Zori Noi, februarie 1967 (Anul 20, nr. 5951-5974)
1967-02-14 / nr. 5962
y J j nu muSHM ACTIVITățII ieîmcBB I CEN'I'HAI.. ,M.EMINHSC IN NUMĂRUL Din experiența cooperativei agricole de producție Bălcăuți CULTIVAREA CARTOFULUI cititori Anul XXI nr. 5962 Organ al Comitetului regional Suceava al F. C. R. și al Sfatului popular regional REDACȚIE CITITORI Sport. Schi, baschet, fotbal 4 pagini 25 bani marți 14 februarie 1967 „PLAGA“ PIERDERILOR _ PLANIFICATE TREBUIE TRATATĂ CU TOATĂ EXIGENȚA Este un lucru firesc ca orice activitate productivă să se finalizeze cu beneficii, să fie rentabilă. Aceasta este condiția fundamentală a prosperității economiei, a progresului ei material. Cheltuielile ocazionate de producerea bunurilor trebuie să fie în toate cazurile mai mici decît prețurile de valorificare, de vînzare a acestora. Mai bine zis, ar trebui să fie, deoarece există încă întreprinderi industriale, și economice , a căror producție nu se soldează cu beneficii, ci, din contra, cu pierderi.. Intr-o asemenea situație se află, la ora actuală, și întreprinderea care pune în minieră Suceava, valoare zăcămintele de la Leșul Ursului. Faptul nl poate fi pus pe seama „tinereții" întreprinderii. De la intrarea în producție a minei au trecut aproape doi ani. Realitatea este că posibilitățile existente, uriașele rezerve interne nu sunt valorificate, ceea ce face ca prețul de cost al minereului să fie foarte ridicat. •Plenara din decembrie 1966 a C.C. al P.C.R. a subliniat cu tărie necesitatea rentabilizării tuturor întreprinderilor, bararea căilor ce duc la pierderi, spre a spori continuu eficiența activității economice. Ne revine, sarcina să organizâm superior producția, s-o așezăm pe baze științifice. Cu cheltuieli materiale și de muncă minime -să obținem mai multe produse și de mai bună calitate. Un studiu efectuat recent în, complexul nostru arată că acțiunile ce se impun în acest scop trebuie să se declanșeze din două direcții. Parte să pornească de la noi, iar altele să fie realizate, cu sprijinul susținut al forului tutelar, Ministerul Minelor. In cele ce urmează mă voi referi, mai ales, la marile rezerve de care dispune întreprinderea noastră — și a căror folosire depinde de noi, pentru îmbunătățirea activității economice. VALERIU UNGUREANU inginer șef al Întreprinderii miniere Suceava •O cale de diminuare a pierderilor o constituie obținerea cu aceleași efective de muncă a unei producții sporite. In momentul de față suntem preocupați, de îmbunătățirea conținutului metalelor în minereul prelucrat prin: efectuarea unei selecționări mai bune în :abataje, pușcărea selectivă, micșorarea diluției. Supraveghem cu mai multă atenție procesul tehnologic la uzina de preparare Tarnița. Considerăm că astfel, în ramura minereurilor nemetalifere, respectiv la barită, realizările valorice pot fi sporite cu peste un milion lei prin creșterea ponderei producției de calitatea I. Există în întreprindere posibilitatea sporirii productivității muncii și îmbunătățirii utilizării fondului de timp. Valorificarea acestor rezerve presupune diminuarea efectivelor muncitorilor neproductivi, care, în prezent, sunt îndrumați să lucreze în abataje, să contribuie efectiv la realizarea planului. Nu va trebui să pierdem din vedere înlăturarea unor deficiențe de organizare, în folosirea utilajelor, aprovizionarea cu materiale. Antezdrobirea de la Rotație are o capacitate care depășește cerințele actuale ale uzinei. Totuși în anumite perioade, și aici au existat ștrangulări, cu influențe negative asupra realizării producției, determinate, printre altele, de frecventele defecțiuni electromecanice cauzate, la rîndul lor, de lipsa personalului calificat. Ceea ce trebuie să întreprindem e clar : să manifestăm mai multă preocupare pentru calificarea și ridicarea calificării muncitorilor de diferite meserii. In ce privește utilizarea rațională a utilajelor de la ante zdrobire, conducerea Rotației, serviciile producție, tehnic și organizarea muncii vor trece neintirziat la întocmirea unui studiu în vederea efectuării transportului minereului la Rotație în două schimburi. In felul, acesta și antezdrobirea vor lucra în două schimburi, eliminîndu-se, cheltuielile celui de-al treilea schimb .care, în pionieratul de față, nu sunt justificate, cheltuieli ce ating suma de aproape 700.000 lei. Productivitatea muncii poate cunoaște o însemnată creștere prin aplicarea unor metode noi de exploatare... Condițiile de muncă ale minei permit aplicarea cu eficiență a metodei de exploatare asteriderită cu susținere și rambleiere prin deversare (Continuare în pag. a III-a) Filatura de in și cînepă din Fălticeni. Laboranta Leontina Tenciu, determinînd numarul metric al firelor Fire de in în amestec cu poliesteri La Filatura de inv și cînepă din Fălticeni s-a experimentat cu succes obținerea de fire din fibră de in în amestec cu celofibră și poliesteri..Firele obținute după noile rețete sunt superioare din punct de vedere calitativ față de cele ce se fabrică în prezent. Ele sunt mai elastice, au uniformitate, finețe și rezistență sporite. Țesăturile capătă un aspect , mai plăcut, sunt nesifonabile și au durabilitate mai mare. Prin producerea acestor fire indicii de utilizare a mașinilor cresc cu 12 la sută la sortimentele de finețe comparabile. Ținînd seama de dezvoltarea în viitor a producției 7 de fibre sintetice, Ministerul Industriei Ușoare a hotărît să construiască la Filatura din Fălticeni stație pilot pentru producerea de fire combinate. Pregătirile au și început, în halele de producție , se reamplasează mașinile pentru ca, printr-o mai bună folosire a spațiilor, să se facă loc utilajelor necesare stației pilot, prevăzută să intre în producție în ultimul trimestru din acest an. DECADA ! Cu ce ritm am început luna februarie ? „Prima decadă a lunii februarie marchează continuarea rezultatelor bune obținute în producție încă din prima zi a anului. Marea majoritate a întreprinderilor industriale și economice ale regiunii și-au îndeplinit și depășit sarcinile indicatorilor planificați. Peste prevederile planului primelor zece zile, din februarie au fost produse însemnate cantități de barită, celuloză și semiceluloză, plăci fibrolemnoase, carne bovine, preparate din carne, unt, lapte praf și de consum, zahăr ș.a. Se confirmă astfel că producția celui de al doilea an al cincinalului a fost mai bine pregătită și în întreprinderile regiunii, că a crescut sub toate raporturile răspunderea față de îndeplinirea exemplară a planului. Sunt însă și unități care continuă să înregistreze rămîneri în urmă față de sarcinile ce le-au primit. In această primă decadă, la 6 din principalele produse nu se realizează planul la: concentrat de pirită, lemn de celuloză, mobilă, carne de porc, brînzeturi și var gras. Cauzele trebuie căutate în perimetrul subiectivului. Absențele nemotivate rămîn una dintre acestea. întreprinderea minieră Suceava, de exemplu, înregistrează în prima decadă din februarie 1.000 zile om lipsuri nemotivate din producție. Un calcul simplu arată că în acest fond de timp se puteau extrage aproximativ 2.600 tone minereu. Absențelor nemotivate li se adaugă lipsurile din aprovizionare. Fronturile de lucru nu sunt asigurate în permanență cu cantități suficiente de rambleu, ceea ce face ca producția să sufere. Se cere o mai activă intervenție a conducerii întreprinderii, a comitetului și organizațiilor de partid pentru întărirea disciplinei în muncă, pentru asigurarea unor condiții cât mai bune de lucru și de viață muncitorilor în vederea permanentizării lor, în sectorul forestier se resimte insuficiența mijloacelor de transport. Pe de o parte, și I.M.T.F. Gura - Humorului, autovehiculele nu sunt folosite la întreaga capacitate, pe de altă parte, D.R.T.A. nu oferă, sprijin suficient unităților beneficiare. Și, în felul acesta, timpul optim pe care îl. .josfe...ră iarna pentru scoaterea materialului lemnos din parchete nu-i valorificat la maximum. Este necesară, prin urmare, o mai strânsă și fructuoasă colaborare, între D.R.E.F. și DRTA, alături de remedierea lipsurilor ce aparțin I.M.T.F. Nu trebuie uitat că neasigurarea la timp a mijloacelor de transport a dus la nerealizarea de către unele unități a sarcinilor de export, (exemplu: I. F. Suceava). Nerealizarea planului de producție la mobilă a fost determinată de faptul că atît la C.I.L. Suceava cit ... și la IPROFIL aprovizionarea cu materiale nu a fost asigurată din timp. Au lipsit furnirul de nuc, feroneria etc. Asta dovedește că în activitatea compartimentelor. de specialitate din unitățile respective au fost neglijate laturi esențiale de care depind ritmicitatea pro-BBCțteip b'UHa ei. desfășurare. Se înregistrează unele nerealizări și la producția marfă vîndută și încasată. Pe pri m. OPRIȘAN (Continuare în pagina a III-a) I. F. Gura - Humorului — gura de exploatare forestieră Maghernița. La rampa de încărcare a funicularului. Fruntași ai întrecerii socialiste pe 1966 556 de muncitori, 82 de brigăzi și echipe din unitățile raionului Cîmpulung, care printr-o muncă susținută și-au adus o contribuție însemnată :«» —---- :^ ă : i — ~ 1 d 1 taiTiUi ca inuit ai un uui uc plan, au cinstea binemeritată de a primi diplomele și insignele de fruntași în întrecerea socialistă pe anul 1966. Printre întreprinderile cu cei mai mulți fruntași sînt : X. F. Moldovița, Î.F. Cîmpulung, Fabrica de mucava „Molidul“, Fabrica de conserve din lapte „Raraul“ și depoul C.F.R. Mulți dintre fruntașii anului 1966, printre care Gavril Latiș, Traian Pireu, Gheorghe Oancea de la F.C.L. „Rarăul“, Ioan Lucan, Titus Bursuc, Ion Balahura, Ion Onofreiciuc, Vasile Zbranca, forestieri, Traian Străbuc, Nicodim Rațiu, Savel Moraru de la C.F.R. și alții, sunt pentru a patra oară fruntași în întrecerea socialistă. La Uzinele textile „Moldova“ Botoșani, bucuria de a primi titlul de „Fruntaș în întrecerea socialistă“ pe anul 1966 a revenit unui număr de 161 tovarăși. Mihai Hrițcu, Natalia Corneanu, Natalia Gorgoș ș.a. au primit această distincție pentru a patra oară. 85 de insigne de „Fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1966“ au fost înmînate și în sectorul de confecții și lenjerie al Botoșani. Fabricii de confecții Petru Coșoveanu, Vasile Bălăucă, Didina Răileanu, Marcel Chetraru sunt doar cîțiva dintre cei care au primit pentru a patra oară această distincție. Fruntașe în întrecerea socialistă pe anul 1986 au fost confirmate și brigăzile 9, 11, 12 și 21, conduse de către comuniștii Marcel Chetraru, Gheorghe Nica, Constantin Pancu și Adela Petrovich Mecanicul C. Acostinoaie, de la G.A.S. Ionășeni — Dorohoi, lucrînd la montarea unui diferențial In campania electorală In cadrul acțiunilor întreprinse pe linia intensificării muncii politice de masă în campania electorală, duminică s-au deplasat la sate numeroși conferențiari, activiști de partid, de stat și obștești,profesori, juriști etc., care au conferențiat despre „Creșterea rolului și atribuțiilor sfaturilor populare în etapa actuală“. Expunerea cuprinde un succint tablou al înfăptuirilor poporului român condus de partid, în înflorirea necontenită a patriei. Subliniind adîncul democratism al orinduirii noastre, conferențiarii s-au referit pe larg la creșterea rolului sfaturilor populare în mobilizarea maselor de oameni ai muncii la conducerea și rezolvarea treburilor economice, social - culturale gospodărești locale, la contribuția ce și-o aduc in vederea înși făptuirii sarcinilor planului cincinal — etapă nouă in operă de construire a socialismului în patria noastră. Expunerile s-au bucurat de larga participare a oamenilor muncii de la sate. Candidații F. D. P. La sfat cu alegătorii I .. . i ■ STULPICANI Gavril Ostanschi, este cunoscut în comună ca un muncitor harnic care, în calitate de președinte al sfatului popular, își aduce contribuția la toate înnoirile de aici. De aceea, la întâlnirea cu alegătorii din circumscripția, electorală nr. 12, care l-au propus din nou candidat, oamenii au adus în discuție noi măsuri pentru buna gospodărire a localității. In ultimii ani, comuna s-a dezvoltat înspre binele nostru — spunea pensionarul Lázár Rotaru. Liceul, căminul cultural, școala nouă, au fost cerute de alegători și tot ei au fost aceia care au sprijinit organele de partid și de stat pentru a le înfăptui. Tovarășul Ostanschi este în măsură să ne sprijine pentru amenajarea unor fintîni publice de care se simte nevoia și în circumscripția noastră, precum și în construirea de trotuare de-a lungul șoselei ce trece prin comună. Alți vorbitori, ca Gheorghe Cozan și Felicia Cristureanu, arătau că locuitorii comunei au sprijinit sfatul popular în toate acțiunile, anul trecut realizîndu-se, numai prin muncă patriotică, lucrări în valoare de 250.000 lei. Ei au propus ca pe baza fondurilor de contribuție voluntară, din care s-au adunat peste 300.000 lei, să înceapă lucrările de electrificare a comunei, iar organele comerciale să sprijine aprovizionarea cooperativei cu materiale de construcții solicitate de locuitori. Tovarășul Gavril Ostanschi a răspuns celor de față, apreciind propunerile făcute ca fiind realizabile. El a arătat că, pe baza propunerilor din perioada depunerii candidaturilor, sfatul popular a luat deja unele măsuri. Astfel, în vederea construirii podețelor, au fost procurate 35 tuburi din beton, iar pentru fertilizarea izlazului comunal, în afară de munca patriotică pentru întreținere și curățire, se vor folosi îngrășăminte schimice, din care s-au procurat circa 10.000 kg. Dotări cu noi mașini S.M.T. din regiune au fost dotate cu tractoare, mașini agricole și utilaje. Printre acestea se numără zece tractoare pe șenile, de mare putere ,ce vor fi folosite la lucrări speciale, 16 tractoare U — 651, precum și 65 presei de ,balotat paie etc. Atelierele unor S.M.T. au primit în dotare tuburi de oxigen, ventilatoare și alte utilaje. ÎNSEMNĂRI : * * • • I . ‘ 4 » • • ‘ v. Acel „concret vizual“ pe care , :'A . • v : : •, S - ' t ' Xi i . unii nu vor să-l tradă Intr-o ședință a consiliului de conducere al cooperativei agricole de producție din Valea Glodului se discuta, la un moment dat, cu firească răspundere, despre actualitatea învățămîntului agrozootehnic și importanța lui pentru îndeplinirea sarcinilor de producție. Referitor la învățătură, era unanimă părerea că ea are o influență covîrșitoare pentru promovarea metodelor noi în muncă. Tovarășul inginer Eugen Piciu releva, printre altele, importanța filmului documentar agricol în procesul de însușire a cunoștințelor împărtășite de lectori. Este vorba de un concret vizual, spunea ei, cu alte cuvinte. La Valea Glodului sînt, astfel, rezultate îmbucurătoare din acest punct de vedere. Cooperatorii privesc învățămîntul agrozootehnic ca pe un prețios ajutor, iar sălile de cursuri sînt neîncăpătoare cînd are loc și proiecția unui film legat de tematica lecțiilor. Atunci devin „elevi“ toți cooperatorii. La fel se întîmplă și la Roșcani, în comuna Liteni, unde am nimerit în seara aceleiași zile într-o atmosferă concentrată de studiu. Aici învățămîntul se desfășura consecutiv în trei săli, pe ani și pe probleme. Un tînăr lector, în persoană profesoarei de științele naturale Catinca Răileanu, a propus chiar să scriem despre cursanții ei, „pentru că merită“. Există și aici părerea că filmul agricol este un prețios „material didactic“, iar cursanții doreau cu entuziasm cit mai multe filme și pe teme cît mai multiple. ‘ Și dacă situația se prezintă astfel, mă întrebam de ce atîta nepăsare în conducerea unor cooperative agricole de producție din raionul Fălticeni pentru contractarea unor firme de acest gen? Un răspuns ar reieși dintr-un anumit „spirit de economie“, așa cum argumentează cooperativele agricole de producție din Hîrtop, Rotunda, Băișești, Boroaia, Reuseni, Drăgușeni etc. Iată, așadar, și cîteva exemple negative, consemnate cu destulă tristețe, și poate sînt și altele asemănătoare. N-ar fi rău ca inginerii, președinții și contabilii cooperativelor agricole din raionul Fălticeni, care „nu au nevoie și de filme“, să citească aceste exemple direct la sursă, la Valea Glodului și Roșcani adică. I. MURGEANU BUCEGEA •"In circumscripțiile electorale nr. 4 și 8 din comuna Bucecea candidează tovarăș: Petru, Jilava, contabil, și, respectiv, Ion Qnișa, muncitori libil la fabrica de zahăr di Idealitate. La întâlnirile care,le-au avut recent cu alergătorii lor, candidații au făcut un succint tablou al realizărilor înfăptuite de popor, nostru, condus de partid, arătând în încheiere că și Bucecea este o localitate în plin dezvoltare și înflorire, s-au înființat o stațiune die mașini și tractoare, un liceu , există o cooperativă agricol care obține rezultate bune funcționează secții ale I.C.I.L și I.R.I.C. Existența unitățile economice, și, în primul rînd a fabricii de zahăr, a dus construirea a numeroase obiective de interes obștesc blocuri de locuințe, un ciul modern, magazine de desfacere etc. . Ei au arătat că localitatea este în curs de sistematizare, locuitorii lucrînd d E. MOREA (Continuare și pagina a III-a)