Credem că acesta e adevărul). Trebuie să recunosc : serile de experiență științifică sunt foarte atrăgătoare și convingătoare“. Și profesorul Constantin Știrbu din Drăgușeni sublinia că aceste experiențe sînt captivante. „Ne-ar trebui însă — a- Criteriul esențial - orientarea tematică Cine sînt lectorii... ...și cîteva consecințe Forme depășite, sau ne depășesc exigențele? Un ultim popas... 5 . . . Comitetul raional pentru cultură și artă Fălticeni. Discutăm cu tovarășul Grigore Popa, secretarul comisiei pentru răspîndirea cunoștințelor științifice. Obiectul dialogului : cum sprijină orașul Fălticeni acțiunea de răspindire a cunoștințelor cultural - științifice în această iarnă la sate ? Sîntem informați că în perioada 1 octombrie 1965 — 1 februarie a.c., prin comitetul pentru cultură și artă, intelectualii de la raion au expus în căminele culturale peste conferințe și au organizat 250 20 acțiuni ale brigăzilor științifice. — Care este criteriul ce vă călăuzește în orientarea acestei munci ? — La o consfătuire raională, pe care am organizat-o cu cîteva luni în urmă, directorul căminului cultural din Preutești ne-a sesizat că uneori sosesc în comune lectori de la raion care fac expuneri ce nu interesează pe oameni, ce nu răspund unor cerințe ardente ale localității respective. De aceea, în decembrie 1965, am solicitat tuturor căminelor culturale să ne trimită în scris propuneri de teme pentru care vom asigura intelectuali din oraș. Din păcate, pînă în prezent, doar 3 cămine au venit cu asemenea solicitări. — Totuși, trebuie să cunoașteți niște cerințe. . . — Da. Bunăoară, în localitățile Bogdănești, Rișca, Manolea, Drăgușeni, Rădășeni și altele e necesară o bogată și susținută propagandă științifică. Consultăm un registru de evidență și constatăm cu surprindere că, în afară de Rișca, în nici una din comunele amintite nu au fost trimiși intelectualii să expună conferințe pe teme științifice. E și firesc, întrucît, în total, numărul unor asemenea expuneri făcute de către lectori de la raion nu a depășit cifră 20. Și tovarășul Popa recunoaște că, în mediul sătesc, participarea la conferințe e slabă. Nu găsește însă o explicație plauzibilă a fenomenului. — In această iarnă ați participat la vreuna din conferințele expuse în căminele culturale ? — La nici una. E greu, în asemenea situație, să se cunoască și cauzele ce determină slaba participare la unele manifestări de propagandă cultural - științifică ce au loc la sate. Am reproduce o singură afirmație, aparținînd tovarășei Virginia Januț, directoarea căminului cultural din Rișca : „La noi s-a întîmplat ca și lectori de la raion să citească pur și simplu textul de conferință“. Considerăm că îmbunătățirea stilului de muncă al comitetelor pentru cultură și artă prin folosirea largă a aportului intelectualilor din regiune, punerea activității pe baze științifice, în sensul organizării unei propagande cu scopuri precise, care să răspundă unor cerințe bine cunoscute, mai multă inițiativă și răspundere în pregătirea lectorilor și a fiecărei acțiuni în parte, se vor răsfrînge în creșterea puterii de înrîurire a manifestărilor prin care răspîndim cunoștințele politice, culturale, științifice. Anchetă realizată de ION PARANICI 2