Zori Noi, septembrie 1967 (Anul 20, nr. 6130-6155)
1967-09-16 / nr. 6143
t In librării: o Istrati P., Opere alese. Ediție bilingvă — Volumele 3 și 4. Texte alese, prefață și note de Al. Oprea. Traducere din limba franceză de Eugen Barbu. Editura pentru literatură, 256 pagini + 336 pagini — 28 lei. « Ivasiuc Al., Vestibul — roman. Editura pentru literatură, 280 pagini — 6,75 lei. • Leu C., Viața particulară a lui Constant Hagiu — roman, Editura tineretului, 296 pagini — 7,50 lei. • Lungu I., Regele pălăriilor — roman, Editura pentru literatură, 264 pagini — 6,25 lei. «* Nicuță Tănase, Fără minuni, Doamne ! — nuvelă, Editura pentru literatură, 128 pagini — 2,50 lei. f La Librăria nr. 1 din Rădăuți s-au distribuit, de la începutul anului, cărți — de beletristică, tehnice, de știință popularizată, ghiduri, dicționare pentru limbi străine — în valoare de peste 160 de mii lei. De relevat este faptul că un număr mare de cărți au fost vîndute de difuzorii voluntari, care răspund de cele 32 de standuri existente în momentul de față în întreprinderile și instituțiile văduțene. T. CHIRAȘ Ornamentarea caselor cu frumoasele motive populare, caracteristice comunei Ciocănești, Vatra Dornei s-a extins și în localitățile învecinate. In foto ,case din Iacobeni Cursuri de instruire Ținînd cont de necesitatea ridicării necontenite a gradului de calificare a cadrelor din economie, comitetul executiv al Uniunii regionale a cooperativelor de consum Suceava a organizat, recent, la sediul Școlii profesionale de cooperație din Botoșani, un curs de instruire a contabililor - șefi ai cooperativelor și îndrumătorilor contabili de la raioane. Au participat 123 de cadre contabile. în materialul prezentat la deschiderea cursurilor, tovarășul Gheorghe Cojocaru, vicepreședinte cu problemele financiare și de plan de la U.R.C.C. Suceava, a relatat cîteva aspecte pozitive și negative care s-au manifestat în activitatea financiaro - contabilă și operativă a cooperativelor de consum din regiune. Tot cu acest prilej, cursanții au audiat lecții cu specific economic și de evidență financiaro - contabilă. Apoi s-au făcut seminarii și s-au purtat discuții. Mulți participanți au luat cuvîntul arătînd utilitatea cursurilor de acest fel, propunînd repetarea periodică a lor, organizarea unor schimburi de experiență la nivel de cooperative și raioane. Pentru cei mici în centrul orașului Botoșani s-a deschis un magazin purtînd numele de „Bebeluș“. Magazinul le de lenjerie, deține articoîncălțăminte, cosmetice, jucării, produse alimentare, salteluțe, diferite țesături pentru nou născuți. Unitatea, aparținătoare de O. C. L. Produse industriale, cunoaște o afluență mare de cumpărători, ceea ce arată că existența ei era necesară. EMIL ANTONOVICI ZOR E unanim acceptată părerea că în vara acestui an, dinamica mișcare de Valori artistice — prilejuită de întrecerea regională cultural - sportivă — a solicitat consumarea unor susținute eforturi. Acestea din urmă și-au găsit însă acoperire în satisfacția zecilor de mii de locuitori ai regiunii, cărora li s-au oferit, în zilele de odihnă, activități diverse ca modalitate de organizare și, de cele mai multe ori, caracterizate prin atenta cultivare a tradițiilor folclorice, a talentelor. Experiența acestei largi manifestări sucevene merită să fie investigată sub toate aspectele ei esențiale, putându-se stabili coordonatele stimulatorii pentru preocupările viitoare de același fel. Fiindcă, o analiză făcută prin comparație situează popularitatea, și chiar potențialul artistic al acestei întreceri, deasupra fazei de masă a celui de-al VIII-lea concurs muzical - coregrafic. Secretarul Comitetului raional pentru cultură și artă Botoșani, tovarășul Nicolae Poros, ne spunea, referindu-se la cauzele acestui sensibil decalaj : „Concursul muzical - coregrafic oferea formațiilor artistice de amatori o arie de întreceri mult mai mare, în cîmpul căreia erau cunoscute dinainte unele echipe bine pregătite, cu tradiție, ceea ce determina apariția unui scepticism în cazul formațiilor mediocre. Or, acțiunea din această vară, grupînd comunele, a restrîns perimetrul concurenților la titlu, întrecerea devenind foarte strînsă, stimulînd permanent ambiția, dorința de a cîștiga, ceea ce a înrîurit calitatea spectacolelor“. Faptul, în bună măsură, poate fi pus și pe seama interesului manifestat de organizațiile de masă și, îndeosebi, pe seama preocupării concrete a comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale și chiar a comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, ai căror membri — în unele cazuri — au răspuns personal de anume centre ale întrecerii cultural - artistice și sportive. Romeo Țerineanu, secretarul Comitetului pentru cultură și artă al orașului Botoșani, observa că la chiar căminele culturale din satele mici (ex. Cătămărăști Vale) unde, anterior, era semnalată o palidă activitate artistică, s-a înregistrat o înviorare a preocupărilor orientate spre buna reprezentare a localității in întrecere. „Meritul acestei acțiuni constă, pe de altă parte—menționa același interlocutor — în aceea că unele genuri de formații (de pildă, fanfarele ce cîntau numai la hore, baluri și nunți) au fost atrase spre căminul cultural. De asemenea, întrecerea estivală a pregătit drumul spre amplele manifestări artistice pe care le va prilejui Ziua recoltei și a scurtat foarte mult acea anacronică perioadă de așa-zisă reactivizare a formațiilor în pragul manifestărilor de iarnă“. Cantitativ, desigur, — așa cum mărturisea și directorul Casei de cultură din Botoșani, Th. Valenciuc — „s-a realizat mult“. Au apărut numeroase noi formații de amatori. In cazul raionului Botoșani, spre exemplu, a crescut sensibil numărul grupurilor vocale și folclorice. La unele centre ale întrecerii (ex. Păltinoasa) au evoluat — lucru neîntîlnit pînă acum — formații sătești de muzică ușoară, ai căror componenți nu erau alții decit studenții și elevii aflați în vacanță. La toate acestea am adăuga — fenomen cunoscut, de altfel — afirmarea largă a frumuseților portului popular. Opinia că „organizarea la centrele de concurs a unor expoziții de artă populară ar fi îmbogățit profilul manifestărilor“ (Th. Valenciuc) ni se pare judicioasă și ne face să credem că nimeni n-ar fi împiedicat asemenea inițiative... extraregulament. Același context al afirmării generoase a elementelor pozitive ale întrecerii regionale presupune însăși întrebarea : totdeauna și peste tot spectacolele au fost o formă de prețuire a timpului liber al cetățenilor ? Răspunsul, deși presupus, considerăm că merită să fie argumentat cu punctele de vedere ale unora dintre acei care au urmărit desfășurarea mai multor întreceri ale formațiilor artistice de amatori. Citeam, la Comitetul raional pentru cultură și artă Botoșani, finalul unei informări elaborate recent, ce propunea printre altele : „Regulamentul concursului ar putea fi îmbunătățit pentru viitor mai mult în direcția ridicării calitative a spectacolelor“. Urmărind aceste rânduri, sîntem dispuși să credem în existența unor carențe ale instrucțiunii de lansare a întrecerii. Și la alte comitete de cultură am notat observații ce vizau regulamentul. Care este realitatea ? „Criticile“ semnalau, in cele mai multe cazuri, același lucru : regulamentul ar fi înlesnit o mare fugă după puncte, ceea ce a dus, în unele locuri, la compromisuri de natură calitativă. Nu negăm unele lacune ale instrucțiunii în cauză. In orice caz, ea n-a legiferat promovarea mediocrității artistice. Considerăm că artele au fost cauzele aparițiilor scenice superficiale. Tovarășa Lidia Andriescu, inspector al comitetului regional pentru cultură și artă, afirma că acolo unde s-a înțeles că spectacolul se organizează în primul rînd pentru a satisface solicitudinile oamenilor și nu pentru a obține, cu orice risc, un punctaj superior, miile de spectatori au participat la manifestări temeinic pregătite. „Am asistat și la centre bune (Rădășeni, Păltinoasa, Poiana) dar am văzut și interpretări solistice penibile—preciza tovarășa Andriescu. Firesc, au existat și centre care au pierdut din interes datorită neprezentării, tocmai a unor formații cunoscute : echipa de dansuri din Sarafinești, corul din Boroaia etc.“ îndeosebi în cazul soliștilor vocali — părerile tovarășilor Poros și Țerineanu au coincis în această privință — s-a manifestat pregnant improvizația (Un alt activist cultural, vizînd același fenomen, folosea chiar expresia „impuls al necesității“ !). Unele cămine (ex. Stîncești), spuneau dumnealor, au încercat să dobîndească prioritatea punctajului prin aducerea pe scenă a unui număr mare de soliști (chiar și nechemați într-ale artei), reușind, în acest fel, să egaleze și chiar să depășească notele obținute de formații cuprinzînd zeci de artiști amatori. Acceptăm că regulamentul facilita o asemenea situație. Unde a fost însă exigența conducătorilor unităților culturale, a factorilor raionali de cultură ? De ce din dorința goală de a obține 10 sau 15 puncte în plus, a fost posibil să se admită înscrierea in programul manifestărilor a unor nepermis de slabe interpretări ? Directorul casei regionale a creației populare, tovarășul Ioan Cuciureanu, după ce evidenția seriozitatea cu care s-au pregătit, sub raport artistic, formațiile căminelor culturale din Todirești, Cajvana, Mănăstirea Humorului și altele, a făcut precizarea că „îndeosebi la primele centre ale întrecerii au fost sensibile carențele de natură interpretativă. „Ulterior — și de data aceasta părerile mai multor activiști culturali au fost identice — s-au înregistrat progrese incontestabile. Tovarășul Trifan Macioapă, secretarul nesc pentru Comitetului orășecultură și artă Suceava, ne spunea că, la primul centru, comuna Moara a fost reprezentată doar de doi soliști vocali, pentru ca ulterior căminul cultural de aici să aducă pe estrade cîteva formații artistice merituoase. Creșterea numărului de echipe a fost dublată însă, peste tot, de sporirea potențialului artistic ? „Nu, — susține tovarășul Cuciureanu — pe parcursul desfășurării întrecerii multe formații de amatori au venit cu același repertoriu, abordat chiar în fazele prime ale concursului al VII-lea muzical - coregrafic. In asemenea situație, impresia de monotonie are o motivație reală“. Aceste cîteva spicuiri de opinii, la care s-ar putea adăuga altele — vizînd și aspecte pozitive și negative — ni se par edificatoare pentru ideea înțelegerii spectacolului ca mijloc de prețuire a timpului liber al cetățenilor. Desigur, forurile competente vor putea ca, pe baza unei cunoașteri mai largi, să preconizeze — pentru perspectiva preocupărilor de același fel — încă de pe acum găsirea unor soluții care să bareze drumul compromisului artistic. ION PARANICI NOI • PAGINA 29 SPECTACOLUL - formă de prețuire a timpului liber al cetățenilor Corul căminului cultural din Pojorita — Cimpulung CINEMA DUMINICĂ 17 SEPTEMBRIE 1967 SUCEAVA : „Modern“ „Tineretului“ „Arta“ „Burdujenil" BOTOȘANI : „Luceafărul" „Melodia“ CÂMPULUNG : „Moldova“ „Luceafărul" DOROHOI 1 „Tineretului“ „Cultural“ FĂLTICENI „Doina“ „Popular“ RĂDĂUȚI i „Flacăra" „Unirea VATRA DORNEI ..Dorna“ G.HUMORULUI: «Lumina“ SAVENI : „Patria“ BUCECEA : „Buceceni DARABANI : „Făclia“ SOLCA : „Solca“ ȘIRET : „Șiretul" DOLHASCA ; „Dolhasca' DORNÉSTI : „Dornești" FALCAU : „Falcău" FRASIN : „Frasin“ Canaliile Cu bărbații e o altă povesti. Jandarmul din Saint Tropez Unora le place jazul Comisarul X Ciocîrlia Laguna dorințelor Pe gheața subțire, seriile I și a I l-a Curtea de la San Michele. Maiorul și moartea Dr. Pretorius Pescarul din Louisiana Sărmanii flăcăi Călătorie fantastică Lupoaica Spartacus, seriile I și a II-a Bumerangul Compartimentul ucigașilor Rio Concnos Fantoma din Morrisville Cei șapte din Teba Cimaron inspectorul de poliție Dragă Brigitte Omul care l-a ucis pe Liberty Valance Giuseppe la Varșovia Un film cu o fata fermecătoare Diligența Warlock Nimeni nu voia să moară Neveste periculoase IACOBENI : „Minerul“ MOLDOVIȚA : „Moldovița" TRUȘEȘTI ! „Victoria" VAMA : „Vama“ » In raionul Fălticeni au avut loc manifestări destinate dezvoltării la țăranii cooperatori a grijii pentru avutul obștesc, adunări generale în care s-au prezentat diferite expuneri pe această temă. Cu prilejul unei asemenea adunări, la Dolhești, cooperatorii, manifestînd dragoste față de avutul lor, au demascat și criticat furtul comis de Ștefan V. Gheorghe, care, profitînd de întunericul nopții, a luat din avutul cooperativei agricole de producție și a dus la locuința sa 80 kg. cînepă și 50 kg. trifoi. La propunerea cooperatorilor fost sancționat. Au mai fost a criticați și alții, printre care : Marisa D. Pandele și Catinca D. Buculei. CONTRAPUNCT Copilărie ? Copiii Sucevei sînt nemulțumiți. La ei nu se prea gîndesc gospodarii orașului. De pildă, in orașul reședință de regiune nu există o croitorie pentru copii, întrebi la atelierele cooperativei „Unirea“, ți se recomandă să te folosești de serviciile magazinului „Scufița Roșie“, pentru procurarea de îmbrăcăminte sau încălțăminte. Dar cum acest magazin este specializat mai ales în lipsuri, începi să te gândești că n-ar fi rău să existe și niște ateliere pentru confecționat obiecte pentru copii. N-ar fi rău, dar nimeni din cei care ar fi în măsură să rezolve poblema, nu se gîndește la așa ceva. Și doar nu-i o. . . copilărie. E lucru serios. Fără adresă în ziua de 11 septembrie, organizația raională a pionierilor din Săveni a primit, din partea S.M.T. Bucecea, o notă telefonică cu un conținut bizar. Iată-1: „în atenția conducătorului de unitate. Joi, 14 septembrie 1967, orele 14, șeful „comportamentului“ de protecția muncii din unitate va fi prezent la Botoșani, în sala consiliului sindicatelor pentru instructaj care va dura pînă la ora 18“. Semnează : inspector șef regional, ing. Farmaciuc. Degeaba au încercat cei de la Săveni să-i convingă că nu le aparține o asemenea invitație. Pînă la urmă au primit-o totuși și au transmis-o la ziar, pentru rubrica „Contrapunct“. Merită. Poate că se va găsi în felul acesta și „andrisantul“. Cifră fatidică? în ziua de 13 septembrie, tînărul Ovidiu Rogalschi, din Botoșani, a fost condamnat la 7 luni închisoare, pentru furt de păsări , curcani. N-avea gusturi rele ! In aceeași zi, tribunalul din Botoșani primea un dosar de trimitere în judecată a aceluiași tînăr, de data aceasta pentru o spargere efectuată la o școală din localitate. în afara distrugerii unor bunuri de valoare, O. R. s-a „aprovizionat“ cu cărți de aventuri. Deși în 13 septembrie O. R. a avut două necazuri, spun unii că nu cifra zilei este de vină, ci „ghinionul“ lui ar fi mai degrabă educația necorespunzătoare primită în familie. . . Lactată La Dorohoi, untul a devenit o raritate. I.C.I.L. Suceava, care aprovizionează localitatea, reclamă totuși, că la acest produs nu are desfacere. Greutăți creează ICIL Botoșani, care-l împachetează și-l redistribuie. Cu atîtea transporturi și responsabilități, deși untul1 rămase din lapte de vacă, situația a devenit de. . . oaie. Expoziție retrospectivă Otto Briese La Hanul domnesc s-a deschis zilele trecute retrospectiva artistului Otto Briese, care a trăit și creat între anii 1889-1963. Pictorul — aflăm din prezentarea ce însoțește tablourile — a studiat la București, a fost coleg de generație cu Aurel Bueșu, lucrările sale fiind remarcate de Șirato și Tonitza. Principala direcție a picturii lui Otto Briese descinde din plein airismul grigorescian, de unde și cîteva influențe (Peisaj, Agapia). Prin modul în care privește frumusețea nespectaculoasă a florilor de cîmp se apropie de Luchian (Flori de țară, Flori de cîmp), dar fără puterea de transfigurare a acestuia. Și în peisaj apropierea se face simțită . O „casă la țară“ este o trimitere la peisajele pictate de Luchian la Brebu. Multe tablouri sunt transcrieri plastice, aparent impasibile, ale peisajului de munte (Apă și drum, Casă din Văratec, Peisaj de munte, Casă din Șarul Dornei). Mahalaua ieșeană a fost sursa unor peisaje ce se mențin la nivelul descrierii, fără intenția expresă de critică socială. Calmul în fața frământărilor naturale și sociale duce la absența tensiunilor. Rareori artistul se înstăpânește asupra naturii, ca în CARNET PLASTIC tr-un dramatic „Dezgheț pe Bega“ ținut în tonul de negru și brun, cu fulgerări de alb. Dacă peisajul este capitolul de rezistență al creației sale, cele cîteva portrete sunt, măcar în intenție, încercări de „portret interior“ (Viitoarea artistă, Lidia, Țărancă din Agapia). O tehnică mai directă, duce în tabeluri mai vechi la asemănări cu Petrașcu (Cîrciumărese, Stînci la mare, Femeie cu copil). Este numai un experiment tehnic ce nu pare a conveni unui temperament mai reținut. După 1958, odată cu boala și suferința, sensul dramatic al existenței atinge cîteva mici naturi moarte cu flori, gen ce se pretează atît de puțin dramatismului. Din întunecarea unor fonduri „muncite“ țîșnesc pete de culoare vie, care comunică mai mult decit pogoane de pînză scrise de un „reporter cu penelul“ (Căniță verde cu flori, Floare în ulcică galbenă). MIHAI DRIȘCU P. S. Pentru ca nivelul cunoașterii fenomenului de artă plastică contemporană să nu se reducă la penibilele „bobîrnace“ „pro“ și „contra“ din caietele de impresii, este nevoie de o mai intensă educație estetică a publicului. Universitățile populare din alte orașe au și cicluri de artă plastică. E o sugestie. . . Comisarul X ...este un film de aventuri cu scene de „suspense“, coproducție germano - italo - iugoslavă. Jo Luis Walker, supranumit „Comisarul X“, detectiv particular, primește din partea tinerei și frumoasei Joan Carrel misiunea de a-i regăsi fratele. Jo Luis, după nenumărate scandaluri, încăierări, va duce la bun sfîrșit această misiune, bineînțeles și după nelipsitele aventuri cu blondele înarmate cu mitraliere, care păzesc o misterioasă bază atomică. Spectatorii au prilejul să întâlnească în acest film pe cunoscuții actori Brad Harris din „Goliat împotriva uriașilor“, „Misterul corăbiei roșii“, „Pantera neagră din Rotana“; Marie Perschy din „Logodnicele lui Hitler“, „Nesături“, „Sportul favorit al omului“, „Misiunea 633“, „Cuvînt de trecere , curaj“, „Misterul corăbiei roșii“ ; Danielle Godet, din „Cei trei mușchetari“ și „Căpitanul Fracasse“. M. A. IN CLIȘEU : cadru din film 1 RADIO DUMINICA 17 SEPTEMBRIE 1967 PROGRAMUL I 6.00 BULETIN DE ȘTIRI. 6.10 Concert de dimineață. 7.00 RADIOJURNAL. Sumarul presei. Sport. 7.18 Continuarea concertului de dimineață. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii : La început de an școlar. 9.00 Cântă corul de copii al Radioteleviziunii. 9.15 Transmiteri pentru sate. 10.30 Muzică populară. 11.00 BULETIN DE ȘTIRI. 11.03 Muzică ușoară. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 RADIOJURNAL. 13.10 Estrada duminicală. 14.15 Programul orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii 14.40 Melodii mereu tinere. 15.10 Recital de operă Zenaida Pally 15.45 Sport și muzică. 19.30 Programul orchestrei de estradă a Radioteleviziunii. 20.00 RADIOJURNAL. 20.10 Melodii populare. 20.20 Teatru scurt. Premieră. „Pumnalul de vînătoare“, de Lev Șeinin. 21.00 Dans pentru toate vîrstele. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. 22.20 Formația Petre Magdin. 22.30 Moment poetic. 23.00 Dansați în ritmul preferat. 24.00 BULETIN DE ȘTIRI. 0.05 Melodiile nopții. 2.55—3.00 BULETIN DE ȘTIRI. PROGRAMUL II 6.00 Cîntece și jocuri populare. 6.30 BULETIN DE ȘTIRI. 6.35 Divertismente pentru fanfară 8.45 Muzică de estradă. 7.00 Noi înregistrări de muzică populară. 7.20 Scene din operete. 7.30 BULETIN DE ȘTIRI. 7.35 Melodii distractive. 8.00 Caleidoscop muzical. 9.00 La drum cu muzica ușoară. 9.40 Muzică ușoară. 10.00 BULETIN DE ȘTIRI. 10.03 Radio atlas. 10.15 Melodii populare. 10.40 Melodii cunoscute și mai puțin cunoscute. 11.00 Al IV-lea Festival internațional „George Enescu“ — 1967. Transmisiune din Studioul de concerte al Radioteleviziunii a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“. 13.18 Concert de prînz. 14.00 RADIOJURNAL. 14.10 Interpreți de muzică ușoară. 14.30 Pagini orchestrale din operete. 14.40 Muzică populară. 15.00 Valsuri instrumentale. 15.10 Concurs cu public. 15.30 Soliști de muzică ușoară. 16.00 BULETIN DE ȘTIRI. 16.05 Suită de șlagăre. 16.30 Jurnalul celui de al IV-lea Concurs și Festival internațional „George Enescu“ — 1967. 17.15 Muzică populară. 17.30 înregistrări de la cel de al IV-lea Concurs internațional „George Enescu“ — 1967. 18.00 Opereta „Frumoasa mea doamnă“ de Loewe. 19.00 BULETIN DE ȘTIRI. 19.05 Muzică Ușoară. 19.20 Oameni de seamă. Dimitrie Cuclin. 19.50 Muzică populară.11 1 20.15 Din cele mai frumoase cin 20.30 Concert de melodii românești 21.00 BULETIN DE ȘTIRI. 21.05 Al IV-lea Festival internațional „George Enescu“ — 1967. Transmisiune din sala Palatului a concertului orchestrei Filarmonicii din Los Angeles. Dirijor: Zubin Mehta. Solist Andre Watts. In program: Rapsodia a II-a in Re major de George Enescu ; Meditațiile Medeei și dansul răzbunării de Samuel Barber; Concertul nr. X în Mi bemol major pentru pian și orchestră de Liszt ; poemul simfonic „O viață de erou" de Richard Strauss. 23.00 RADIOJURNAL. 23.07 Melodii românești. 23.20 De la un ritm la altul. 0.55—1.00 BULETIN DE ȘTIRI. PROGRAMUL STUDIOULUI IAȘI DUMINICĂ 17 SEPTEMBRIE 1967 Program de dimineață 6.00 BULETIN DE ȘTIRI. 6.05 ,Așa-i jocul pe la noi“. 8.20 Muzică distractivă. 6.40 Soliști ai muzicii de operetă. 7.00 Unde mergem, astăzi ? 7.10 Excursie muzicală. 7.30 Drumețind prin sate moldovene. Program de seară 16.00 BULETIN DE ȘTIRI. 16.05 Formații de muzică ușoară. 16.30 Dumbrava minunată. 16.45 Parada instrumentelor. 17.00 Radio - almanah. 19.00 Azi, în țară. Sport. 19.10 Dansați în ritmul preferat. TELEVIZIUNE DUMINICĂ 17 SEPTEMBRIE 1967 9.00 Ora exactă. Cum va fi vremea, astăzi ? 9.02 Gimnastica de înviorare. 9.10 Pentru copii și tineretul școlar. Aventură veselă. Haz în zig-zag. Film : „Căpitanul Drake“. 10.45 Emisiunea pentru sate. 12.15 Al IV-lea Concurs și Festival internațional „George Enescu“ Partea a II-a a concertului orchestrei Filarmonicii de stat „George Enescu“. Transmisiune din studioul de concerte al Radioteleviziunii. După - amiază : Sport și Magazin 111. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARĂ 19.50 Interpretul preferat. 20.10 Teatru în studio . Cocoșul cu două creste. Comedie de Gh. Vlad. 21.20 Varietăți pe. . . 16 mm. 21.30 „Escală obligatorie“ de Yves Jamiaque (Film artistic de scurt metraj). 22.00 „Cînd felinarele de aprind“, își dau concursul Pompilia Stoian, Anca Agemolu, Doina Patrichi, frații Mentzel și sextetul instrumental „Anslantino“. Emisiune muzicală de Ștefania Dorian. Coregrafia : Adriana Dumitrescu. Regia : Dumitru Cihodaru. 22.30 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 22.40 Telesport. 23.00 închiderea emisiunii.