Zori Noi, februarie 1967 (Anul 20, nr. 5951-5974)
1967-02-23 / nr. 5970
CENTRALA LINIVERSIT A. „M. EMINESCU“ IAȘI I IN NUMĂRUL DE AZI . Opinii, preocupări, experiență: Caietele de notițe ale elevilor © ACTUALITATEA • CITITORI - REDACȚIE -CITITORI 9 SPORT: Spartachiada de iarnă © CALEIDOSCOP Anul XXI nr. 5971)4 pagini 25 bani Joi 23 februarie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Se știe că iarna, condițiile de muncă pe șantiere sîn mai grele. Dar intemperiile anotimpului friguros, cu repercusiuni asupra calității, pot și trebuie făcute inofensive. Răspund constructorii la acest imperativ ? In multe cazuri, nu. Ritmul de lucru pe o serie de șantiere din regiune continuă să fie foarte lent. Nu se respectă graficele de execuție. Motivul ? Neaprovizionarea, ritmică și în cantități suficiente, cu materiale (fierbeton, fîșii prefabricate, cărămidă normală și eficientă, țeavă galvanizată de diferite diametre) etc, etc. Sunt oare acestea singurele obstacole în calea unei execuții susținute și de calitate a lucrărilor, pe timp de iarnă ? Nerespectîndu-se măsurile prescrise de normativele tehnice, o serie de lucrări sînt expuse înghețului, fenomen extrem de dăunător calității. Pe cele mai multe șantiere, punerea în operă a betoanelor se face fără proiect de organizare, acestea neavînd la bază calcule termotehnice. Și lanțul deficiențelor se prelungește prin neînchiderea spațiilor de lucru, neizolarea termică a mijloacelor de transport, neîncălzirea apei și a agregatelor, neasigurarea temperaturii optime de priză a betoanelor. Să exemplificăm: Pe șantierul de locuințe din orașul Botoșani (coordonator al lucrărilor, maistrul Nicolae Vîlceanu) nu au fost luate toate măsurile de protejare a betoanelor turnate la blocul S2. Urmările: pe unele porțiuni betoanele au înghețat. Faptul a avut urmări grave în perioada de dezgheț, pe parcursul exploatării construcției. Lucrări noi se deteriorează, necesitând apoi remedieri. Este cineva tras la răspundere pentru acest mod defectuos de lucru, pentru cheltuielile suplimentare ocazionate de încălcarea normelor elementare de protejare a lucrărilor pe timp friguros ? O asemenea răspundere există, dar nimeni n-o aplică. Cu privește cheltuielile, le suportă... T.R.C. (adică bugetul statului). Dar de ce nu cei vinovați ? Ca să nu se ajungă la această situație constructorul trebuia să-și îndeplinească cu conștiinciozitate toate îndatoririle ce-i reveneau. Dar n-a făcut-o. Ce garanție oferă uneori constructorul că aceste stări de lucruri nu se vor mai repeta ? In orașul Vatra Dornei, la un bloc de 58 de apartamente au fost turnate fundațiile fără ca, în prealabil, să fi fost luate măsuri de protejare a acestora împotriva gerului. Ce a urmat, nu-i greu de aflat. Lucrări noi de consolidare a fundațiilor. Lucrări costisitoare, • bani irosiți. Se va motiva că acesta a fost un caz cu totul excepțional. Dar, din păcate, în munca constructorilor, aceste cazuri s-au înmulțit. Iată, stațiile de betoane din ansamblurile de locuințe Arini - Suceava și orașul Rădăuți nu sunt suficient de bine acoperite. Basculantele, neprotejate termic. In timpul preparării și transportului, temperatura mortarului scade foarte mult. Și constructorul neglijează, astfel, calitatea lucrărilor, liniștindu-se cu gîndul că „merge și așa", iar de va fi cazul „se va remedia“. Pecetea lui „merge și așa" am găsit-o și în alte locuri. Agregatele de balastieră utilizate pe șantierul de locuințe din Botoșani sunt uneori prea nisipoase, prezentînd un procent prea mare de părți levigabile. Faptul are consecințe grave pe parcursul exploatării construcției. O problemă importantă de care trebuie să se țină seama în construcții este și respectarea prescripțiilor tehnice de proiectare și executare a construcțiilor în terenuri macropolice, sensibile la înmuiere. Ignorarea condițiilor tehnice de execuție a fundațiilor și celorlalte elemente de rezistență a dus la consecințe grave asupra stării unor clădiri, provocînd prin aceasta pagube importante economiei naționale. Am avut prilejul să asistăm la recepția unui bloc înălțat la G.A.S. Ionășeni — Dorohoi. Ne-a uimit lipsa de conștiinciozitate cu care constructorul (Grupul de șantiere nr. 1 Botoșani) a prezentat lucrarea. Orice urmă de control intern prealabil era absentă. Parchetul, în cîteva ca Ing. ION PLEȘUVU D.S.A."P.C." Suceava M. PRODAN (Continuare în pag. a III-a) In sprijinul manifestărilor cu cartea organizate de biblioteci Colectivul metodic al bibliotecii regionale, pentru a veni în sprijinul manifestărilor cu cartea consacrate alegerilor de deputați în sfaturile populare comunale, ce vor avea loc la 5 martie, a elaborat mai multe texte, printre care : „Alegerile în patria noastră socialistă“, (seară literară), „Satul românesc, ieri și azi“, (simpozion literar), și „Geografia nouă a României socialiste“ (montaj de versuri). Pe baza acestor materiale, ca și pe baza acelora întocmite de bibliotecile raionale, bibliotecile de la sate, cu concursul activiștilor culturali și intelectualilor, organizează manifestări de masă primite cu interes de săteni. Prin conținutul lor, (asigurat de texte literare adecvate), aceste activități popularizează succesele obținute de poporul nostru în anii construcției socialiste, entuziasmul creator al oamenilor muncii de la orașe și sate Plăci fonoabsorbante La C.I.L Suceava, pe lingă fabrica de P.F.L., se va crea curînd o nouă secție pentru producerea de plăci fonoabsorbante. Acestea sînt plăci izolatoare, cu format special, produse în fabrica de P.F.L. și prelucrate apoi în vederea îmbunătățirii proprietăților fonoabsorbante. Operația constă în prelucrarea canturilor plăcilor, pentru a se putea realiza, prin îmbinare, panouri cu suprafețe mai mari, finisarea suprafețelor la mașini de șlefuit și acoperirea lor cu lacuri colorate. Proprietățile fonoabsorbante sunt date prin prelucrarea în continuare la o mașină de găurit cu 1.120 axe de burghiere sau la o presă care execută înțeparea plăcilor. în funcție de această ultimă operație, se obțin cele două sortimente de plăci fonoabsorbante , perforate și înțepate. Pînă în prezent, la C.I.L. Suceava, plăcile de felul acesta s-au realizat doar în mod experimental, urmînd să se treacă în curînd la producție de serie. Plăcile fonoabsorbante au o largă întrebuințare în construcții. Datorită proprietăților lor și aspectului estetic deosebit, ele se folosesc la construcția cabinelor telefonice, a sălilor de spectacole, a diverselor interioare etc. A In campania electorală Dialogul gospodarilor Pentru apropiatele alegeri de deputați în Sfatul popular comunal Horodniceni candidează și tovarășa Marina Vlasie, femeie în plină putere de muncă, o harnică cooperatoare din satul Botești. Așezată între dealurile Răbîici și Lucăceștilor, această localitate, ca și întreaga comună, cunoaște an de an înnoiri ce-i dau alt aspect : casele sunt frumoase, multe construite în ultimii ani, ulițele îngrijite. Boteștenii, prin preocupările lor cotidiene, vizează noi înfăptuiri, cele mai importante de interes comun. Au dovedit aceasta la întîlnirea cetățenilor din circumscripția electorală, desfășurată chiar în casa candidatei lor, o gazdă ospitalieră. k"Vasile Păvăluc, Ilie Blanaru, Gheorghe Bondar, Costache Sofronia arătau că noua linie ferată care trece prin apropierea satului le este de mare folos, dar că trebuie să repare și să întrețină drumul de circa 2 km. care să facă legătura satului cu stația C.F.R. Lucăcești. Tot ei au fost de părere să se construiască în comună o baie publică. Alții, ca Domnica Boacă, au arătat necesitatea întreținerii ulițelor ce duc spre tarlalele cooperativei agricole. (întrucît pe timp ploios acestea devin impracticabile) , a construirii de podețe, întreținerii în mai bune condiții a izlazului comunal pentru ridicarea gradului lui de fertilitate. — Eu am învățat o carte pe candidata noastră, Maria Vlase, spunea învățătorul pensionar Gheorghe Todicescu. Văd că în munca ei obștească sprijină acțiunile de culturalizare a oamenilor. Pentru aceasta socot că ar fi bine ca, la sfatul popular să susțină dorința noastră, de a se construi în viitor, prin contribuția voluntară, un cămin cultural. Cooperatorul Florin Bondar arăta în adunare că întinderea rețelei electrice în comună e o necesitate ca „sarea-n bucate“ și că de aceasta trebuie să se preocupe deopotrivă atît sfatul popular, cit și locuitorii. Desigur, pretențiile oamenilor cresc pe măsura creșterii nivelului lor de trai și, așa cum arătau ei înșiși, își vor da osteneala să sprijine efectiv toate inițiativele menite să ducă la înfăptuirea treptată a propunerilor lor. G. GAVRIL Mașină de lăcuit La sectorul de mobilă al I.M.I.L. Rădăuți a fost pusă in funcțiune o mașină de turnat lac sintetic, nitrolac și poliesteri. Noua mașină înlocuiește operațiunile manuale pe care le efectuau înainte 3 oameni, contribuind la îmbunătățirea substanțială a calității mobilei. OCTAVIAN CRAMARCIUC Stafia meteorologică Suceava comunică : In ultimele 24 ore , vremea a fost în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult noros. Au căzut precipitații slabe, sub formă de ploaie, înregistrîndu-se între 0,1 litri/m.p. la Suceava și 4,0 litri/m.p. la Răuseni. Vîntul a suflat slab din sud-vest. Temperatura aerului în creștere ; maximele au fost cuprinse între un grad la Avrămeni, Dorohoi și Poiana Stampei și 5 grade la Cîmpulung, iar minimele din cursul nopții, între minus 3 grade la Poiana Stampei și zero grade la Suceava, Botoșani și Rădăuți. La Rarău, temperatura a oscilat între minus 6 grade și minus 2 grade. Pentru următoarele zile , vreme în general umedă, cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea precipitații temporare, sub formă de ploaie și lapoviță. Vîntul va sufla potrivit din nord-vest:"...................................... Temperatura aerului, în general staționară , minimele vor fi cuprinse între minus 4 grade și un grad, iar maximele între 3 grade și 5 grade, Propuneri — fapte Pe parcursul desfășurării campaniei electorale, sfaturile populare se preocupă de luarea unor măsuri gospodărești sugerate de către alegători fie în adunările de propunere a candidaților, fie la întâlnirile acestora cu cetățenii din circumscripții. în raionul Fălticeni s-au înfăptuit, pe baza valorificării posibilităților locale, circa 100 de asemenea propuneri. Satul Vărărie din comuna Hîrtop, de exemplu, a fost racordat la rețeaua electrică locală, în Frentești, pe baza propunerilor făcute de Nicolae Rusu și Nicolae Florea, candidatul Gheorghe Nistor a sprijinit repararea unui pod din circumscripția nr. 6, iar la Drăgușeni a fost reparată o punte peste apa Moldova. Sfaturile populare se preocupă acum de procurarea unor materiale de balastieră și de construcții în vederea întreținerii drumurilor și podurilor, împrejmuirii unor construcții de interes obștesc, realizării obiectivelor din contribuția voluntară a locuitorilor satelor. NATALIA IONESCU La căminul cultural Numeroase acțiuni ale căminelor culturale din raionul Cîmpulung, sînt axate pe susținerea campaniei electorale actuale. In comuna Frumosu, pe parcursul unei săptămîni, căminul cultural prezentat lucrătorilor forestieri și a crescătorilor de animale programe care cuprind, printre altele, cîntece, dansuri și un text de brigadă închinate candidaților F.D.P. și alegătorilor, remarcîndu-se sextetul vocal condus de învățătoarea Rodica Tăbăcaru. în una din seri s-a vorbit localnicilor despre adîncul conținut al legii noastre electorale, dîndu-se răspunsuri la întrebările puse de participanți. O întîlnire între tinerii care vor vota pentru prima dată și alegători vîrstnici, la care a luat cuvîntul învățătorul Nicolae Popescu, o expunere — „Creșterea rolului și atribuțiilor sfaturilor populare în etapa actuală“ — și alte acțiuni asemănătoare au completat programul săptămînal al căminului cultural axat pe susținerea muncii politice în întîmpinarea alegerilor de deputați. ART. IGNATESCU Maria Lifticaru, candidată a F.D.P. în circumscripția electorală comunală nr. 35 Liteni — Fălticeni, discutînd cu un grup de alegători. ÎNSEMNĂRI Grijă părintească Este vorba de casa de copii școlari din Gura - Humorului, unde circa 200 de eleve trăiesc și învață sub atenta îndrumare și supraveghere a cadrelor didactice. Grija statului se manifestă și în această direcție, a educării copiilor ai căror părinți nu mai sunt în viață, sau, suferinzi fiind, se află în imposibilitate de a le crea condițiile unei bune pregătiri. Săli de clasă corespunzătoare, dormitoare călduroase, sală de mese îmbietoare, toate concură la asigurarea unui climat propice pregătirii temeinice și multilaterale a elevelor. Fetele au găsit aici o atmosferă favorabilă dezvoltării aptitudinilor lor, sunt înconjurate cu deosebită dragoste și cu un devotament, fără exagerare, părintesc, în octombrie anul trecut s-au împlinit 20 de ani de la înființarea acestei instituții școlare în care elevele primesc totul gratuit, singura lor grijă fiind să crească, să învețe. Și ele învață, învață destul de bine. Directoarea acestei instituții, Maria Tudoraș, ne spunea, cu îndreptățită mîndrie, că numeroase foste eleve sînt azi textiliste pe la Arad sau Iași. Și mai povestea cu plăcere de Moraru Florica, fostă elevă a acestei instituții, care a absolvit Facultatea de istorie la Iași, iar acum e profesoară prin părțile Ploieștiului , iar o altă elevă, Denise Doina, este tehnician la Televiziunea română. Sunt multe acelea care au terminat școala și și-au făurit un drum în viață. Sunt și multe altele care acum își croiesc acest drum. In afară de cele 200 fete care locuiesc și învață la casa de copii școlari, alte 34 sunt studente sau eleve la diferite școli. Două sunt studente la Iași, două la Institutul pedagogic din Suceava, șase sunt eleve la Liceul pedagogic din orașul Gura - Humorului. Unele dintre fetițele de aici cuceresc inimile unor familii care nu au copii. Adamovici Ileana, elevă în clasa a V-a, a fost înfiată de familia medicului Gheorghe Prisneac, de prin părțile Galațiului. Aceasta se întîmpla în iulie, anul trecut. La numai o lună, în august, Popovici Doinița, pleca din marea familie din Gura- Humorului și devenea copilul adoptiv al familiei Gheorghe Sasu, salariat la C.F.R. prin regiunea Iași. Luca Elena, în decembrie a plecat la București cu noii săi părinți, Elena și Gheorghe Demetrian, ce locuiesc pe Calea Moșilor la nr. 223. E ceva emoționant cînd oameni vin de în mari depărtări pe plaiurile noastre și-și află fericirea renașterii vieții. E un act de mare devotament civic obligația pe care și-o iau de a pregăti unul sau mai mulți copii pentru a deveni buni cetățeni ai patriei. D. MIRON DECADA A II-A A LUNII FEBRUARI Aprovizionareacoautor principal la nerealizarea planului Producția de mobilă a regiunii continuă să fie sub cea planificată. Restanțele de la începutul anului se cifrează acum la aproape două milioane lei. Ele provin de la C.I.L. Suceava și de la două unități rădăuțene: IPROFIL și I.M.I.L. Intre justificările ce însoțesc situația realizării planului, cea referitoare la aprovizionarea tehnico - materială este comună. Ne-am deplasat la Rădăuți. Interlocutor, tovarășul Vasile Chidovăț, director la IPROFIL. — Dacă ar fi să facem o clasificare a cauzelor ce-au frînat realizarea planului, aprovizionării i-ar reveni locul trei. Primele două sînt: nominalizarea cu întîrzierea producției și sistarea fabricației unui sortiment pentru export, cu pondere valorică mare în cifra de plan. In locul acestui tip de mobilă, am obținut dezlegare să producem altul. Evident că provizoratele au generat greutăți în aprovizionare. Dintr-o notă explicativă ce însoțea o situație statistică privind realizarea planului pe sortimente, reținem : — din lipsă de feronerie pentru canapeaua „Monica" între 11 — 17 februarie nu s-a putut monta nici o piesă , — la sectorul tapițerie,montaj și, parțial, la ambalaj — gol de producție din lipsa poliuritanului folosit lapeaua „Monica“, scaun canacorp 13 „Stejar“, fotoliu „Olimpia“, încă în această lună ne este necesară cantitatea de 3.000 kilograme ; — nu s-au putut elimina total petele de ulei ce apar la etajera E—7—12/1. S-au luat măsuri ca, pînă la sfîrșitul lunii, să fie retușată întreaga cantitate. Solicităm detalii serviciului aprovizionare. Ni le-a oferit tovarășul Mircea Ruși, șeful serviciului. Lipsește poliuictanul. Zilnic fac intervenții la minister ca, atunci cînd se primesc, primele vagoane, să trimită și la Rădăuți. Pînă la sfîrșitul lunii se rezolvă. Intre timp, producem canapele „Carpați“, la care folosim alt material. Cu feroneria pentru canapeaua „Monica“ s-a rezolvat. Este vorba de niște balamale speciale. A trebuit să umblăm mult pînă am găsit întreprinderea care să le producă. Acum, nu mai e o problemă. La ordinea de zi a serviciului, după cum nera relatat tovarășul Ruși, se află alte două probleme. Prima : procurarea, pînă la sfîrșitul lunii, a cantităților de 1.500 m.p. furnir lung de nuc și de 2.000 rmp. furnir stejar. Este sarcina, ce s-a revenit din ultima anali MARIA FLOREA (GóhtöiuáfS'iBrpagina a III-a? Unul dintre fruntașii in întrecerea socialistă de la Uzina de reparații din Botoșani, Gh. Bilic