Zori Noi, februarie 1967 (Anul 20, nr. 5951-5974)

1967-02-14 / nr. 5962

y J j nu muSHM ACTIVITățII ieîmcBB I CEN'I'HAI.. ,M.­EMINHSC IN NUMĂRUL Din experiența coopera­­tivei agricole de produc­ție Bălcăuți CULTIVAREA CARTOFULUI cititori Anul XXI nr. 5962 Organ al Comitetului regional Suceava al F. C. R. și al Sfatului popular regional REDACȚIE CITITORI Sport. Schi, bas­chet, fotbal 4 pagini 25 bani marți 14 februarie 1967 „PLAG­A“ PIERDERILOR _ PLANIFICATE TREBUIE TRATATĂ CU TOATĂ EXIGENȚA Este un lucru firesc ca orice activitate productivă să se fi­nalizeze cu beneficii, să fie rentabilă. Aceasta este­ con­diția fundamentală a prospe­rității economiei, a progresului ei material. Cheltuielile oca­zionate de producerea bunuri­lor trebuie să fie în­­ toate ca­zurile mai mici decît prețurile de valorificare, de vînzare a acestora. Mai bine zis, ar trebui să fie, deoarece există încă întreprinderi industriale, și economice , a căror produc­­­­ție nu se soldează cu­­ benefi­cii, ci, din contra, cu pierderi.. Intr-o asemenea situație se află, la ora actuală, și între­prinderea care pune în minieră Suceava, valoare zăcă­mintele de la Leșul Ursului. Faptul nl poate fi pus pe sea­ma „tinereții" întreprinderii. De la intrarea în producție a minei au trecut aproape d­oi ani. Realitatea este că posibi­litățile existente, uriașele re­zerve interne nu sunt valori­ficate, ceea ce face ca prețul de­ cost al minereului să fie foarte ridicat. •Plenara din decembrie 1966 a­­ C.C. al P.C.R. a subliniat cu tărie necesitatea rentabili­zării tuturor­­ întreprinderilor, bararea căilor ce duc la pier­deri, spre a spori continuu e­­f­iciența activității economice. Ne revine, sarcina să organi­­­zâm superior producția, s-o așezăm pe baze științifice. Cu cheltuieli materiale și de muncă minime -să obținem mai multe produse și de mai bună calitate. Un­­ studiu efectuat recent în, complexul nostru arată că ac­țiunile ce se impun în acest scop trebuie să se declanșeze din două direcții. Parte să pornească de­­ la noi, iar altele să fie­ realizate, cu sprijinul susținut al forului tutelar, Mi­nisterul Minelor. In cele ce urm­­ează mă voi referi, mai ales, la marile re­­zerve de care dispune între­prinderea noastră — și a că­ror folosire depinde de noi, pentru îmbunătățirea activită­ții economice. VALERIU UNGUREANU inginer șef al Întreprinderii miniere Suceava •O cale de diminuare a pier­derilor o constituie obținerea cu aceleași efective de mun­că a unei producții sporite. In momentul de față suntem­ preocupați, de îmbunătățirea conținutului metalelor în mi­nereul prelucrat prin: efectua­rea unei selecționări mai bune în :abataje, pușcărea selectivă, micșorarea diluției. Supra­veghem cu mai multă atenție procesul tehnologic la uzina de preparare Tarnița. Consi­derăm că astfel, în­ ramura minereurilor nem­etalifere, res­pectiv la barită, realizările valorice pot fi sporite cu pes­te un milion lei prin crește­rea ponderei producției de ca­­­litatea I. Există în întreprind­ere po­sibilitatea sporirii productivi­tății muncii și îmbunătățirii utilizării fondului de timp. Valorificarea acestor rezerve presupune diminuarea efecti­velor muncitorilor neproduc­tivi, care, în prezent, sunt în­drumați să lucreze în abataje, să contribuie efectiv la reali­zarea planului. Nu va trebui să pierdem din vedere înlă­turarea unor deficiențe de or­ganizare, în folosirea utilaje­lor, aprovizionarea cu mate­riale. Antezdrobirea de la Ro­tație are o capacitate care de­pășește cerințele actuale ale uzinei. Totuși­­ în anumite pe­­­rioade, și aici au existat ștran­­­gulări, cu­­ influențe negative asupra­­ realizării producției, determinate, printre altele, de frecventele defecțiuni electro­mecanice­ cauzate, la rîndul lor, de lipsa personalului ca­lificat. Ceea ce trebuie să în­treprindem e clar : să mani­festăm mai multă preocupare pentru calificarea și ridicarea calificării muncitorilor de dife­­­rite­­ meserii. In ce privește u­­tilizarea rațională a utilajelor de la ante zdrobire, conducerea Rotației, serviciile producție, tehnic și organizarea muncii vor trece neintirziat la întoc­mirea unui studiu în vederea efectuării transportului mine­reului la Rotație în două schimburi. In felul, acesta și antezdrobirea vor lucra în două schimburi, eliminîndu-se, chel­­­tuielile celui­­ de-al treilea­ s­chimb .care,­­ în­­ pioniera­tul de față, nu sunt justificate, chel­tuieli ce ating suma de aproa­pe 700.000 lei. Productivitatea muncii poate cunoaște­ o­ în­semnată creștere prin aplicarea unor m­etode noi de­­ exploatare... Condițiile de muncă ale mi­nei permit aplicarea­­ cu efi­ciență a metodei de exploa­tare asteriderită cu susținere­ și­ rambleiere prin­ deversare (Continuare în pag. a III-a) Filatura de in și cînepă din Fălticeni. Laboranta Leon­tina Tenciu, determinînd num­arul metric al firelor Fire de in în amestec cu poliesteri La Filatura de inv și­ cîn­e­­pă din Fălticeni s-a expe­rimentat cu succes obține­rea de fire din fibră de in în amestec cu celofibră și poliesteri..Firele obținu­te după noile rețete sunt superioare din punct de vedere calitativ față de cele ce se fabrică în pre­zent. Ele sunt mai elastice, au uniformitate, finețe și rezistență sporite. Țesături­le­ capătă un aspect­­ , mai plăcut, sunt nesifonabile și au durabilitate mai mare. Prin producerea acestor fire indicii de utilizare a mașinilor cresc cu 12 la sută la sortimentele de fi­nețe comparabile. Ținînd seama de dezvol­tarea în viitor a produc­ției 7 de fibre sintetice, Mi­nisterul Industriei Ușoare a hotărît să construiască la Filatura din Fălticeni stație pilot pentru produ­c­­erea de fire combinate. Pregătirile au și început, în halele de producție , se reamplasează mașinile pen­­tru ca, printr-o mai­ bună folosire a­ spațiilor, să se facă­ loc utilajelor necesare stației pilot, prevăzută să intre în producție în ulti­mul trimestru din acest an. DECADA ! Cu ce ritm am început luna februarie ? „Prima decadă a lunii februa­rie marchează continuarea re­zultatelor bune obținute­­ în producție încă din prima zi a anului. Marea majoritate a în­treprinderilor industriale și e­­conomice­­ ale regiunii și-au în­deplinit și depășit sarcinile indicatorilor planificați. Peste prevederile planului primelor zece zile, din februarie au fost produse însemnate cantități de barită, celuloză și semicelulo­­ză, plăci fibrolemnoase, carne bovine, preparate din carne, unt, lapte praf și de consum­­, zahăr ș.a. Se confirmă astfel că producția celui de al doi­lea an al cincinalului a fost mai bine pregătită și în între­prinderile regiunii, că a cres­­cut sub toate raporturile răs­punderea față de îndeplinirea exemplară a planului. Sunt însă și unități care­­ con­tinuă să înregistreze rămîneri în urmă față de sarcinile ce le-au primit. In această pri­mă decadă, la 6 din principa­lele produse nu se realizează planul la: concentrat de pi­rită, lemn de celuloză, mobi­lă, carne de porc, brînzeturi și var gras. Cauzele trebuie căutate în perimetrul subiec­tivului. Absențele nemotivate rămîn una dintre acestea. întreprin­derea minieră Suceava, de e­­xemplu, înregistrează în prima decadă din februarie 1.000 zile­­ om lipsuri nemotivate din producție. Un calcul sim­plu arată că în acest fond de timp se puteau extrage apro­ximativ 2.600 tone minereu. Absențelor nemotivate li se a­­daugă lipsurile din aprovizio­nare. Fronturile de lucru nu sunt­ asigurate în permanență cu cantități suficiente de ram­bleu, ceea ce face ca produc­ția să sufere. Se cere o mai activă­ intervenție a conduce­rii întreprinderii, a comitetu­lui și organizațiilor de­ partid pentru întărirea disciplinei în muncă, pentru asigurarea u­­nor condiții cât mai bune de lucru și de viață muncitorilor în vederea permanentizării lor, în sectorul forestier se re­simte insuficiența mijloacelor de transport. Pe de o parte, și I.M.T.F. Gura - Humorului, autovehiculele nu sunt folosite la întreaga capacitate, pe de­ altă parte, D.R.T.A. nu oferă, sprijin suficient unităților be­neficiare. Și, în­­ felul acesta, timpul optim pe care îl. .josfe...­ră iarna pentru scoaterea ma­terialului lemnos din parchete nu-i valorificat la maximum. Este necesară, prin urmare, o mai strânsă și fructuoasă cola­borare, între D.R.E.F. și DRTA, alături de remedierea lipsuri­lor ce aparțin I.M.T.F. Nu trebuie uitat că neasigurarea la timp a mijloacelor de trans­port a dus la nerealizarea de către unele unități a sarcinilor de export, (exemplu: I. F. Su­ceava). Nerealizarea planului de producție la mobilă a fost de­terminată de faptul că atît la C.I.L. Suceava cit ... și la IPROFIL aprovizionarea cu materiale nu a fost asigurată din timp. Au lipsit furnirul de nuc, feroneria etc. Asta do­vedește că în activitatea com­partimentelor­. de specialitate din unitățile respective au fost neglijate laturi esențiale de care­­ depind ritmicitatea pro­­-BBCțteip­ b'UHa ei. desfășurare. Se înregistrează unele ne­­realizări și la producția mar­fă vîndută­ și încasată. Pe pri­­ m. OPRIȘAN (Continuare în pagina a III-a) I. F. Gura - Humorului — gura de exploatare forestie­ră Maghernița. La rampa de încărcare a funicularului. Fruntași ai întrecerii socialiste pe 1966 556 de muncitori, 82 de bri­găzi și echipe din unitățile raionului Cîmpulung, care printr-o muncă susținută și-au adus o contribuție însemnată :«­» —---- :^ ă : i — ~ 1 d­ 1 taiTi­Ui ca inuit ai un u­ui uc plan, au cinstea binemeritată de a primi diplomele și insigne­le de fruntași în întrecerea so­cialistă pe anul 1966. Printre întreprinderile cu cei mai mulți fruntași sînt : X. F. Moldovița, Î.F. Cîmpu­lung, Fabrica de mucava „Mo­lidul“, Fabrica de conserve din lapte „Raraul“ și depoul C.F.R. Mulți dintre fruntașii anu­lui 1966, printre care Gavril Latiș, Traian Pireu, Gheorghe Oancea de la F.C.L. „Rarăul“, Ioan Lucan, Titus Bursuc, Ion Balahura, Ion Onofreiciuc, Va­sile Zbranca, forestieri, Tra­ian Străbuc, Nicodim Ra­­țiu, Savel Moraru de la C.F.R. și alții, sunt pentru a patra oară fruntași în între­cerea socialistă. La Uzinele textile „Mol­dova“ Botoșani, bucuria de a primi titlul de „Fruntaș în în­trecerea socialistă“ pe anul 1966 a revenit unui număr de 161 tovarăși. Mihai Hrițcu, Natalia Corneanu, Natalia Gorgoș ș.a. au primit această distincție pentru a patra oară. 85 de insigne de „Fruntaș în întrecerea socialistă pe a­­nul 1966“ au fost înmînate și în sectorul de confecții și len­jerie al Botoșani. F­abricii de confecții Petru Coșoveanu, Vasile Bălăucă, Didina Răilea­­nu, Marcel Chetraru sunt doar cîțiva dintre cei care au pri­mit pentru a patra oară aceas­tă distincție. Fruntașe în în­trecerea socialistă pe anul 1986 au fost confirmate și bri­găzile 9, 11, 12 și 21, conduse de către comuniștii Marcel Chetraru, Gheorghe Nica, Con­stantin Pancu și Adela Pe­trovich Mecanicul C. Acosti­­noaie, de la G.A.S. Ionă­­șeni — Dorohoi, lucrînd la montarea unui dife­rențial In campania electorală In cadrul acțiunilor întreprinse pe linia intensificării mun­cii politice­ de masă în campania electorală, duminică s-au de­plasat la sate numeroși conferențiari, activiști de partid, de stat și obștești,­profesori, juriști etc., care au conferențiat­ des­pre „Creșterea rolului și atribuțiilor sfaturilor populare în eta­pa actuală“. Expunerea cuprinde un succint tablou al înfăptuirilor po­porului român condus de partid, în­ înflorirea necontenită a pa­triei. Subliniind adîncul democratism al orinduirii noastre, con­ferențiarii s-au referit pe larg­ la creșterea rolului sfaturilor populare în mobilizarea maselor de oameni ai muncii la condu­cerea și rezolvarea treburilor economice, social - culturale gospodărești locale, la contribuția ce și-o aduc in vederea în­și făptuirii sarcinilor planului cincinal — etapă nouă in operă de construire a socialismului în patria noastră. Expunerile s-au bucurat de larga participare a oamenilor muncii de la sate. Candidații F. D. P. La sfat cu alegătorii­­ I .. . i ■ STULPICANI Gavril Ostanschi, este cunos­cut în comună ca un munci­tor harnic care, în­­ calitate de președinte al sfatului popular,­ își aduce contribuția la toate înnoirile de aici. De aceea, la întâlnirea cu alegătorii din circumscripția­­, electorală nr. 12, care l-au propus din nou candidat, oamenii au adus în discuție noi măsuri pentru buna gospodărire a localității. In ultimii ani, comuna s-a dezvoltat în­spre binele nos­tru — spunea pensionarul Lá­zár Rotaru. Liceul, căminul cultural, școala­­ nouă,­ au fost cerute de alegători și tot ei au fost aceia care au sprijinit organele de partid și de stat pentru a le înfăptui. Tovară­șul Ostanschi este în măsură să ne sprijine pentru amena­jarea unor fintîni publice de care se simte nevoia­­ și în circumscripția noastră, precum și în construirea de trotuare de-a lungul șoselei ce trece prin comună. Alți vorbitori, ca Gheorghe Cozan și Felicia Cristureanu, arătau că locuitorii comunei au sprijinit­ sfatul popular în toate acțiunile, anul trecut realizîndu-se, numai prin mun­că patriotică, lucrări în valoa­re de 250.000 lei. Ei au pro­pus ca pe baza fondurilor de contribuție voluntară, din care s-au adunat peste 300.000 lei, să înceapă lucrările de electri­ficare a comunei, iar organele comerciale să sprijine aprovi­zionarea cooperativei cu ma­teriale de construcții solicita­te de­ locuitori. Tovarășul Gavril Ostanschi a răspuns­ celor de față, apre­ciind propunerile făcute ca fi­ind realizabile. El a arătat că, pe baza propunerilor din­ pe­rioada depunerii candidaturi­lor, sfatul popular a luat deja unele măsuri. Astfel, în vede­rea construirii podețelor, au fost procurate 35 tuburi din beton,­ iar pentru fertilizarea izlazului comunal, în afară de mun­ca patriotică pentru între­ținere și­ curățire, se vor folosi îngrășăminte schimice, din care s-au procurat circa 10.000 kg. Dotări cu noi mașini S.M.T. din regiune au fost dotate cu tractoare, mașini agricole și utilaje. Printre acestea se numără zece trac­toare pe șenile, de mare putere­ ,ce vor fi folosite la lu­crări speciale, 16 tractoare U — 651, precum și 65 prese­i de ,balotat paie etc. Atelierele unor S.M.T. au­ primit în­­ dotare tuburi de oxigen, ventilatoare și alte utilaje. ÎNSEMNĂRI :­­ * * • • I . ‘ 4 » • • ‘ v. Acel „concret vizual“ pe care , :'A . • v : : •, S - ' t ' Xi i . unii nu vor să-l tradă Intr-o ședință a consiliului de­ conducere al cooperativei agricole de producție din Valea Glodului se discuta, la un moment dat, cu fi­rească răspundere, despre actualitatea învăță­­mîntului agrozootehnic și importanța­ lui pen­tru îndeplinirea sarcinilor de producție. Refe­ritor la învățătură, era unanimă părerea că ea are o influență covîrșitoare pentru promovarea metodelor noi în muncă. Tovarășul inginer Eu­gen Piciu releva, printre altele, importanța filmului documentar agricol în procesul de în­sușire a cunoștințelor împărtășite de lectori. Este vorba de un concret vizual, spunea ei, cu alte cuvinte. La Valea Glodului sînt, astfel, re­zultate îmbucurătoare din acest punct de ve­dere. Cooperatorii privesc învățămîntul agro­zootehnic ca pe un prețios ajutor, iar sălile de cursuri sînt neîncăpătoare cînd are loc și proiecția unui film legat de tematica lecțiilor. Atunci devin „elevi“ toți cooperatorii. La fel se întîmplă și la Roșcani, în comuna Liteni, unde am nimerit în seara aceleiași zile într-o at­mosferă concentrată de studiu. Aici învățămîn­tul se desfășura consecutiv în trei săli,­ pe ani și pe probleme. Un tînăr lector, în persoană profesoarei de științele naturale Catinca Răi­­leanu, a propus chiar să scriem despre cursan­ții ei, „pentru că merită“. Există și aici păre­rea că filmul agricol este un prețios „material didactic“, iar cursanții doreau cu entuziasm cit mai multe filme și pe teme cît mai multi­ple. ‘ Și dacă situația se prezintă astfel, mă în­trebam de ce atîta nepăsare în conducerea unor cooperative agricole de producție din raionul Fălticeni pentru contractarea unor firme de a­­cest gen? Un răspuns ar reieși dintr-un anumit „spirit de economie“, așa cum argumentează cooperativele agricole de producție din Hîrtop, Rotunda, Băișești, Boroaia, Reuseni, Drăgușeni etc. Iată, așadar, și cîteva exemple negative, consemnate cu destulă tristețe, și poate sînt și altele asemănătoare. N-ar fi rău ca inginerii, președinții și contabilii cooperativelor agricole din raionul Fălticeni, care „nu au nevoie și de filme“, să citească aceste exemple direct la sursă, la Valea Glodului și Roșcani adică. I. MURGEANU BUCEGEA •"In circumscripțiile electora­le­­ nr. 4 și 8 din comuna Bu­cecea candidează tovarăș: Petru, Jilava, contabil, și, res­pectiv,­­ Ion Qnișa, muncito­­ri libil la fabrica de zahăr di Idealitate. La întâlnirile care,le-au avut recent cu ale­r­gătorii lor, candidații au fă­cut un succint tablou al rea­lizărilor înfăptuite de popor, nostru, condus de partid, ară­tând în încheiere că și Buce­cea este o localitate în plin dezvoltare și înflorire, s-au înființat o stațiune die mașini și tractoare, un liceu , există o cooperativă agricol care obține rezultate bune funcționează secții ale I.C.I.L și I.R.I.C. Existența unitățile economice, și, în primul rînd a fabricii de zahăr, a dus­­ construirea a numeroase o­biective de interes obștesc blocuri de locuințe,­­ un ciul modern, magazine de desface­re etc. . Ei au arătat că locali­tatea este în curs de sistema­tizare, locuitorii lucrînd d­ E. MORE­A (Continuare și pagina a III-a)

Next