Zori Noi, februarie 1967 (Anul 20, nr. 5951-5974)

1967-02-23 / nr. 5970

CENTRALA­­ LINI­VERS­IT A. „M. EMINESCU“ IAȘI I IN NUMĂRUL DE AZ­­I . Opinii, preocupări, experiență: Caietele de notițe ale elevilor © ACTUALITATEA • CITITORI - REDACȚIE -CITITORI 9 SPORT: Spartachiada de iarnă © CALEIDOSCOP Anul XXI nr. 5971)­4 pagini 25 bani Joi 23 februarie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Se știe că iarna, condițiile de muncă pe șantiere sîn­­ mai grele. Dar intemperiile ano­timpului friguros, cu reper­cusiuni asupra calității, pot și trebuie făcute inofensive. Răs­pund­­ constructorii la acest imperativ ? In­­ multe cazuri, nu. Ritmul de lucru pe o serie de șantiere din regiune con­tinuă să fie foarte­­ lent. Nu se respectă graficele de­­ exe­cuție. Motivul­ ? Neaprovizio­­narea, ritmică și în cantități suficiente, cu materiale (fier­­beton,­­ fîșii prefabricate, cără­midă normală și eficientă, țeavă galvanizată de­ diferite diametre) etc­, etc. Sunt oare acestea singurele obstacole în calea unei execuții susținute și de calitate a lucrărilor, pe timp de iarnă ? Nerespectîndu-se măsurile prescrise de normativele teh­nice, o serie de lucrări sînt expuse înghețului, fenom­­en­ extrem de dăunător calității. Pe cele mai multe șantiere, punerea în operă a betoanelor se face fără proiect de orga­nizare, acestea neavînd la bază calcule termotehnice. Și lan­țul deficiențelor se prelungeș­te prin neînchiderea spațiilor de lucru, neizolarea termică a mijloacelor de transport, neîncălzirea apei și a agrega­telor, neasigurarea temperatu­rii optime de priză a betoane­lor. Să exemplificăm: Pe șan­tierul de locuințe din orașul Botoșani (coordonator al lucră­rilor, maistrul Nicolae Vîlcea­­nu) nu au fost luate toate măsurile de protejare a betoa­nelor turnate la blocul S­2. Urmările: pe unele porțiuni betoanele au înghețat. Faptul a avut urmări grave în perioa­da de dezgheț, pe parcursul exploatării construcției. Lu­crări noi se deteriorează, ne­­cesitând apoi remedieri. Este cineva tras la răspundere pentru acest mod defectuos de lucru, pentru cheltuielile suplimentare ocazionate de încălcarea normelor elemen­tare de protejare a lucrărilor pe timp friguros ? O asemenea răspundere există, dar nimeni n-o aplică. Cu­ privește chel­tuielile, le suportă... T.R.C. (adică bugetul statului). Dar de ce nu cei vinovați ? Ca să nu se ajungă la această situa­ție constructorul trebuia să-și îndeplinească cu conștiinciozi­tate toate îndatoririle ce-i re­veneau. Dar n-a făcut-o. Ce garanție oferă uneori constructorul că aceste stări de­ lucruri nu se vor mai re­peta ? In orașul Vatra Dornei, la un bloc de 58 de apartamen­te au fost turnate fundațiile fără ca, în prealabil, să fi fost luate­­ măsuri de protejare a acestora împotriva gerului. Ce a urmat, nu-i greu de aflat. Lucrări noi de consolidare a fundațiilor. Lucrări costisitoa­re, • bani irosiți. Se va motiva că acesta a fost un caz cu totul excepțional. Dar, din păcate, în munca constructorilor, a­­ceste cazuri s-au înmulțit. Iată, stațiile de betoane din ansamblurile de locuințe A­­rini - Suceava și orașul Ră­dăuți nu sunt suficient de bine acoperite. Basculantele, nepro­tejate termic. In timpul pre­parării și transportului, tem­peratura mortarului scade foarte mult. Și constructorul neglijează, astfel, calitatea lu­crărilor, liniștindu-se cu gîn­­dul că „merge și așa", iar de va fi cazul „se va remedia“. Pecetea lui „merge și așa" am găsit-o și în alte locuri. Agre­gatele de balastieră utilizate pe șantierul de locuințe din Botoșani sunt uneori prea ni­sipoase, prezentînd un pro­cent prea mare de părți levi­­gabile. Faptul are consecin­țe grave pe parcursul exploa­tării construcției. O problemă importantă de care trebuie să se țină sea­ma în construcții este și res­pectarea prescripțiilor tehnice de proiectare și executare a construcțiilor în terenuri ma­­cropolice, sensibile la înmu­iere. Ignorarea condițiilor tehnice de execuție a funda­țiilor și celorlalte elemente de rezistență a dus la conse­cințe grave asupra stării unor clădiri, provocînd prin aceas­ta pagube importante econo­miei naționale. Am avut prilejul să asis­tăm la recepția unui bloc înăl­țat la G.A.S. Ionășeni — Do­­rohoi. Ne-a uimit lipsa de conștiinciozitate cu care con­structorul (Grupul de șantiere nr. 1 Botoșani) a prezentat lucrarea. Orice urmă de con­trol intern prealabil era ab­sentă. Parchetul, în cîteva ca­ Ing. ION PLEȘUVU D.S.A."P.C." Suceava M. PRODAN (Continuare în pag. a III-a) In sprijinul manifestărilor cu cartea organizate de biblioteci Colectivul metodic al bibliotecii re­gionale, pentru a veni în sprijinul mani­festărilor cu cartea consacrate alegeri­lor de deputați în sfaturile populare co­munale, ce vor avea loc la 5 martie, a elaborat mai multe texte, printre care : „Alegerile în patria­ noastră socialistă“, (seară literară), „Satu­l românesc, ieri și azi“, (simpozion literar), și „Geografia nouă a României socialiste“ (montaj de versuri). Pe baza acestor materiale, ca și pe baza acelora întocmite de bibliote­cile raionale, bibliotecile de la sate, cu concursul activiștilor culturali și intelec­tualilor, organizează manifestări de masă primite cu interes de săteni. Prin con­ținutul lor, (asigurat de texte literare a­­decvate), aceste activități popularizează succesele obținute de poporul nostru în anii construcției socialiste, entuziasmul creator al oamenilor muncii de la orașe și sate Plăci fonoabsorbante La C.I.L Suceava, pe lingă fabrica de P.F.L., se va crea curînd o nouă secție pen­tru producerea de plăci fonoabsorbante. Aces­tea sînt plăci izolatoare, cu format special, pro­duse în fabrica de P.F.L. și prelucrate apoi în vederea îmbunătățirii proprietăților fonoabsor­bante. Operația constă în prelucrarea canturilor plăcilor, pentru a se putea realiza, prin îmbi­nare, panouri cu suprafețe mai mari, finisarea suprafețelor la mașini de șlefuit și acoperirea lor cu lacuri colorate. Proprietățile fonoabsorbante sunt date prin prelucrarea în continuare la o mașină de găurit cu 1.120 axe de burghiere sau la o pre­să care execută înțeparea plăcilor. în funcție de această ultimă operație, se obțin cele două sortimente de plăci fonoabsorbante , perforate și înțepate. Pînă în prezent, la C.I.L. Suceava, plăcile de felul acesta s-au realizat doar în mod ex­perimental, urmînd să se treacă în curînd la producție de serie. Plăcile fonoabsorbante au o largă între­buințare în construcții. Datorită proprietăților lor și aspectului estetic deosebit, ele se folosesc la construcția cabinelor telefonice, a sălilor de spectacole, a diverselor interioare etc. A In campania electorală Dialogul gospodarilor Pentru apropiatele alegeri de deputați în Sfatul popular comunal Horodniceni candidea­ză și tovarășa Marina Vlasie, femeie în plină putere de muncă, o harnică cooperatoare din satul Botești. Așezată între dealurile Răbîici și Lucăceștilor, această localitate, ca și întreaga comună, cunoaște an de an înnoiri ce-i dau alt aspect : casele sunt frumoase, multe construite în ultimii ani, ulițele îngrijite. Boteștenii, prin preocupările lor cotidiene, vizează noi înfăp­tuiri, cele mai importante de interes comun. Au dovedit aceasta la întîlnirea cetățenilor din circumscripția electorală, desfășurată chiar în casa candidatei lor, o gazdă ospitalieră. k"Vasile Păvăluc, Ilie Blanaru, Gheorghe Bondar, Costache Sofronia arătau că noua li­nie ferată care trece prin apropierea satului le este de mare folos, dar că trebuie să re­pare și să întrețină drumul de circa 2 km. care să facă legătura satului cu stația C.F.R. Lu­că­­cești. Tot ei au fost de părere să se construias­că în comună o baie publică. Alții, ca Dom­­nica Boacă, au arătat necesitatea întreținerii ulițelor ce duc spre tarlalele cooperativei agri­cole. (întrucît pe timp ploios acestea devin im­practicabile) , a construirii de podețe, întreți­nerii în mai bune condiții a izlazului comunal pentru ridicarea gradului lui de fertilitate. — Eu am învățat­ o carte pe candidata noastră, Maria Vlase, spunea învățătorul pen­sionar Gheorghe Todicescu. Văd că în munca ei obștească sprijină acțiunile de culturalizare a oamenilor. Pentru aceasta socot că ar fi bine ca, la sfatul popular să susțină dorința noas­tră, de a se construi în viitor, prin contribu­ția voluntară, un cămin cultural. Cooperatorul Florin Bondar arăta în a­­dunare că întinderea rețelei electrice în comu­nă e o necesitate ca „sarea-n bucate“ și că de aceasta trebuie să se preocupe deopotrivă atît sfatul popular, cit și locuitorii. Desigur, pretențiile oamenilor cresc pe măsura creșterii nivelului lor de trai și, așa cum arătau ei înșiși, își vor da osteneala să sprijine efectiv toate inițiativele menite să du­că la înfăptuirea treptată a propunerilor lor. G. GAVRIL Mașină de lăcuit La sectorul de mobilă al I.M.I.L. Rădăuți a fost pusă in funcțiune o mașină de turnat lac sintetic, nitrolac și polies­­teri. Noua mașină înlocuiește operațiunile manuale pe care le efectuau înainte 3 oameni, contribuind la îmbunătățirea substanțială a calității mobilei. OCTAVIAN CRAMARCIUC Stafia meteorologică Suceava comunică : In ultimele 24 ore , vremea a fost în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult noros. Au căzut precipitații sla­be, sub formă de ploaie, înregistrîndu-se între 0,1 litri/m.p. la Suceava și 4,0 litri/m.p. la Răuseni. Vîntul a suflat slab din sud-vest. Temperatura aerului în creștere ; maximele au fost cu­prinse între un grad la Avrămeni, Dorohoi și Poiana Stam­pei și 5 grade la Cîmpulung, iar minimele din cursul nopții, între minus 3 grade la Poiana Stampei și zero grade la Su­ceava, Botoșani și Rădăuți. La Rarău, temperatura a oscilat între minus 6 grade și minus 2 grade. Pentru următoarele zile , vreme în general umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitații temporare, sub formă de ploaie și lapoviță. Vîntul va sufla potrivit din­­ nord-vest:"...................................... Temperatura aerului, în general staționară , minimele vor fi cuprinse între minus 4 grade și un grad, iar maximele între 3 grade și 5 grade, Propuneri — fapte Pe parcursul desfășurării cam­paniei electorale, sfaturile popu­lare se preocupă de luarea unor măsuri gospodărești sugerate de către alegători fie în adunările de propunere a candidaților, fie la întâlnirile acestora cu cetățe­nii din circumscripții. în raionul Fălticeni s-au înfăptuit, pe baza valorificării posibilităților locale, circa 100 de asemenea propuneri. Satul Vărărie din comuna Hîrtop, de exemplu, a fost racordat la rețeaua electrică locală, în Fren­­tești, pe baza propunerilor făcute de Nicolae Rusu și Nicolae Flo­­rea, candidatul Gheorghe Nistor a sprijinit repararea unui pod din circumscripția nr. 6, iar la Dră­­gușeni a fost reparată o punte peste apa Moldova. Sfaturile populare se preocupă acum d­e procurarea unor mate­riale de balastieră și de construc­ții în vederea întreținerii drumu­rilor și podurilor, împrejmuirii u­­nor construcții de interes obștesc, realizării obiectivelor din contri­buția voluntară a locuitorilor sa­telor. NATALIA IONESCU La căminul cultural Numeroase acțiuni ale căminelor culturale din raionul Cîmpulung, sînt axate pe susținerea­ campa­niei electorale actuale. In comu­na Frumosu, pe parcursul unei săptămîni, căminul cultural prezentat lucrătorilor forestieri și a crescătorilor de animale progra­me care cuprind, printre altele, cîntece, dansuri și un text de bri­gadă închinate candidaților F.D.P. și alegătorilor, remarcîndu-se sex­tetul vocal condus de învățătoa­rea Rodica Tăbăcaru. în una din seri s-a vorbit localnicilor despre adîncul conținut al legii noastre electorale, dîndu-se răspunsuri la întrebările puse de participanți. O întîlnire între tinerii care vor vota pentru prima dată și alegă­tori vîrstnici, la care a luat cu­­vîntul învățătorul Nicolae Popes­­cu, o expunere — „Creșterea ro­lului și atribuțiilor sfaturilor populare în etapa actuală“ — și alte acțiuni asemănătoare au completat programul săptămînal al căminului cultural axat pe sus­ținerea muncii politice în întîm­­pinarea alegerilor de deputați. ART. IGNATESCU Maria Lifticaru, candidată a F.D.P. în circumscripția e­­lectorală comunală nr. 35 Li­­teni — Fălticeni, discutînd cu un grup de alegători. ÎNSEMNĂRI Grijă părintească Este vorba de casa de co­pii școlari din Gura - Humo­rului, unde circa 200 de eleve trăiesc și învață sub atenta îndrumare și suprave­ghere a cadrelor didactice. Grija statului se manifestă și în această direcție, a educării copiilor ai căror părinți nu mai sunt în viață, sau, sufe­rinzi fiind, se află în imposi­bilitate de a le crea condițiile unei bune pregătiri. Săli de clasă corespunzătoa­re, dormitoare călduroase, sa­lă de mese îmbietoare, toate concură­ la asigurarea unui cli­mat propice pregătirii temei­nice și multilaterale a eleve­lor. Fetele au găsit aici o atmosferă favorabilă dezvol­tării aptitudinilor lor, sunt în­conjurate cu deosebită dragos­te și cu un devotament, fără exagerare, părintesc, în octombrie anul trecut s-au împlinit 20 de ani de la înființarea acestei instituții școlare în care elevele pri­mesc totul gratuit, singura lor grijă fiind să crească, să în­vețe. Și ele învață, învață des­tul de bine. Directoarea aces­tei instituții, Maria Tudoraș, ne spunea, cu îndreptățită mîndrie, că numeroase foste eleve sînt azi textiliste pe la Arad sau Iași. Și mai po­vestea cu plăcere de Moraru Florica, fostă elevă a acestei instituții, care a absolvit Fa­cultatea de istorie la Iași, iar acum e profesoară prin părți­le Ploieștiului , iar o altă ele­vă, Denise Doina, este tehni­cian la Televiziunea română. Sunt multe acelea care au terminat școala și și-au fău­rit un drum în viață. Sunt și multe altele care acum își croiesc acest drum. In afară de cele 200 fete care locuiesc și învață la casa de copii șco­lari, alte 34 sunt studente sau eleve la diferite școli. Două sunt studente la Iași, două la Institutul pedagogic din Su­ceava, șase sunt eleve la Li­ceul pedagogic din orașul Gu­ra - Humorului. Unele dintre fetițele de aici cuceresc inimile unor familii care nu au copii. Adamovici Ileana, elevă în clasa a V-a, a fost înfiată de familia medi­cului Gheorghe Prisneac, de prin părțile Galațiului. Aceas­ta se întîmpla în iulie, anul trecut. La numai o lună, în august, Popovici Doinița, ple­ca din marea familie din Gura- Humorului și devenea copilul adoptiv al familiei Gheorghe Sasu, salariat la C.F.R. prin regiunea Iași. Luca Elena, în decembrie a plecat la Bucu­rești cu noii săi părinți, Ele­na și Gheorghe Demetrian, ce locuiesc pe Calea Moșilor la nr. 223. E ceva emoționant cînd oa­meni vin de în mari depăr­tări pe plaiurile noastre și-și află fericirea renașterii vieții. E un act de mare devotament civic obligația pe care și-o iau de a pre­găti unul sau mai mulți copii pen­tru a deveni buni cetățeni ai patriei. D. MIRON DECADA A II-A A LUNII FEBRUARI Aprovizionarea­­coautor principal la nerealizarea planului Producția de mobilă­ a­ re­giunii continuă să­ fie sub cea planificată. Restanțele de la începutul anului se ci­frează acum la aproape două milioane lei. Ele provin de la C.I.L. Suceava și de la două unități rădăuțene: IPROFIL și I.M.I.L. Intre jus­tificările ce însoțesc situația realizării planului, cea refe­ritoare la aprovizionarea tehnico - materială este co­mună. Ne-am deplasat­ la Rădă­uți. Interlocutor, tovarășul Vasile Chidovăț, director la IPROFIL. — Dacă ar fi să facem o clasificare a cauzelor ce-au frînat realizarea planului, a­­provizionării i-ar­ reveni lo­cul trei. Primele două­ sînt: nominalizarea cu întîrziere­a producției și sistarea fabri­cației unui sortiment pentru export, cu pondere valori­că mare în cifra de­­ plan. In locul acestui tip de mobilă, am obținut dezlegare să pro­ducem altul. Evident că pro­vizoratele au generat greu­tăți în aprovizionare. Dintr-o notă explicativă ce însoțea o situație statistică­ pri­vind realizarea planului pe sortimente, reținem : — din lipsă de feronerie pentru canapeaua „Monica" între 11 — 17 februarie nu s-a putut monta nici o piesă­­ , — la sectorul tapițerie,­­mon­taj și, parțial, la ambalaj — gol de producție din lipsa poli­­uritanului folosit la­­­peaua „Monica“, scaun cana­corp 13 „Stejar“, fotoliu „Olimpia“, încă în această­ lună ne este necesară cantitatea de­ 3.000 kilograme ; — nu s-au putut elimina­ to­­­tal petele de ulei ce apar la etajera E—7—12/1. S-au luat măsuri ca, pînă la sfîrșitul lu­nii, să fie retușată­­ întreaga cantitate. Solicităm detalii serviciului aprovizionare. Ni le-a oferit to­varășul Mircea Ruși, șeful ser­viciului.­­ Lipsește poliuictanul. Zil­nic fac intervenții la minister ca, atunci cînd se primesc, primele vagoane, să trimită și la Rădăuți. Pînă la sfîrșitu­l lunii se rezolvă. Intre timp, producem canapele „Carpați“, la care folosim alt material. Cu feroneria pentru cana­peaua „Monica“ s-a rezolvat. Este vorba de niște balamale speciale. A trebuit să umblăm mult pînă am găsit­ întreprin­derea care să le producă. A­­cum, nu mai e o problemă. La ordinea de zi a serviciu­lui, după cum nera relatat­ to­­­varășul Ruși, se află alte două probleme. Prima : procurarea, pînă la sfîrșitul lunii, a canti­tăților de 1.500 m.p. furnir lung de nuc și de 2.000 rmp. furnir stejar. Este sarcina, ce s-a­ reveni­t din­ ultima anali­ MARIA FLOREA (GóhtöiuáfS'iBrpagina a III-a? Unul dintre fruntașii in în­trecerea socia­listă de la Uzi­na de reparații din Botoșani, Gh. Bilic

Next