Zori Noi, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5847-5872)

1966-10-09 / nr. 5854

Anul XXI nr. 5854­4 pagini 25 bani duminică 9 octombrie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Conducătorii de partid și de stat în mijlocul oamenilor muncii din regiunea Hunedoara Publicăm continuarea reportajului apărut în numărul de ieri al ziaru­lui nostru. Industrializarea - calea dezvoltării întregii economii și creșterii bunăstării poporului — Mitingul de la Hunedoara — II; după-amiaza zilei de vineri, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Alexandru Dră­­ghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Manea Mănescu, Virgil Trofin, s-au îndreptat spre Hunedoara. Pădurea co­șurilor fumegînde, siluetele halelor de dimensiuni impre­sionante vestesc încă de de­parte prezenț­a în Valea Cer­nei a cetății metalului — vas­tă și elocventă sinteză­ a ma­rii epopei a industrializării socialiste a României, Hunedoara de astăzi — ale cărei tradiții în plămădirea metalului coboară în adîncul mileniilor — înfățișează privi­rilor tabloul unei dezvoltări de o impetuozitate fără prece­dent pe aceste meleaguri. Ea se înscrie pe traiectoria mereu ascendentă a economiei noas­tre naționale cu cele aproape 1 400 000 tone fontă, 2 500 000 tone oțel, 1 500 000 tone lami­nate finite, pe care le dă anu­al țării și care se revarsă ca un uriaș fluviu incandescent. La intrarea în oraș, străjuită de un portal avînd încrustate, din fier forjat, contururile u­­nui furnal și unui cuptor Martin, se aflau, în salopetele lor obișnuite, furnaliști și o­­țelari, constructori, mineri de la Teliuc și Ghelar. Alături de ei se găseau pădureni din cătunele de pe crestele munți­lor învecinați, în pitorescul și străvechiul lor port, păstrat cu sfințenie încă de pe vremea dacilor. Oaspe­ții sunt salutați de tova­rășii Pogea Brîncoveanu, prim­­secretar al Comitetului orășe­nesc de partid, și Viorel Ră­­ceanu, președintele Sfatului popular orășenesc. Un inimos cuvînt de „bun venit” rostește unul dintre veteranii uzinei, jurnalistul Gheorghe Roman, care de peste trei decenii este mereu prezent la marile izvoa­re de fontă ale Hunedoarei. Dar cel mai grăitor salut este întruchipat de o lozincă prin­să, la zeci de metri înălțime, între două coșuri ale oțelăriei, exprimînd căldura simțămin­­telor pe care le trăiesc hune­­dorenii. Pe măsură ce coloana de mașini înaintează spre locul mitingului, panorama orașului își dezvăluie pas cu pas pros­pețimea și frumusețea. Verti­calele blocurilor se succed ar­monios pe fundalul colorat în toate nuanțele toamnei al dea­lului Chizid. Peste zece mii de apartamente, numeroase școli, instituții sanitare, așezăminte de cultură definesc­ imaginea contemporană a Hunedoarei socialiste. La capătul bulevardului Da­cia, acolo unde va fi viitorul centru administrativ al ora­șului, oaspeții iau loc în tri­buna oficială. Marea mulțime, care dă bulevardului aspectul unui larg amfiteatru, izbuc­nește în puternice aclamații și urale. Mitingul este deschis de tovarășul Pogea Brîncoveanu. In numele siderurgiștilor și al celorlalți locuitori ai Hune­doarei vorbesc inginerul Nico­lae Agachi, directorul general al combinatului, și profesoara Raisa Boiangiu, directoarea școlii generale nr. 3. Salutat cu îndelungi o­vații, ia cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Dați-mi voie să încep prin a vă transmite dumneavoas­tră, muncitorilor siderurgiști, tuturor locuitorilor orașului Hunedoara, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului și a guvernului Republicii Socialiste România. După ce s-a referit la tradi­țiile revoluționare și progre­siste ale hunedorenilor, vorbi­torul a spus : Marele combinat siderurgic de la Hunedoara a cunoscut în anii puterii populare o dezvoltare continuă. El asigu­ră astăzi mai mult de o trei­me din producția de oțel a patriei noastre. Dezvoltarea și modernizarea combinatului constituie un viu exemplu al politicii partidului nostru de industrializare socialistă, sin­gura cale de creștere a poten­țialului economic al țării, de asigurare a bunăstării poporu­lui, de întărire a independen­ței și suveranității naționale. In anii construcției socialiste, alături de dezvoltarea combi­natului, în mod impetuos s-a schimbat și înfățișarea orașu­lui Hunedoara. S-au înălțat cartiere noi de locuințe, s-au construit importante unități social - culturale, s-au îmbu­nătățit condițiile de odihnă și de viață ale oamenilor mun­cii. Toate aceste înfăptuiri sînt rodul muncii harnicei noastre clase muncitoare, tuturor oamenilor muncii din­­ Hunedoara care, urmînd nea­bătut politica partidului, în­făptuiesc prevederile progra­mului de desăvîrșire a con­strucției socialiste, de înflori­re a României. Desigur, tovarăși, aceste rea­lizări au cerut eforturi, au presupus învingerea multor greutăți. Au fost și lipsuri, s-au mai săvîrșit și greșeli, și trebuie să spunem, lipsuri mai sînt încă în activitatea noastră. Aici la Hunedoara mai sînt încă lucruri de în­dreptat, munca poate să se desfășoare și mai bine. Ceea ce este însă caracteristic în­tregii noastre activități, inclu­siv a muncitorilor și a comu­niștilor din Hunedoara, este faptul că întotdeauna am știut să înlăturăm neajunsurile, să asigurăm mersul înainte al patriei noastre, să ridicăm continuu bunăstarea poporu­lui român. După cum știți, Congresul al IX-lea al partidului a tra­sat un minunat program de dezvoltare a patriei pînă în 1970. Acest program conține prevederi importante și pen­tru orașul și combinatul Hu­nedoara. Dumneavoastră tre­buie să dați 2.800.000 de tone de oțel în 1970. Este o sarcină grea. Trebuie turnate, trebuie construite noi construit un laminor nou, modern. Aproa­pe trei miliarde de lei sunt prevăzuți în planul de inves­tiții numai pentru realizarea noilor obiective din combinat. Dumneavoastră, siderurgiști­­lor, vă este limpede ce impor­tanță are metalul pentru pa­tria noastră. Fără o puternică industrie grea, fără o indus­trie constructoare de mașini — și pentru a avea industrie constructoare de mașini tre­buie să avem oțel — nu se poate asigura mersul înainte al societății noastre, nu se poate vorbi de desăvîrșirea construcției socialiste și de crearea condițiilor pentru tre­cerea spre comunism. Iată de ce noi punem în continuare accentul pe industrializare, pe sporirea producției de me­tal, pe dezvoltarea industriei constructoare de mașini, vă­zând în aceasta garanția desă­­vîrșirii construcției socialiste, creării condițiilor pentru tre­cerea spre comunism, asigu­rării independenței și suvera­nității patriei noastre. Subliniind în continuare că paralel cu sporirea producției de metal trebuie pus un ac­cent mai mare pe îmbunătăți­rea calității oțelului, tovară­șul Ceaușescu a spus : parti­dul și guvernul au luat mă­suri pentru a asigura ca pînă în 1970 să sporească ponde­rea oțelului de calitate supe­rioară în producția totală de oțel. In această privință și dv., celor din Hunedoara, vă revin sarcini însemnate. Trebuie îmbunătățită continuu calita­tea oțelului, trebuie asigurat ca laminatele pe care le pro­duceți să corespundă tuturor cerințelor economiei naționa­le. Aceasta presupune o orga­nizare superioară a produc­ției, o mai bună disciplină a muncii, impune tuturor, con­ducerii combinatului, organi­zațiilor de partid, de sindicat, U.T.C., fiecărui muncitor, in­giner, tehnician, să aibă per­manent în centrul preocupă­rilor lupta pentru o calitate mai bună a metalului, a la­minatelor, a tuturor produse­lor care ies din uzina dum­neavoastră. Noi avem convin­gerea că muncitorii din Hu­nedoara își vor face datoria față de patrie, vor da oțel și laminate mai multe, la timp oaspeții fac apoi un scurt popas pe tărîmurile glorioase ale istoriei acestor ținuturi. Se vizitează impunătorul cas­tel medieval al Corvinilor ridicat încă din secolul al XIV-lea, pe un meterez de stîncă,în calea cotropirilor o­­tomane. In timp ce trîmbițașii vestesc de pe parapet sosirea oaspeților, oameni în vestmin­te de ostași ai epocii, înarmați cu halebarde, prezintă onorul. Profesoara Maria Cosma — descendenta unei familii care timp de generații s-a dedicat conservării acestui monument istoric — îi călăuzește pe con­ducătorii de partid și de stat în sala­ cavalerilor și la cape­lă, dînd explicații asupra ca­racteristicilor arhitectonice ale construcției. Num­eroase măr­turii evocă rolul însemnat pe care l-a jucat vechea familie românească a lui loan de Hu­nedoara în apărarea­­ civiliza­ției europene de pericolul­­ ju­gului turcesc, precum și pres­tigiul de care s-au bucurat Ioan și fiul său, Matei, în rîndurile personalităților de seamă ,ale epocii. Discutînd cu arhitectul Ni­colae Voiculescu, oaspeții se interesează de mersul lucră­rilor de restaurare, care vor reda castelului autenticitatea și strălucirea sa de altădată. La plecare, conducătorii de partid și de stat au scris în „Cartea de aur“: „Eroicele fapte de arm­e ale lui Ioan de Hunedoara și ale celorlalți viteji din familia Corvinilor se înscriu cu cinste în istoria luptelor poporului român îm­potriva asupritorilor, pentru libertate și progres social“. La numai cîteva sute de me­tri ne aflăm în plin miez al contemporaneității socialiste. Oaspeții pătrund pe porțile combinatului siderurgic. In întîmpinarea conducăto­rilor noștri vin tovarășii Ion Marinescu, ministrul industri­ei de mai bună calitate. Vă dorim succes în aceste efor­turi închinate prosperității României socialiste. O dată cu creșterea produc­ției va cunoaște o nouă dezvol­tare orașul dumneavoastră. Se vor clădi circa 3.800 de a­­partamente noi, se vor con­strui noi unități de deservire social - culturală, care vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locui­torilor Hunedoarei. După cum știți, Congresul al IX-lea a prevăzut o creștere a nivelu­lui veniturilor oamenilor muncii în anii cincinalului de circa 20 la sută, precum și îm­bunătățirea pensiilor salaria­ților. Și vreau să comunic că încă de la începutul anului viitor se va aplica sporirea pensiilor și se va elabora o nouă lege a pensiilor, care va crea condiții mai bune pentru asigurarea la bătrînețe a ace­lora care muncesc pentru dez­voltarea economiei, științei și culturii în țara noastră. In încheiere, tovarășul Ceaușescu a urat muncitorilor siderurgiști, tuturor locuitori­lor orașului Hunedoara suc­cese tot mai mari în întreaga lor activitate. Dorim — a spus el — ca prin munca dumnea­voastră să vă aduceți din plin contribuția la înfăptuirea programului elaborat de Con­gresul al IX-lea al partidului, nicit alături de toți oamenii muncii să puteți să spuneți cu mîndrie și dumneavoastră în 1970 : „In tot ceea ce s-a în­făptuit în România este cu­prinsă și o parte din munca noastră, a celor de la Hune­doara !“ Participanții la adunare au aplaudat îndelung, în repetate rînduri, cuvintele rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu în cursul expunerii sale­ ei metalurgice, reprezentanții conducerii întreprinderii și ai organizației de partid, un mare număr de siderurgiști. Lîngă o machetă, care pre­zintă înfățișarea de azi a com­binatului, prefigurînd, totoda­tă, dezvoltarea sa viitoare, au loc discuții referitoare la pers­pectivele acestui­­ important centru industrial în­­ cincinal. In prezent, aici se realizează în 50 de zile producția de oțel și în 30 de zile cea de fontă a României antebelice. Se re­levă în discuție că cele 2,3 mi­liarde lei ce se vor investi în anii următori vor permite spo­rirea considerabilă a produc­ției,­­ ridicarea nivelului tehnic și calitativ. Secretarul general al Comi­tetului Central dă o înaltă a­­preciere eforturilor rodnice ale siderurgiștilor hunedoreni, subliniind în același timp ne­cesitatea perfecționării proce­deelor tehnologice, a creșterii exigenței față de calitatea și disciplina muncii în fiecare verigă a procesului de produc­ție,­ de la conducerea combina­tului la ultimul muncitor. Prima secție importantă vi­zitată este oțelăria Martin nr. 2,, cea mai mare din țară. Din fascinantul joc al vâlvătăilor, dirijat de la distanță de meș­teri pricepuți și harnici, se ză­mislește oțelul, oră de oră, mi­nut de minut, zi și noapte. Conducătorii de partid și de stat asistă la luarea unei pro­be, contemplă prin vizeta de cobalt clocotul văpăilor pur­purii și urmăresc, de la pupi­trul de comandă, pregătirea noii șarje. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu se întreține cu oțelarii Ște­fan Tripșa, Erou al Muncii So­cialiste, Teodor Caramalis, A­­riton Bucur, cu conducătorii tehnici ai oțelăriei, interesîn­­du-se de realizarea sortimen­telor de oțel cerute de marile uzine constructoare de mașini. — De cînd lucrezi la oțelă­rie? — îl întreabă tovarășul Ceaușescu pe prim-topitorul Constantin Enache. — Sunt aproape douăzeci de ani... — Frumos ! Și cu îndeplini­rea planului cum stați ? — Depășit... — Și mai frumos ! Vă urez sănătate și noi succese... In cursul discuției, conducă­torii de partid și de stat dau prețioase indicații privind a­­similarea de noi mărci de o­­țeluri superioare, sporirea in­dicilor de utilizare a agrega­telor, întărirea disciplinei teh­nologice. Oaspeții se îndreaptă spre secția a III-a jurnale. Doi co­loși argintii domină împreju­rimile cu silueta lor impresio­nantă. Primul furnal de 1000 metri cubi funcționează de cîțiva ani, înscriind în cronica siderurgiei românești cei mai ridicați parametri tehnico-eco­­nomici. Al doilea furnal, nr. 8, de 1000 metri cubi — unde s-a aprins focul abia în urmă cu zece zile — este o creație exclusivă a specialiștilor și constructorilor români, o rea­lizare a științei și tehnicii noastre. El a fost înălțat în timpul record de numai opt­sprezece luni și se caracteri­zează printr-un înalt grad de automatizare și mecanizare. Intr-o atmosferă emoționantă are loc inaugurarea oficială a furnalului, cu care prilej e­­chipa cunoscutului prim-topi­­tor Simion Jurcă deschide ca­lea șuvoiului de fontă, înso­țit de o jerbă de seîntei ț­ș­­nește un rîu de foc. Este una dintre primele șarje destinate oțelăriei. In cabina de comandă, oas­peților li se prezintă funcțio­narea perfecționatelor sisteme de dirijare și control care conduc și urmăresc, clipă cu clipă, complicatele procese din măruntaiele incandescente ale agregatului. Acest nou furnal realizează în mai puțin de douăzeci de zile întreaga pro­ducție de fontă a vechii Hu­­nedoare. Cadrele tehnice. Jur­­naliștii se angajează în fața conducerii de partid și de stat să muncească în așa fel nn­cit „noul născut” al cincinalu­lui să­ se situeze la nivelul ma­rilor agregate de acest fel din cele mai moderne întreprin­deri siderurgice ale lumii. Continuîndu-și vizita în combinat, înalții oaspeți popo­sesc la complexul de laminoa­re, marea poartă a Hunedoa­rei, de unde metalul este ex­pediat pe arterele vitale ale economiei naționale, precum și peste hotare, în 23 de țări. Se trece prin halele laminoru­lui bluming, prin sala de ma­șini, pe lîngă liniile de semi­fabricate, de profile fine, sîr­­mă și benzi. Impresionează măiestria și precizia cu care se lucrează, folosindu-se din plin toate avantajele electronicii pentru obținerea unei înalte productivități a muncii. Sub vastele cupole se desfășoară spectacolul sobru și, în același timp, grandios, al unei munci de înaltă perfecțiune tehnică. Subliniind valoarea expe­rienței acumulate de colectivul de laminatori în atingerea ra­pidă a parametrilor proiectați, în lărgirea continuă a gamei de sortimente — tovarășul Ceaușescu arată, totodată, că este imperios necesar să se acorde o atenție sporită utili­zării mai judicioase a capaci­tăților de producție, să se gos­podărească mai atent metalul, să se manifeste o grijă accentuată față de finisarea și aspectul comercial al produse­lor. Oaspeții cer amănunte în legătură cu amplasarea și con­strucția viitorului laminor blu­ming de 1.300 mm., pregătirea documentației și a comenzilor de utilaje. Evidențiind importanța unui efort și mai susținut pentru îmbogățirea varietății de lami­nate, secretarul general al Co­mitetului Central a dat indica­(Continuare în pagina a II-a) in cetatea metalului, in mijlocul bravilor siderurgiști hunedoreni Consfătuiri pe teme medicale Filiala Suceava a Uniunii Societăților de Științe Me­dicale a organizat recent două consfătuiri regionale, de medicină generală și de pediatrie. Ambele s-au des­fășurat în orașul Siret. Prima a avut ca temă „Pro­filaxia bolilor cu extindere în masă“, iar a doua — „Modificări și actualități în patologia infantilă“. Alături de medici de circumscripție, de între­prindere, din colectivități de copii și de medici spe­cialiști din diferite ramuri ale medicinei din regiunea noastră, au participat de­legați din partea Ministe­rului Sănătății și Prevede­rilor Sociale, cadre didac­tice de la institutele me­dico - farmaceutice din București și Iași, medici pediatri din regiunile Ba­cău și Galați. Cele 31 de referate și co­municări prezentate au sin­tetizat rezultatele activită­ții științifice, învățămintele și concluziile consfătuirilor fiind de un real folos în practica medicală. PREGĂTIREA ADUNĂRILOR DE ALEGERI ÎN ORGANIZAȚIILE DE PARTID (b­) E­ficiență cît mai mare Continuînd ancheta noas­tră pe tema pregătirii adu­nărilor de alegeri în organizațiile de partid, consem­năm astăzi alte răspunsuri primite. In ce constă ajutorul pe care-1 acordați or­ganizațiilor de bază in această perioadă ? Vasile Caba, secretar al Comitetului raional P.C.R. Dorohoi. O scurtă privire asupra desfășurării adunărilor de alegeri din anul trecut ne-a arătat că , în multe locuri, dările de seamă s-au rezu­mat să analizeze probleme­le economice intr-un mod tehnicist, scăpînd din vede­re aspecte importante ale vieții interne de partid, ale desfășurării propagandei de partid. La Bajura, Lunca, Vatra, de exemplu, în adu­nările de alegeri s-a vorbit mai mult despre munca bri­gadierilor, la Mileanca, Cin­­dești și Dersca, dările de seamă, în loc să pună ac­cent pe laturile principa­le ale muncii organizațiilor de partid, au cuprins aspec­te nesemnificative, lucruri minore. In acest an comitetul ra­ional de partid va acorda o îndrumare atentă fiecă­rei organizații de bază, în așa fel, încît ajutorul să se concretizeze în eficiența cît mai mare a adunării de a­­legeri. Pe lîngă instruirile organizate cu secretarii co­mitetelor și organizațiilor de partid, am repartizat peste 100 de tovarăși din ac­tivul de partid, care vor răspunde de buna pregăti­re și desfășurare a alegeri­lor. In organizațiile de bază cu un număr mai mare de membri de partid, adună­rile vor fi conduse direct de către membrii biroului comitetului raional de par­tid. Munca celor repartizați pe organizații de bază nu se va incheia o dată cu adu­narea de alegeri. Ei vor continua să rămînă în orga­nizații, ajutînd noul organ ales să se constituie pe func­ții,­ să-și întocmească primul plan de muncă. La reparti­zare, am avut în vedere ca membrii comitetului raional de partid să răspundă, în continuare, de acele organi­zații în care au pregătit și condus adunări pentru dare de seamă și alegeri. Vom ajuta colectivele de întocmi­re a dărilor de seamă să a­­leagă din noianul de proble­me pe cele principale, să le trateze cu multă combativi­tate, să pună accent atît pe problemele economice, cît și pe cele privind viața inter­nă d­e partid, creșterea rîn­­du­rilor partidului, munca politică de masă, conduce­rea organizațiilor de masă etc. Ce aspecte veți anali­za în darea de seamă ? Irina Iacoban, profesoară, secretara organizației de partid de la Liceul „Dra­­goș Vodă“ din Cîmpulung. Experiența arată că numai o dare de seamă substanțială, analitică, combativă poate Anchetă realizată de TH. CONSTANTINESCU și GH. BADEA (Continuare în pagina a AUTUMNALE Metaforele bătrînului dascăl Mărunt și fragil, bătrînul dascăl din Cucorăni se mișcă prin atmosfera toamnei cu infinite precauții. O poartă în transparența privirilor sale liniștite, în zîmbetul său cald și mereu uimit, în gesturile cal­me și măsurate. Anotimpul începe de fapt pe masa sa de lucru. Se afirmă între oscilațiile balanței extrem de sensibile și strălucirea curioasă și iscoditoare a lupei. Se aflau acolo, pe masa de lucru, cîteva mostre ale toam­nei, din zonele cele mai subtile. Un pumn de piersici aurii, cu obrajii pufoși și niște mere galbene ca ceara. Cu mîna sa muncită și sigură, de chirurg vegetal, Dumi­tru Cristea ridicase în lumină un fruct cu profil de medalie. Era o piersică ciudată, cum nu mai văzusem. O ținea între degete ca pe un minuscul disc solar. Turtită de China, soi originar din Asia centrală, rodise pentru prima oară la Cu­corăni. Despicînd-o în două, mi-a oferit-o cu ceremonii orien­tale. Mușcam cu sfială din miezul zemos și dulce, copleșit de arome. Antrenat în minuțioase explicații, pe măsură ce vorbea, după un obicei pe care i-l știam de mult, bătrînul dascăl se însuflețise, mistuit de flăcările jucăușe ale vechii sale pa­siuni. Nerăbdător, îmi arăta planșele colorate pe care le în­tocmise pentru un tratat despre cultura piersicilor în nordul Moldovei. Se simțise­ cam bolnav în dimineața vizitei mele, dar acum îi trecuse. Mă invita să-i cercetez livada de piersici. GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a Ili-a) TRANSPORTURILE TOAMNEI înainte de a relata faptele, se impune o concluzie: în pre­zent continuă să existe serioase defecțiuni în folosirea mijloa­celor de transport. Vineri, la Dorohoi, în baza de recepție a sfeclei, pentru descărcarea a nouă vehicule mecanizate e­­rau doar 5 oameni... Iată de ce numeroși șoferi nu s-au plîns că abia reușesc să facă două transporturi în jumătate de zi, de la numai 5 km., iar alții, de la distanțe mai mari — și mai puțin. Fiecare își aștepta rîndul cîte 1—2 ore... Lipsa descărcătorilor apare cel puțin nejustificată pentru coo­perative agricole ca cele din Trestiana, Hilișeu, Ibănești, a­­flate nu departe de baza de sfeclă. In schimb, pentru coo­peratorii din Horodiștea, la peste 50 km. de bază, desigur, e greu să se deplaseze aici. Ar fi normal ca tovarășii din conducerea uniunii raionale Dorohoi a cooperativelor agri­cole să se sesizeze de această stare de lucruri și să intervi­nă pentru cooperarea între unități în descărcarea operati­vă a produselor ce sosesc in baze, pentru a folosi mai bine mijloacele de transport. O deficiență de altă natură se constată în modul cum lu­crează comandamentul raional pentru agricultură din Boto­șani, dar nu numai el. Iată însă ce ne spune în această direcție Mihai Bîrliga, preșe­dintele cooperativei agricole din Roma : — In fiecare seară sîntem întrebați de cîte camioane avem nevoie, dar niciodată nu ni se comunică cîte ni se vor trimite a doua zi. Din aceas­tă cauză foarte mulți oameni (vineri au fost 13) stau și pierd timpul în așteptarea autoca­mioanelor, care, de obicei,1 nu mai vin sau vin într-un număr foarte mic față de cele coman­date. Oare de ce nu înțeleg comandamentele raionale că la fel de important este și pentru conducerile cooperative­lor agricole să cunoască ce nu­măr de mașini li se vor trimite, pentru a-și putea organiza ju­dicios munca? Doar e clar pen­tru oricine că acum nici un om nu are timp de pierdut. Și încă un aspect. La Vorni­­ceni — Săveni este în general bine organizată munca la transporturi (iată și rezultate­le: s-au cărat 507 tone floarea­­soarelui, bețele de floarea-soa­­relui de pe 428 ha., porumbul de pe 400 ha. etc.). In baza de recepție a sfeclei unii briga­dieri mai puțin exigenți, ca C. Grigorescu, au expediat sfec­lă cu frunze. Au trebuit să stea acolo mijloacele de transport pînă a fost curățată cantitatea respectivă. Dar, la baza Vorniceni, mijloacele de trans­port mai lipsesc din timpul de lucru și din cauză că fron­tul de descărcare nu este bine utilizat, aglomerîndu-se nejus­tificat camioanele pe o porțiune foarte mică. In legătură , cu felul cum se desfășoară recoltatul și trans­portul sfeclei, ing. Dumitru Blaj, directorul Fabricii de la­ I. MAXIMIUC (Continuare in pagina a II-a) PE STADIONUL „ARENI“-SUCEAVAi AZI, UN NOU CUPLAJ Relatări în pagina a II-a

Next