Zori Noi, februarie 1966 (Anul 19, nr. 5640-5663)

1966-02-23 / nr. 5659

j ZORI NOI PAGINA 2 BRRM O­R­I­Z­O­N­T­U­L ȘI ADÂNCIME­A propagande­­i CULTURAL-ȘTIINȚIFICE latură majoră a activității căminelor culturale, propa­ganda cultural - științifică contribuie în însemnată măsură la formarea trăsăturilor omului nou. De la an la an, practica a dovedit că orientarea acesteia se face în funcție de cerin­țele vieții, de cerințele construcției socialiste. Realizându-se prin forme multiple (conferință, simpozion, concurs „Cine știe răspunde“, proiecție de film și diafilm, experiență științi­fică etc.), propaganda cultural - științifică cultivă înalte sen­timente de dragoste față de partid, față de patrie, și reali­zările poporului, popularizează politica partidului și statului, mobilizează oamenii muncii la înfăptuirea sarcinilor de pro­ducție, le formează acestora o concepție înaintată despre lume și viață. In slujba acestei propagande și-au pus capacitatea, talentul și pasiunea un număr mare de intelectuali, de acti­viști culturali și obștești. Vom încerca, în rîndurile ce urmează, să desprindem, pe baza unor recente constatări, cîteva trăsături ale modului cum a fost organizată și se desfășoară propaganda cultural­­științifică în cîteva comune ale regiunii noastre, mentelor patriotice, ci și la e­­ducarea simțului estetic, a dragostei pentru frumos. Cîteva considerații privind expunerile pe teme științifice. Cu toate că planurile de ac­­tivitate prevăd un ciclu spe­cial, situațiile întîlnite indică o anume anomalie. Să exem­plificăm : La Vama s-a expus doar conferința „Timpul și preve­derea lui“ (Afirmația tovară­șei Olaș, directoarea căminu­lui : „Prin adresa din 16 de­cembrie 1965, comitetul raio­nal pentru cultură și artă ne cina să expună o conferință. Să ne referim mai pe larg la situația dintr-o singură co­mună, reliefînd și anumite manifestări de formalism : Drăgușeni. In această localitate, ca de altfel în multe comune ale re­giunii, există numeroși inte­lectuali. Celor 26 cadre didac­tice (dintre care 11 cu studii superioare) li se alătură me­dicii uman și veterinar, ingi­nerii agronom și zootehnist, tehnicienii etc. Există deci po­sibilitatea asigurării cu lecturi­le cerești și tălmăcirea lor a­­devărată“, cînd se putea ape­la foarte bine la un profesor de astronomie. Această latură esențială a activității de propagandă cul­tural - științifică a fost ne­glijată uneori și în Corlăteni, raionul Dorohoi. învățătorul Ioan Istrate ne spune că a expus conferința „Ingrășă­­minntele chimice — mijloc im­portant de creștere a pro­ducției", recunoscî­nd totodată că, „de fapt, era normal ca inginerul agronom din loculi­cunoștințelor de către publi­cul auditor“. Inginerul agronom Vasile Saveliev, din Corlăteni, după ce arată că textul unei confe­rințe i-a servit doar ca punct de plecare, expunerea dezvol­tând în primul rînd acele idei care serveau rezolvării unor sarcini de producție ale coope­ratorilor, ținu să mai adauge: „După mine, e mai pretențioa­să expunerea unei conferințe agrozootehnice decit a unei lecții în cadrul învățămîntu­­lui agricol. Lecțiile se comple­concludent ne oferă și direc­toarea căminului, Mina Ilașcu: „La cele 4 conferințe agrozoo­tehnice ținute pînă acum nu s-au folosit nici un fel de ma­teriale ilustrative. S-au dat doar niște exemple concrete din comună“. Gheorghe Arsintescu, direc­torul căminului din Drăgușeni, afirmă că în această localita­te, lectorii, de obicei, vorbesc liber, interesant. Și aici însă, după cum ne spune tovarășul Mihai Lungu, președintele sfa­tului popular comunal, „con­ferințele sunt ținute cu ocazia unor adunări“. Dacă ar fi să judecăm după mențiunea di­rectorului de cămin, ar trebui să conchidem că la Drăgușeni auditoriul e atras, în primul rînd, de ținuta expunerilor. Pentru a vedea cum stau de fapt lucrurile, cităm din darea de seamă prezentată în sesiu­nea sfatului popular comunal din 28 noiembrie 1965 : „Nu, să nu credeți că dacă este ur­mată (n.n. conferința­ de­­ pro­gram artistic vin mai mulți (n.n. auditori maturi). In acest caz sala va deveni mai plină, oamenii vor face mai mult zgomot, vor fuma și nu se va putea ține conferința“. Sunt suficiente exemplele pen­tru a înțelege că multe acțiuni de propagandă cultural - ști­ințifică nu reușesc să capteze prin ele însele atenția oame­nilor, să devină manifestări de prestigiu, așteptate cu nerăb­dare de locuitorii satelor. Una dintre cauzele elementare, pe lângă lipsa de preocupare a or­ganizatorilor activităților că­minelor culturale, constă în aceea că nu toți lectorii simt marea răspundere ce le revine pentru reușita manifestărilor făta dumnealui — o broșură cu indicații privind temele și practica organizării unor ase­menea manifestări de propa­gare a științei“. La Corlăteni, învățătorul Ioan Istrate, responsabilul co­lectivului de conferențiari al căminului cultural, ne infor­mează : „In comuna noastră nu se fac experiențe științifice. Nici nu s-a încercat o aseme­nea practică“. Și lucrurile nu se opresc aici. Directoarea că­minului cultural, după cum singură a mărturisit, nu urmă­rește ce filme documentare ști­ințifice, agricole sau de alt gen sosesc la cinematograful din localitate. Putem descifra de aici interesul manifestat pen­tru folosirea acestora în an­samblul muncii cultural - edu­cative de masă. . . Extrem de rar întîlnim la căminele culturale și simpo­zionul, concursul „Cine știe răspunde“ etc. E greu de presupus că orga­nizatorii muncii culturale la sate sărăcesc cu bună știință arsenalul variatelor forme de propagare a cunoștințelor din diverse domenii de activitate. Mai degrabă se poate pune acest lucru pe seama lipsei de interes, fantezie, și, în primul rînd, pe seama unei tendințe de a adopta cu ușurință calea cea mai comodă. Bineînțeles, e mai ușor să se organizeze expunerea unei conferințe (mai ales cînd există și textul ei) decît un simpozion. Acomoda­rea cu un asemenea mod de a gîndi și munci duce, sigur, la monotonie și platitudine în propaganda cultural - științi­fică. Formele de realizare a a­­cestei propagande, deși atesta­te de mulți ani, își păstrează mereu noutatea dacă sunt folo­site cu pricepere și la nivelul exigențelor mari ale oameni­lor. 1 In linii mari, planurile de activitate ale căminelor cul­turale pentru perioada de iar­nă precizează o bună orien­tare a propagandei prin con­ferințe. In afara expunerilor prin care se face cunoscută politica partidului, țărănimii i-a fost oferită posibilitatea să audieze conferințe pe teme agrozootehnice, de educație și științifice. Această grupare tematică nu a îngustat însă aria de cuprindere a diverse­­­lor probleme legate de socie­tate, de cerințele mereu mai complexe ale omului, cerințe care țin de dezvoltarea lui multilaterală. Expunerea, în comuna Va­ma, a conferinței „Bilanțul marilor înfăptuiri", sau orga­nizarea la căminul cultural din aceeași localitate a călă­toriei pe hartă intitulată „Pri­vind electrificarea țării“, au contribuit la popularizarea do­cumentelor celui de al IX-lea Congres al partidului, la dez­voltarea sentimentelor de mîndrie și înalt patriotism. Cu interes au fost primite și expunerile „Bilanț însufleți­­tor“ (la căminul cultural din Corlăteni, raionul Dorohoi) și „Industria regiunii Suceava în anii puterii populare“, în loca­litatea Drăgușeni, raionul Făl­ticeni. Organizarea ciclului de con­ferințe agrozootehnice a prile­juit în această iarnă o largă cunoaștere a documentelor de partid privind dezvoltarea a­­griculturii în anii cincinalului. Fie că tema se referea la iri­gații, chimizare, mecanizare etc., lectorii au legat expune­rile de sarcinile concrete care stau în fața cooperativelor a­­gricole de producție. Pentru a ne referi la răs­punderea cu care a fost o­­rientată tematica ciclului de conferințe agrozootehnice, am solicitat părerea tovarășilor . Gheorghe Arsintescu, direc­torul căminului cultural din Drăgușeni. In acest sens am folosit sprijinul colectivului de lectori al căminului, din care fac parte specialiști din diverse domenii de activitate. Inginerul agronom și doctorul veterinar și-au spus cuvîntul în modul cel mai serios. Vasile Saveliev, inginer a­­gronom la cooperativa agrico­lă de producție Corlăteni . Mi s-a cerut părerea după ce fu­sese stabilită tematica a­­cestui ciclu de conferințe. So­­cot că trebuia să fiu consultat de la început. De altfel, nici nu mi se solicită prea mult a­­jutorul în propaganda agro­zootehnică. Până acum, în a­­ceastă iarnă, am expus doar o singură conferință. In mo­mentul de față ar trebui să vorbesc de la tribuna cămi­nului cultural despre irigații. Cooperativa noastră are ca sarcină să irige în acest an 35 ha. teren. La Vama, localitate de mun­te, pînă nu de mult, fuseseră expuse 8 conferințe zooteh­nice ce răspundeau unor cerin­țe specifice. Doctorul veteri­nar Haralambie Climescu și tehnicienii Constanța Buzilă și Orest Coca sunt autorii a­­cestor expuneri. Tovarășa Zahara Olaș, directorul cămi­nului cultural, ne informează că în această iarnă vor fi ți­nute încă 9 conferințe zooteh­nice, care fuseseră trimise de către comitetul raional pen­tru cultură și artă. Adresa ce însoțea textele preciza, printre altele : „Aceste conferințe vor fi expuse în cadrul căminului cultural în perioada de iarnă". „Consider că nu e bine ca într-o perioadă relativ scur­tă să se expună în aceeași lo­calitate un număr prea mare de conferințe agrozootehnice, ne spune doctorul veterinar Haralambie Climescu. Adresa ce însoțește ultimele 9­ texte menționează hotărît că „aces­te conferințe vor fi expuse“. Iată, după părerea mea, te­mele „Ingrășarea taurinelor cu coceni și uree" și „Crește­rea rațională a păsărilor“ nu răspund la gama unor ce­rințe locale. E bine să se țină seama și de faptul că uneori lectorii (specialiști într-un a­­numit domeniu), cunoscînd realitățile, își pot stabili sin­guri anumite teme pe care să le dezvolte în fața oamenilor. Spre exemplu, eu am reușit, din discuțiile zilnice cu oa­menii, să desprind ideea că e absolut necesar să vorbesc, în căminul cultural, despre mijloacele de apărare a sănă­tății animalelor. Ce ne facem însă dacă, la cele 8 plus 9 conferințe trimise de la raion cu indicația să fie ținute în perioada de iarnă, mai adău­găm noi cîteva expuneri ? Nu-s prea multe ?“ „Intr-adevăr, — completea­ză director­ul căminului cultu­ral, tovarășa Oraș — primim multe texte de conferințe a­­grozootehnice. Nu-i rău. Rău este atunci cînd exagerăm, expunînd un număr prea mare de asemenea conferințe, în detrimentul altor categorii de teme. Ducem lipsa unor texte orientative din dome­niul științelor naturii, esteti­cii. Cu totul rar primim con­ferințe care să abordeze diver­se laturi ale educației cetățe­nești. Fără îndoială, aceasta se răsfrînge în orientarea ge­nerală a propagandei cultu­­ral-științifice la un cămin cul­tural". Evident, afirmațiile tovară­șei Olaș exprimă un adevăr. Ele pot fi confirmate în mul­te locuri, faptul datorîndu-se nu atît lipsei unor texte, ci slabei preocupări a factorilor răspunzători. Se fac, în genere, puține expuneri pe teme ale educa­ției patriotice, privind succe­sele obținute de către poporul nostru în diverse domenii de activitate. Credem că în aceas­tă direcție există suficiente materiale ar putea documentare, care suplini în bune condiții lipsa unor texte de conferințe. De asemenea, este evident un slab interes pentru popu­larizarea personalităților mar­cante ale culturii și științei românești care s-au ridicat de pe aceste meleaguri. Dacă la Vama,­­ pînă în prezent, a fost făcută expunerea „Pagini din tezaurul artei: Octav Băn­­cilă", în localitățile Drăgușeni și Corlăteni nu s-a întreprins nimic în această direcție. Și, este cunoscut faptul că ase­menea manifestări contribuie nu numai la formarea senti­face cunoscute cele 14 titluri de conferințe științifice ce vor fi ținute în perioada de iarnă, iridicîndu-ne, totodată, să folosim textele din anii precedenți. Sa noi însă, nu mai există asemenea texte"). Locuitorii din Drăgușeni nu au audiat în această iarnă nici o expunere pe temă științifi­că. (Iată ce ne spune direc­torul căminului, tovarășul Gh. Arsintescu : „Cele 6 conferin­țe din acest domeniu am ho­­tărît să le ținem exclusiv în a doua parte a lunii februarie și în martie, (n.n. Care este logica acestei hotăriri ?). La Corlăteni, situația e a­­semănătoare cu cea din Dră­gușeni. Aici însă, propaganda cultural - științifică e foarte săracă. Pînă în prezent, în a­­fară de 4 conferințe agrozoo­tehnice, s-au expus altele 3, dintre care două consacrate unor sărbători naționale. A­­ceastă nepermisă sărăcie a propagandei cultural - știin­țifice reflectă un anume stil de muncă greșit, o anume pa­sivitate față de complexele cerințe de cultură ale satului. E unanim cunoscut că suc­cesul unei expuneri depinde în bună măsură de cel ce o face. Lectorul, cu experiența și aptitudinile sale, cu pre­gătirea și gradul de cunoaște­re a realității, constituie ele­mentul principal în procesul de transmitere a cunoștințelor politice, culturale, științifice. Acesta este și motivul pentru care cei mai mulți organiza­tori ai activității căminelor culturale solicită sprijinul u­­nor lectori de specialitate, competenți, în funcție de natu­ra temei expunerii. De altfel, și multe planuri de muncă pentru perioada de iarnă au precizat, pentru fiecare con­ferință în parte, numele inte­lectualului ce va vorbi în fața oamenilor. Sau, chiar dacă nu s-a făcut acest lucru, așa cum am constatat la Vama, de cere seama mai multe ori se ține de specialitatea celui căruia i se încredințează sau­de specialitate a unei variate propagande cultural - științifi­ce. Afirmația directorului de cămin, tovarășul Arsintescu: „Noi nu am cerut conferen­țiari de la raion, fiindcă facem față cu intelectualii de aici“, expr­imă o situație exactă. Să vedem însă cum e folosit a­­jutorul acestor specialiști. Din colectivul de lectori ai căminului cultural fac parte 14 intelectuali, dintre care 7 cu studii superioare. „Ceilalți intelectuali cu studii superioa­re nu sunt cuprinși în acest colectiv, fiindcă fac parte din diferite formații artistice“ — ne informează tovarășul Ar­sintescu. (n.n. De ce aceștia nu sînt, în primul rînd, orga­nizatorii unor manifestări cul­tural - educative ?). Consultăm planul de mun­că, în latura lui privitoare la propaganda cultural - științi­fică. Iată și o probă de greșită orientare : conferința „Comer­țul socialist și pacea lumii“ e planificată să fie expusă de profesoara de matematică și fizică Ana Plăcintă. Nu ne putem referi la calitatea aces­tei expuneri. In schimb, avem convingerea că lectorii de specialitate ar îmbogăți con­ținutul expunerii, ar face-o mai interesantă, mai utilă. Stăm de vorbă cu tovarășul Constantin Știrbu, profesor de științele naturale la liceul din Drăgușeni, solicitîndu-i părerea despre condiția de bază a suc­cesului unei expuneri: „Consi­der —­ ne spunea dînsul — că, în funcție de temă, numai lec­torul de specialitate poate ține o conferință în condiții optime. Textul ce ni se oferă nu-i decît un ghid orientativ. De cele mai multe ori suntem­ puși în situația să venim cu argumente noi, să facem pa­ranteze pentru a lămuri idee. Or, acest lucru îl poate o face cel mai bine specialistul din domeniul toate că acest respectiv". Cu adevăr e bine cunoscut și la Comitetul raio­nal pentru cultură și artă Făl­ticeni, surprinde faptul că tovarășul Filaret Lupu, direc­torul casei raionale de cultu­ră (de meserie învățător), a fost trimis să vorbească în comuna Rișca despre „Semne­tate să vorbească pe această temă“. Situații asemănătoare se pot întîlni și în alte părți. Exis­tența lor, fără a anula succe­sele obținute, reclamă o mai mare răspundere din partea factorilor competenți. La Vama, directoarea cămi­nului cultural ținu să subli­nieze de cîteva ori că expune­rea „Bilanțul marilor înfăptu­iri“, făcută de către profeso­rul Nicolae Grigoriu din Cîmpulung, a fost un model de ceea ce înseamnă bogăție de idei, accesibilitate și putere de captare a interesului publicu­lui ascultător. Lucrul se datora temeinicei pregătiri a lectoru­lui, științei cu care acesta a reușit să dea conținutului am­prenta deplinei actualități. Doctorul veterinar Haralam­bie Miclescu, din aceeași loca­litate, sublinia : „Expunînd conferința Bolile animalelor transmisibile la om, am folo­sit cu mare eficiență un dia­­film adecvat. Păcat că aseme­nea materiale, pe teme varia­te, nu ne prea stau la înde­­mînă. De aceea, este neapărat necesar să folosim în mai mare măsură filmele documen­tare agrozootehnice“. Despre necesitatea mai multor mate­riale demonstrative ne vorbea și tovarășa Oraș, directorul că­minului cultural. Ea spunea că un deosebit interes au prezen­tat expunerile care au fost ilustrate de diafilmele privind realizările din regiunea Su­ceava și fotoexpoziția „Regiu­nea Suceava în anii puterii populare“. Lipsa de la unele cinemato­grafe sătești, pe perioade mai mari, a documentarelor științi­fice a fost semnalată și de că­tre profesorul Constantin Știr­bu din Dr­ăgușeni. „Acestea stîrnesc mare interes, între­gind expunerea teoretică. Oda­tă, după ce am dezvoltat temă, am proiectat filmul do­o­cumentar adecvat „Munca l-a creat pe om“. Este o bună mo­dalitate de a înlesni însușirea tează una pe alta, pe cînd conferința trebuie să nu lase puncte de suspensie, ci, pe cit posibil, să lămurească în în­tregime problema ce constituie subiectul ei. De aici necesita­tea unei pregătiri temeinice a expunerii“. Această ultimă idee o desprindem și dintr-o afir­mație a tovarășei Olaș: „După cum depunem eforturi pentru pregătirea unei lecții la clasă, așa e necesar să pregătim fie­care expunere pe care o adre­săm oamenilor maturi“. înțelegem din aceste rînduri că există mulți intelectuali pa­sionați, care își fac din pre­zența la tribuna căminului cul­tural un titlu de prestigiu. Cu toate acestea, am fost ne­voiți să constatăm o situație care ridică numeroase semne de întrebare . La Vama, comună cu o popu­lare numeroasă, conferin­țele zootehnice expuse în că­minul cultural, pînă nu de mult, totalizează 330 de audi­tori. Surprinzător de puțin , în medie, 55 participanți la o con­ferință. Argumentul directorului că­minului cultural : „Este o con­secință a faptului că pînă nu de mult se practica lectura monotonă a textelor. In ase­menea condiții oamenii au re­nunțat să mai participe în nu­măr mare la conferințe. Iată de ce, astăzi, dacă avem pro­gram artistic după o expunere, avem și auditoriu numeros“, (n.n. Mai bine zis, oamenii vin fiind ispitiți, în primul rînd, de spectacolul artistic. Dacă tova­rășa Olaș și ceilalți activiști culturali răspunzători din co­mună ar reflecta mai mult a­­supra modului cum se popu­larizează, se pregătesc și se fac în prezent expunerile, ar ajunge, cu siguranță, la alte concluzii­. „Și la noi se folosesc diver­se prilejuri pentru ținerea u­­nor conferințe — menționează învățătorul Ioan Istrate din Corlăteni. Uneori textele sunt citite plicticos, iar auditoriul nu-i atent“. Inginerul Vasile Saveliev precizează : „Se ex­pun unele conferințe chiar și înaintea începerii proiecției ci­nematografice". Un argument la care sînt chemați să-și va­lorifice cunoștințele și talen­tul in slujba oamenilor. La căminele culturale vizi­tate, și nu numai acolo, con­ferința ocupă locul principal în propaganda cultural - ști­ințifică. Situația nu ar fi atît de gravă dacă această formă — ce-i drept, clasică — de răspîndire a cunoștințelor din diverse domenii de activitate, nu ar fi și singura întîlnită la multe cămine culturale. Cu to­tul sporadic am dat peste ma­nifestări de alt gen, manifes­tări verificate de experiența anilor trecuți. La Vama doar, de la începutul iernii și pînă nu de mult s-au organizat două concursuri „Cine știe răs­punde“ pe temele : „îngrijirea animalelor“ și „Fructele și im­portanța lor în alimentația co­piilor“, precum și două seri de experiențe științifice : „Pro­prietățile chimice ale apei“ și „Magneziul și folosirea lui“. Situația este fericită în com­parație cu cele constatate la alte unități culturale. Gheorghe Arsintescu, direc­torul căminului din Drăgușeni, recunoaște : „Conferința a fost pentru noi singurul mijloc de propagandă cultural - științi­fică. Există și alte forme, care nu-s depășite. Ne-au depășit pe noi exigențele, cerințele. Sau. . . poate nici nu ne-am ocupat suficient (n.n. Credem că acesta e adevărul). Trebuie să recunosc : serile de expe­riență științifică sunt foarte a­­trăgătoare și convingătoare“. Și profesorul Constantin Știr­bu din Drăgușeni sublinia că aceste experiențe sînt capti­vante. „Ne-ar trebui însă — a- Criteriul esențial - orientarea tematică Cine sînt lectorii... ...și cîteva consecințe Forme depășite, sau ne depășesc exigențele? Un ultim popas... 5 . . . Comitetul raional pen­tru cultură și artă Fălticeni. Discutăm cu tovarășul Grigo­­re Popa, secretarul comisiei pentru răspîndirea cunoștințe­lor științifice. Obiectul dialo­gului : cum sprijină orașul Fălticeni acțiunea de răspindi­­re a cunoștințelor cultural - științifice în această iarnă la sate ? Sîntem informați că în pe­rioada 1 octombrie 1965 — 1 februarie a.c., prin com­itetul pentru cultur­ă și artă, intelec­tualii de la raion au expus în căminele culturale peste conferințe și au organizat­­ 250 20 acțiuni ale brigăzilor științifi­ce. — Care este criteriul ce vă călăuzește în orientarea aces­tei munci ? — La o consfătuire raiona­lă, pe care am organizat-o cu cîteva luni în urmă, directorul căminului cultural din Preu­­tești ne-a sesizat că uneori so­sesc în comune lectori de la raion care fac expuneri ce nu interesează pe oameni, ce nu răspund unor cerințe ardente ale localității respective. De aceea, în decembrie 1965, am solicitat tuturor căminelor cul­turale să ne trimită în scris propuneri de teme pentru care vom asigura intelectuali din o­­raș. Din păcate, pînă în pre­zent, doar 3 cămine au venit cu asemenea solicitări. — Totuși, trebuie să cunoaș­teți niște cerințe. . . — Da. Bunăoară, în localită­țile Bogdănești, Rișca, Mano­­lea, Drăgușeni, Rădășeni și altele e necesară o bogată și susținută propagandă științifi­că. Consultăm un registru de e­­vidență și constatăm cu sur­prindere că, în afară de Rișca, în nici una din comunele a­­mintite nu au fost trimiși in­telectualii să expună conferin­țe pe teme științifice. E și fi­resc, întrucît, în total, numă­rul unor asemenea expuneri făcute de către lectori de la raion nu a depășit cifră 20. Și tovarășul Popa recunoaș­te că, în mediul sătesc, parti­ciparea la conferințe e slabă. Nu găsește însă o explicație plauzibilă a fenomenului. — In această iarnă ați parti­cipat la vreuna din conferin­țele expuse în căminele cultu­rale ? — La nici una. E greu, în asemenea situa­ție, să se cunoască și cauzele ce determină slaba participare la unele manifestări de pro­pagandă cultural - științifică ce au loc la sate. Am repro­duce o singură afirmație, apar­­ținînd tovarășei Virginia­­ Januț, directoarea căminului cultural din Rișca : „La noi s-a întîm­­plat ca și lectori de la raion să citească pur și simplu tex­tul de conferință“. Considerăm că îmbunătățirea stilului de muncă al comi­tetelor pentru cultură și artă p­rin folosirea largă a aportului intelectualilor din regiune, punerea activității pe baze știin­țifice, în sensul organizării unei propagande cu scopuri pre­cise, care să răspundă unor cerințe bine cunoscute, mai multă inițiativă și răspundere în pregătirea lectorilor și a fiecărei acțiuni în parte, se vor răsfrînge în creșterea puterii de în­­rîurire a manifestărilor prin care răspîndim cunoștințele po­litice, culturale, științifice. Anchetă realizată de ION PARANICI 2

Next