Zori Noi, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5847-5872)
1966-10-09 / nr. 5854
Anul XXI nr. 58544 pagini 25 bani duminică 9 octombrie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Conducătorii de partid și de stat în mijlocul oamenilor muncii din regiunea Hunedoara Publicăm continuarea reportajului apărut în numărul de ieri al ziarului nostru. Industrializarea - calea dezvoltării întregii economii și creșterii bunăstării poporului — Mitingul de la Hunedoara — II; după-amiaza zilei de vineri, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Manea Mănescu, Virgil Trofin, s-au îndreptat spre Hunedoara. Pădurea coșurilor fumegînde, siluetele halelor de dimensiuni impresionante vestesc încă de departe prezența în Valea Cernei a cetății metalului — vastă și elocventă sinteză a marii epopei a industrializării socialiste a României, Hunedoara de astăzi — ale cărei tradiții în plămădirea metalului coboară în adîncul mileniilor — înfățișează privirilor tabloul unei dezvoltări de o impetuozitate fără precedent pe aceste meleaguri. Ea se înscrie pe traiectoria mereu ascendentă a economiei noastre naționale cu cele aproape 1 400 000 tone fontă, 2 500 000 tone oțel, 1 500 000 tone laminate finite, pe care le dă anual țării și care se revarsă ca un uriaș fluviu incandescent. La intrarea în oraș, străjuită de un portal avînd încrustate, din fier forjat, contururile unui furnal și unui cuptor Martin, se aflau, în salopetele lor obișnuite, furnaliști și oțelari, constructori, mineri de la Teliuc și Ghelar. Alături de ei se găseau pădureni din cătunele de pe crestele munților învecinați, în pitorescul și străvechiul lor port, păstrat cu sfințenie încă de pe vremea dacilor. Oaspeții sunt salutați de tovarășii Pogea Brîncoveanu, primsecretar al Comitetului orășenesc de partid, și Viorel Răceanu, președintele Sfatului popular orășenesc. Un inimos cuvînt de „bun venit” rostește unul dintre veteranii uzinei, jurnalistul Gheorghe Roman, care de peste trei decenii este mereu prezent la marile izvoare de fontă ale Hunedoarei. Dar cel mai grăitor salut este întruchipat de o lozincă prinsă, la zeci de metri înălțime, între două coșuri ale oțelăriei, exprimînd căldura simțămintelor pe care le trăiesc hunedorenii. Pe măsură ce coloana de mașini înaintează spre locul mitingului, panorama orașului își dezvăluie pas cu pas prospețimea și frumusețea. Verticalele blocurilor se succed armonios pe fundalul colorat în toate nuanțele toamnei al dealului Chizid. Peste zece mii de apartamente, numeroase școli, instituții sanitare, așezăminte de cultură definesc imaginea contemporană a Hunedoarei socialiste. La capătul bulevardului Dacia, acolo unde va fi viitorul centru administrativ al orașului, oaspeții iau loc în tribuna oficială. Marea mulțime, care dă bulevardului aspectul unui larg amfiteatru, izbucnește în puternice aclamații și urale. Mitingul este deschis de tovarășul Pogea Brîncoveanu. In numele siderurgiștilor și al celorlalți locuitori ai Hunedoarei vorbesc inginerul Nicolae Agachi, directorul general al combinatului, și profesoara Raisa Boiangiu, directoarea școlii generale nr. 3. Salutat cu îndelungi ovații, ia cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Dați-mi voie să încep prin a vă transmite dumneavoastră, muncitorilor siderurgiști, tuturor locuitorilor orașului Hunedoara, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului și a guvernului Republicii Socialiste România. După ce s-a referit la tradițiile revoluționare și progresiste ale hunedorenilor, vorbitorul a spus : Marele combinat siderurgic de la Hunedoara a cunoscut în anii puterii populare o dezvoltare continuă. El asigură astăzi mai mult de o treime din producția de oțel a patriei noastre. Dezvoltarea și modernizarea combinatului constituie un viu exemplu al politicii partidului nostru de industrializare socialistă, singura cale de creștere a potențialului economic al țării, de asigurare a bunăstării poporului, de întărire a independenței și suveranității naționale. In anii construcției socialiste, alături de dezvoltarea combinatului, în mod impetuos s-a schimbat și înfățișarea orașului Hunedoara. S-au înălțat cartiere noi de locuințe, s-au construit importante unități social - culturale, s-au îmbunătățit condițiile de odihnă și de viață ale oamenilor muncii. Toate aceste înfăptuiri sînt rodul muncii harnicei noastre clase muncitoare, tuturor oamenilor muncii din Hunedoara care, urmînd neabătut politica partidului, înfăptuiesc prevederile programului de desăvîrșire a construcției socialiste, de înflorire a României. Desigur, tovarăși, aceste realizări au cerut eforturi, au presupus învingerea multor greutăți. Au fost și lipsuri, s-au mai săvîrșit și greșeli, și trebuie să spunem, lipsuri mai sînt încă în activitatea noastră. Aici la Hunedoara mai sînt încă lucruri de îndreptat, munca poate să se desfășoare și mai bine. Ceea ce este însă caracteristic întregii noastre activități, inclusiv a muncitorilor și a comuniștilor din Hunedoara, este faptul că întotdeauna am știut să înlăturăm neajunsurile, să asigurăm mersul înainte al patriei noastre, să ridicăm continuu bunăstarea poporului român. După cum știți, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un minunat program de dezvoltare a patriei pînă în 1970. Acest program conține prevederi importante și pentru orașul și combinatul Hunedoara. Dumneavoastră trebuie să dați 2.800.000 de tone de oțel în 1970. Este o sarcină grea. Trebuie turnate, trebuie construite noi construit un laminor nou, modern. Aproape trei miliarde de lei sunt prevăzuți în planul de investiții numai pentru realizarea noilor obiective din combinat. Dumneavoastră, siderurgiștilor, vă este limpede ce importanță are metalul pentru patria noastră. Fără o puternică industrie grea, fără o industrie constructoare de mașini — și pentru a avea industrie constructoare de mașini trebuie să avem oțel — nu se poate asigura mersul înainte al societății noastre, nu se poate vorbi de desăvîrșirea construcției socialiste și de crearea condițiilor pentru trecerea spre comunism. Iată de ce noi punem în continuare accentul pe industrializare, pe sporirea producției de metal, pe dezvoltarea industriei constructoare de mașini, văzând în aceasta garanția desăvîrșirii construcției socialiste, creării condițiilor pentru trecerea spre comunism, asigurării independenței și suveranității patriei noastre. Subliniind în continuare că paralel cu sporirea producției de metal trebuie pus un accent mai mare pe îmbunătățirea calității oțelului, tovarășul Ceaușescu a spus : partidul și guvernul au luat măsuri pentru a asigura ca pînă în 1970 să sporească ponderea oțelului de calitate superioară în producția totală de oțel. In această privință și dv., celor din Hunedoara, vă revin sarcini însemnate. Trebuie îmbunătățită continuu calitatea oțelului, trebuie asigurat ca laminatele pe care le produceți să corespundă tuturor cerințelor economiei naționale. Aceasta presupune o organizare superioară a producției, o mai bună disciplină a muncii, impune tuturor, conducerii combinatului, organizațiilor de partid, de sindicat, U.T.C., fiecărui muncitor, inginer, tehnician, să aibă permanent în centrul preocupărilor lupta pentru o calitate mai bună a metalului, a laminatelor, a tuturor produselor care ies din uzina dumneavoastră. Noi avem convingerea că muncitorii din Hunedoara își vor face datoria față de patrie, vor da oțel și laminate mai multe, la timp oaspeții fac apoi un scurt popas pe tărîmurile glorioase ale istoriei acestor ținuturi. Se vizitează impunătorul castel medieval al Corvinilor ridicat încă din secolul al XIV-lea, pe un meterez de stîncă,în calea cotropirilor otomane. In timp ce trîmbițașii vestesc de pe parapet sosirea oaspeților, oameni în vestminte de ostași ai epocii, înarmați cu halebarde, prezintă onorul. Profesoara Maria Cosma — descendenta unei familii care timp de generații s-a dedicat conservării acestui monument istoric — îi călăuzește pe conducătorii de partid și de stat în sala cavalerilor și la capelă, dînd explicații asupra caracteristicilor arhitectonice ale construcției. Numeroase mărturii evocă rolul însemnat pe care l-a jucat vechea familie românească a lui loan de Hunedoara în apărarea civilizației europene de pericolul jugului turcesc, precum și prestigiul de care s-au bucurat Ioan și fiul său, Matei, în rîndurile personalităților de seamă ,ale epocii. Discutînd cu arhitectul Nicolae Voiculescu, oaspeții se interesează de mersul lucrărilor de restaurare, care vor reda castelului autenticitatea și strălucirea sa de altădată. La plecare, conducătorii de partid și de stat au scris în „Cartea de aur“: „Eroicele fapte de arme ale lui Ioan de Hunedoara și ale celorlalți viteji din familia Corvinilor se înscriu cu cinste în istoria luptelor poporului român împotriva asupritorilor, pentru libertate și progres social“. La numai cîteva sute de metri ne aflăm în plin miez al contemporaneității socialiste. Oaspeții pătrund pe porțile combinatului siderurgic. In întîmpinarea conducătorilor noștri vin tovarășii Ion Marinescu, ministrul industriei de mai bună calitate. Vă dorim succes în aceste eforturi închinate prosperității României socialiste. O dată cu creșterea producției va cunoaște o nouă dezvoltare orașul dumneavoastră. Se vor clădi circa 3.800 de apartamente noi, se vor construi noi unități de deservire social - culturală, care vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor Hunedoarei. După cum știți, Congresul al IX-lea a prevăzut o creștere a nivelului veniturilor oamenilor muncii în anii cincinalului de circa 20 la sută, precum și îmbunătățirea pensiilor salariaților. Și vreau să comunic că încă de la începutul anului viitor se va aplica sporirea pensiilor și se va elabora o nouă lege a pensiilor, care va crea condiții mai bune pentru asigurarea la bătrînețe a acelora care muncesc pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii în țara noastră. In încheiere, tovarășul Ceaușescu a urat muncitorilor siderurgiști, tuturor locuitorilor orașului Hunedoara succese tot mai mari în întreaga lor activitate. Dorim — a spus el — ca prin munca dumneavoastră să vă aduceți din plin contribuția la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al IX-lea al partidului, nicit alături de toți oamenii muncii să puteți să spuneți cu mîndrie și dumneavoastră în 1970 : „In tot ceea ce s-a înfăptuit în România este cuprinsă și o parte din munca noastră, a celor de la Hunedoara !“ Participanții la adunare au aplaudat îndelung, în repetate rînduri, cuvintele rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu în cursul expunerii sale ei metalurgice, reprezentanții conducerii întreprinderii și ai organizației de partid, un mare număr de siderurgiști. Lîngă o machetă, care prezintă înfățișarea de azi a combinatului, prefigurînd, totodată, dezvoltarea sa viitoare, au loc discuții referitoare la perspectivele acestui important centru industrial în cincinal. In prezent, aici se realizează în 50 de zile producția de oțel și în 30 de zile cea de fontă a României antebelice. Se relevă în discuție că cele 2,3 miliarde lei ce se vor investi în anii următori vor permite sporirea considerabilă a producției, ridicarea nivelului tehnic și calitativ. Secretarul general al Comitetului Central dă o înaltă apreciere eforturilor rodnice ale siderurgiștilor hunedoreni, subliniind în același timp necesitatea perfecționării procedeelor tehnologice, a creșterii exigenței față de calitatea și disciplina muncii în fiecare verigă a procesului de producție, de la conducerea combinatului la ultimul muncitor. Prima secție importantă vizitată este oțelăria Martin nr. 2,, cea mai mare din țară. Din fascinantul joc al vâlvătăilor, dirijat de la distanță de meșteri pricepuți și harnici, se zămislește oțelul, oră de oră, minut de minut, zi și noapte. Conducătorii de partid și de stat asistă la luarea unei probe, contemplă prin vizeta de cobalt clocotul văpăilor purpurii și urmăresc, de la pupitrul de comandă, pregătirea noii șarje. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se întreține cu oțelarii Ștefan Tripșa, Erou al Muncii Socialiste, Teodor Caramalis, Ariton Bucur, cu conducătorii tehnici ai oțelăriei, interesîndu-se de realizarea sortimentelor de oțel cerute de marile uzine constructoare de mașini. — De cînd lucrezi la oțelărie? — îl întreabă tovarășul Ceaușescu pe prim-topitorul Constantin Enache. — Sunt aproape douăzeci de ani... — Frumos ! Și cu îndeplinirea planului cum stați ? — Depășit... — Și mai frumos ! Vă urez sănătate și noi succese... In cursul discuției, conducătorii de partid și de stat dau prețioase indicații privind asimilarea de noi mărci de oțeluri superioare, sporirea indicilor de utilizare a agregatelor, întărirea disciplinei tehnologice. Oaspeții se îndreaptă spre secția a III-a jurnale. Doi coloși argintii domină împrejurimile cu silueta lor impresionantă. Primul furnal de 1000 metri cubi funcționează de cîțiva ani, înscriind în cronica siderurgiei românești cei mai ridicați parametri tehnico-economici. Al doilea furnal, nr. 8, de 1000 metri cubi — unde s-a aprins focul abia în urmă cu zece zile — este o creație exclusivă a specialiștilor și constructorilor români, o realizare a științei și tehnicii noastre. El a fost înălțat în timpul record de numai optsprezece luni și se caracterizează printr-un înalt grad de automatizare și mecanizare. Intr-o atmosferă emoționantă are loc inaugurarea oficială a furnalului, cu care prilej echipa cunoscutului prim-topitor Simion Jurcă deschide calea șuvoiului de fontă, însoțit de o jerbă de seîntei țșnește un rîu de foc. Este una dintre primele șarje destinate oțelăriei. In cabina de comandă, oaspeților li se prezintă funcționarea perfecționatelor sisteme de dirijare și control care conduc și urmăresc, clipă cu clipă, complicatele procese din măruntaiele incandescente ale agregatului. Acest nou furnal realizează în mai puțin de douăzeci de zile întreaga producție de fontă a vechii Hunedoare. Cadrele tehnice. Jurnaliștii se angajează în fața conducerii de partid și de stat să muncească în așa fel nncit „noul născut” al cincinalului să se situeze la nivelul marilor agregate de acest fel din cele mai moderne întreprinderi siderurgice ale lumii. Continuîndu-și vizita în combinat, înalții oaspeți poposesc la complexul de laminoare, marea poartă a Hunedoarei, de unde metalul este expediat pe arterele vitale ale economiei naționale, precum și peste hotare, în 23 de țări. Se trece prin halele laminorului bluming, prin sala de mașini, pe lîngă liniile de semifabricate, de profile fine, sîrmă și benzi. Impresionează măiestria și precizia cu care se lucrează, folosindu-se din plin toate avantajele electronicii pentru obținerea unei înalte productivități a muncii. Sub vastele cupole se desfășoară spectacolul sobru și, în același timp, grandios, al unei munci de înaltă perfecțiune tehnică. Subliniind valoarea experienței acumulate de colectivul de laminatori în atingerea rapidă a parametrilor proiectați, în lărgirea continuă a gamei de sortimente — tovarășul Ceaușescu arată, totodată, că este imperios necesar să se acorde o atenție sporită utilizării mai judicioase a capacităților de producție, să se gospodărească mai atent metalul, să se manifeste o grijă accentuată față de finisarea și aspectul comercial al produselor. Oaspeții cer amănunte în legătură cu amplasarea și construcția viitorului laminor bluming de 1.300 mm., pregătirea documentației și a comenzilor de utilaje. Evidențiind importanța unui efort și mai susținut pentru îmbogățirea varietății de laminate, secretarul general al Comitetului Central a dat indica(Continuare în pagina a II-a) in cetatea metalului, in mijlocul bravilor siderurgiști hunedoreni Consfătuiri pe teme medicale Filiala Suceava a Uniunii Societăților de Științe Medicale a organizat recent două consfătuiri regionale, de medicină generală și de pediatrie. Ambele s-au desfășurat în orașul Siret. Prima a avut ca temă „Profilaxia bolilor cu extindere în masă“, iar a doua — „Modificări și actualități în patologia infantilă“. Alături de medici de circumscripție, de întreprindere, din colectivități de copii și de medici specialiști din diferite ramuri ale medicinei din regiunea noastră, au participat delegați din partea Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale, cadre didactice de la institutele medico - farmaceutice din București și Iași, medici pediatri din regiunile Bacău și Galați. Cele 31 de referate și comunicări prezentate au sintetizat rezultatele activității științifice, învățămintele și concluziile consfătuirilor fiind de un real folos în practica medicală. PREGĂTIREA ADUNĂRILOR DE ALEGERI ÎN ORGANIZAȚIILE DE PARTID (b) Eficiență cît mai mare Continuînd ancheta noastră pe tema pregătirii adunărilor de alegeri în organizațiile de partid, consemnăm astăzi alte răspunsuri primite. In ce constă ajutorul pe care-1 acordați organizațiilor de bază in această perioadă ? Vasile Caba, secretar al Comitetului raional P.C.R. Dorohoi. O scurtă privire asupra desfășurării adunărilor de alegeri din anul trecut ne-a arătat că , în multe locuri, dările de seamă s-au rezumat să analizeze problemele economice intr-un mod tehnicist, scăpînd din vedere aspecte importante ale vieții interne de partid, ale desfășurării propagandei de partid. La Bajura, Lunca, Vatra, de exemplu, în adunările de alegeri s-a vorbit mai mult despre munca brigadierilor, la Mileanca, Cindești și Dersca, dările de seamă, în loc să pună accent pe laturile principale ale muncii organizațiilor de partid, au cuprins aspecte nesemnificative, lucruri minore. In acest an comitetul raional de partid va acorda o îndrumare atentă fiecărei organizații de bază, în așa fel, încît ajutorul să se concretizeze în eficiența cît mai mare a adunării de alegeri. Pe lîngă instruirile organizate cu secretarii comitetelor și organizațiilor de partid, am repartizat peste 100 de tovarăși din activul de partid, care vor răspunde de buna pregătire și desfășurare a alegerilor. In organizațiile de bază cu un număr mai mare de membri de partid, adunările vor fi conduse direct de către membrii biroului comitetului raional de partid. Munca celor repartizați pe organizații de bază nu se va incheia o dată cu adunarea de alegeri. Ei vor continua să rămînă în organizații, ajutînd noul organ ales să se constituie pe funcții, să-și întocmească primul plan de muncă. La repartizare, am avut în vedere ca membrii comitetului raional de partid să răspundă, în continuare, de acele organizații în care au pregătit și condus adunări pentru dare de seamă și alegeri. Vom ajuta colectivele de întocmire a dărilor de seamă să aleagă din noianul de probleme pe cele principale, să le trateze cu multă combativitate, să pună accent atît pe problemele economice, cît și pe cele privind viața internă de partid, creșterea rîndurilor partidului, munca politică de masă, conducerea organizațiilor de masă etc. Ce aspecte veți analiza în darea de seamă ? Irina Iacoban, profesoară, secretara organizației de partid de la Liceul „Dragoș Vodă“ din Cîmpulung. Experiența arată că numai o dare de seamă substanțială, analitică, combativă poate Anchetă realizată de TH. CONSTANTINESCU și GH. BADEA (Continuare în pagina a AUTUMNALE Metaforele bătrînului dascăl Mărunt și fragil, bătrînul dascăl din Cucorăni se mișcă prin atmosfera toamnei cu infinite precauții. O poartă în transparența privirilor sale liniștite, în zîmbetul său cald și mereu uimit, în gesturile calme și măsurate. Anotimpul începe de fapt pe masa sa de lucru. Se afirmă între oscilațiile balanței extrem de sensibile și strălucirea curioasă și iscoditoare a lupei. Se aflau acolo, pe masa de lucru, cîteva mostre ale toamnei, din zonele cele mai subtile. Un pumn de piersici aurii, cu obrajii pufoși și niște mere galbene ca ceara. Cu mîna sa muncită și sigură, de chirurg vegetal, Dumitru Cristea ridicase în lumină un fruct cu profil de medalie. Era o piersică ciudată, cum nu mai văzusem. O ținea între degete ca pe un minuscul disc solar. Turtită de China, soi originar din Asia centrală, rodise pentru prima oară la Cucorăni. Despicînd-o în două, mi-a oferit-o cu ceremonii orientale. Mușcam cu sfială din miezul zemos și dulce, copleșit de arome. Antrenat în minuțioase explicații, pe măsură ce vorbea, după un obicei pe care i-l știam de mult, bătrînul dascăl se însuflețise, mistuit de flăcările jucăușe ale vechii sale pasiuni. Nerăbdător, îmi arăta planșele colorate pe care le întocmise pentru un tratat despre cultura piersicilor în nordul Moldovei. Se simțise cam bolnav în dimineața vizitei mele, dar acum îi trecuse. Mă invita să-i cercetez livada de piersici. GEORGE SIDOROVICI (Continuare în pagina a Ili-a) TRANSPORTURILE TOAMNEI înainte de a relata faptele, se impune o concluzie: în prezent continuă să existe serioase defecțiuni în folosirea mijloacelor de transport. Vineri, la Dorohoi, în baza de recepție a sfeclei, pentru descărcarea a nouă vehicule mecanizate erau doar 5 oameni... Iată de ce numeroși șoferi nu s-au plîns că abia reușesc să facă două transporturi în jumătate de zi, de la numai 5 km., iar alții, de la distanțe mai mari — și mai puțin. Fiecare își aștepta rîndul cîte 1—2 ore... Lipsa descărcătorilor apare cel puțin nejustificată pentru cooperative agricole ca cele din Trestiana, Hilișeu, Ibănești, aflate nu departe de baza de sfeclă. In schimb, pentru cooperatorii din Horodiștea, la peste 50 km. de bază, desigur, e greu să se deplaseze aici. Ar fi normal ca tovarășii din conducerea uniunii raionale Dorohoi a cooperativelor agricole să se sesizeze de această stare de lucruri și să intervină pentru cooperarea între unități în descărcarea operativă a produselor ce sosesc in baze, pentru a folosi mai bine mijloacele de transport. O deficiență de altă natură se constată în modul cum lucrează comandamentul raional pentru agricultură din Botoșani, dar nu numai el. Iată însă ce ne spune în această direcție Mihai Bîrliga, președintele cooperativei agricole din Roma : — In fiecare seară sîntem întrebați de cîte camioane avem nevoie, dar niciodată nu ni se comunică cîte ni se vor trimite a doua zi. Din această cauză foarte mulți oameni (vineri au fost 13) stau și pierd timpul în așteptarea autocamioanelor, care, de obicei,1 nu mai vin sau vin într-un număr foarte mic față de cele comandate. Oare de ce nu înțeleg comandamentele raionale că la fel de important este și pentru conducerile cooperativelor agricole să cunoască ce număr de mașini li se vor trimite, pentru a-și putea organiza judicios munca? Doar e clar pentru oricine că acum nici un om nu are timp de pierdut. Și încă un aspect. La Vorniceni — Săveni este în general bine organizată munca la transporturi (iată și rezultatele: s-au cărat 507 tone floareasoarelui, bețele de floarea-soarelui de pe 428 ha., porumbul de pe 400 ha. etc.). In baza de recepție a sfeclei unii brigadieri mai puțin exigenți, ca C. Grigorescu, au expediat sfeclă cu frunze. Au trebuit să stea acolo mijloacele de transport pînă a fost curățată cantitatea respectivă. Dar, la baza Vorniceni, mijloacele de transport mai lipsesc din timpul de lucru și din cauză că frontul de descărcare nu este bine utilizat, aglomerîndu-se nejustificat camioanele pe o porțiune foarte mică. In legătură , cu felul cum se desfășoară recoltatul și transportul sfeclei, ing. Dumitru Blaj, directorul Fabricii de la I. MAXIMIUC (Continuare in pagina a II-a) PE STADIONUL „ARENI“-SUCEAVAi AZI, UN NOU CUPLAJ Relatări în pagina a II-a