Zori Noi, septembrie 1967 (Anul 20, nr. 6130-6155)

1967-09-16 / nr. 6143

t In librării: o Istrati P., Opere alese. Ediție bilingvă — Volu­mele 3 și 4. Texte alese, prefață și note de Al. O­­prea. Traducere din limba franceză de Eugen Barbu. Editura pentru literatură, 256 pagini + 336 pagini — 28 lei. « Ivasiuc Al., Vestibul — roman. Editura pentru literatură, 280 pagini — 6,75 lei. • Leu C., Viața particu­lară a lui Constant Hagiu — roman, Editura tinere­tului, 296 pagini — 7,50 lei. • Lungu I., Regele pălă­riilor — roman, Editura pentru literatură, 264 pa­gini — 6,25 lei. «* Nicuță Tănase, Fără minuni, Doamne ! — nuve­lă, Editura pentru litera­tură, 128 pagini — 2,50 lei. f La Librăria nr. 1 din Rădăuți s-au distribuit, de la începutul anului, cărți — de beletristică, tehnice, de știință popu­larizată, ghiduri, dicțio­nare pentru limbi stră­ine — în valoare de pes­te 160 de mii lei. De re­levat este faptul că un număr mare de cărți au fost vîndute de difuzorii voluntari, care răspund de cele 32 de standuri existente în momentul de față în întreprinderi­le și instituțiile văd­u­­țene. T. CHIRAȘ Ornamentarea caselor cu frumoasele motive populare, caracteristice comunei Ciocănești, Vatra Dornei s-a extins și în localitățile învecinate. In foto ,­case din Iacobeni Cursuri de instruire Ținînd cont de necesitatea ri­dicării necontenite a gradului de calificare a cadrelor din e­­conomie, comitetul executiv al Uniunii regionale a cooperati­velor de consum Suceava a or­ganizat, recent, la sediul Școlii profesionale de cooperație din Botoșani, un curs de instruire a contabililor - șefi ai coopera­tivelor și îndrumătorilor conta­bili de la raioane. Au participat 123 de cadre contabile. în materialul prezentat la des­chiderea cursurilor, tovarășul Gheorghe Cojocaru, vicepreșe­dinte cu problemele financiare și de plan de la U.R.C.C. Su­ceava, a relatat cîteva aspecte pozitive și negative care s-au manifestat în activitatea finan­ciaro - contabilă și operativă a cooperativelor de consum din regiune. Tot cu acest prilej, cursanții au audiat lecții cu specific eco­nomic și de evidență financia­ro - contabilă. Apoi s-au făcut seminarii și s-au purtat discu­ții. Mulți participanți au luat cuvîntul arătînd utilitatea cursurilor de acest fel, propu­­nînd repetarea periodică a lor, organizarea unor schimburi de experiență la nivel de coopera­tive și raioane. Pentru cei mici în centrul orașului Botoșani s-a deschis un magazin purtînd numele de „Bebeluș“. Magazinul le de lenjerie, deține artico­încălțăminte, cosmetice, jucării, produse a­­limentare, salteluțe, diferite țe­sături pentru nou născuți. Unitatea, aparținătoare de O. C. L. Produse industriale, cunoaște o afluență mare de cumpărători, ceea ce arată că existența ei era necesară. EMIL ANTONOVICI ZOR E unanim acceptată părerea că în vara acestui an, dina­mica mișcare de Valori artisti­ce — prilejuită de întrecerea regională cultural - sportivă — a solicitat consumarea unor susținute eforturi. Acestea din urmă și-au găsit însă acoperire î­n satisfacția zecilor de mii de locuitori ai regiunii, cărora li s-au oferit, în zilele de odih­nă, activități diverse ca moda­litate de organizare și, de cele mai multe ori, caracterizate prin atenta cultivare a tradi­țiilor folclorice, a talentelor. Experiența acestei largi mani­festări sucevene merită să fie investigată sub toate aspectele ei esențiale, putându-se sta­bili coordonatele stimulatorii pentru preocupările viitoare­ de același fel. Fiindcă, o analiză făcută prin comparație situea­ză popularitatea, și chiar po­tențialul artistic al acestei în­treceri, deasupra fazei de masă a celui de-al VIII-lea concurs muzical - coregrafic. Secreta­rul Comitetului raional pentru cultură și artă Botoșani, to­varășul Nicolae Poros,­ ne spu­nea, referindu-se la cauzele a­­cestui sensibil decalaj : „Con­cursul muzical - coregrafic ofe­rea formațiilor artistice de a­­matori o arie de întreceri mult mai mare, în cîmpul căreia e­­rau cunoscute dinainte unele echipe bine pregătite, cu tra­diție, ceea ce determina apari­ția unui scepticism în cazul formațiilor mediocre. Or, ac­țiunea din această vară, gru­­pînd comunele, a restrîns pe­rimetrul concurenților la titlu, întrecerea devenind foarte strînsă, stimulînd permanent ambiția, dorința de a cîștiga, ceea ce a înrîurit calitatea­ spectacolelor“. Faptul, în bună măsură, poate fi pus și pe sea­­­ma interesului manifestat de organizațiile de masă și, în­deosebi, pe seama preocupării concrete a comitetelor execu­tive a­le sfaturilor populare co­munale și chiar a comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare raionale, ai căror membri — în unele cazuri — au răs­puns personal de anume cen­tre ale întrecerii cultural - ar­tistice și sportive. Romeo Țerineanu, secretarul Comitetului pentru cultură și artă al orașului Botoșani, ob­serva că la chiar căminele cul­turale din satele mici (ex. Cătă­­mărăști Vale) unde, anterior, era semnalată o palidă activi­tate artistică, s-a înregistrat o înviorare a preocupărilor o­­rientate spre buna reprezentare a localității in întrecere. „Me­ritul acestei acțiuni constă, pe de altă parte—menționa același interlocutor — în aceea că u­­nele genuri de formații (de pil­dă, fanfarele ce cîntau numai la hore, baluri și nunți) au fost atrase spre căminul cultural. De asemenea, întrecerea esti­vală a pregătit drumul spre amplele manifestări artistice pe care le va prilejui Ziua re­coltei și a scurtat foarte mult acea anacronică perioadă de așa-zisă reactivizare a forma­țiilor în pragul manifestărilor de iarnă“. Cantitativ, desigur, — așa cum mărturisea și directorul Casei de cultură din Botoșani, Th. Valenciuc — „s-a realizat mult“. Au apărut numeroase noi formații de amatori. In cazul raionului Botoșani, spre exemplu, a crescut sensibil nu­mărul grupurilor vocale și fol­clorice. La unele centre ale întrecerii (ex. Păltinoasa) au evoluat — lucru neîntîlnit pînă acum — formații sătești de muzică ușoară, ai căror com­ponenți nu erau alții decit studenții și elevii aflați în va­canță. La toate acestea am adăuga — fenomen cunoscut, de altfel — afirmarea largă a frumuse­ților portului popular. Opinia că „organizarea la centrele de concurs a unor expoziții de artă populară ar fi îmbogățit profilul manifestărilor“ (Th. Valenciuc) ni se pare judicioa­să și ne face să credem că ni­meni n-ar fi împiedicat aseme­nea inițiative... extraregula­­ment. Același context al afirmării generoase a elementelor pozi­tive ale întrecerii regionale presupune însă­și întrebarea : totdeauna și peste tot specta­colele au fost o formă de pre­țuire a timpului liber al cetă­țenilor ? Răspunsul, deși pre­supus, considerăm că merită să fie argumentat cu punctele de vedere ale unora dintre acei care au urmărit desfășu­rarea mai multor întreceri ale formațiilor artistice de ama­tori. Citeam, la Comitetul raional pentru cultură și artă Boto­șani, finalul unei informări e­­laborate recent, ce propunea printre altele : „Regulamentul concursului ar putea fi îmbu­nătățit pentru viitor mai mult în direcția ridicării calitative a spectacolelor“. Urmărind a­­ceste rânduri, sîntem dispuși să credem în existența unor ca­rențe ale instrucțiunii de lan­sare a întrecerii. Și la alte co­mitete de cultură am notat ob­servații ce vizau regulamentul. Care este realitatea ? „Critici­­le“ semnalau, in cele mai mul­te cazuri, același lucru : regu­lamentul ar fi înlesnit o mare fugă după puncte, ceea ce a dus, în unele locuri, la com­promisuri de natură calitativă. Nu negăm unele lacune ale in­strucțiunii în cauză. In orice caz, ea n-a legiferat promova­rea mediocrității artistice. Con­siderăm că artele au fost cauzele aparițiilor scenice superficia­le. Tovarășa Lidia Andriescu, inspector al comitetului re­gional pentru cultură și artă, afirma că acolo unde s-a în­țeles că spectacolul se organi­zează în primul rînd pentru a satisface solicitudinile oameni­lor și nu pentru a obține, cu orice risc, un punctaj superior, miile de spectatori au partici­pat la manifestări temeinic pregătite. „Am asistat și la centre bune (Rădășeni, Pălti­noasa, Poiana) dar am văzut și interpretări solistice peni­bile—preciza tovarășa Andries­cu. Firesc, au existat și centre care au pierdut din interes datorită neprezentării, tocmai a unor formații cunoscute : e­­chipa de dansuri din Sarafi­­nești, corul din Boroaia etc.“ îndeosebi în cazul soliștilor vocali — părerile tovarășilor Poros și Țerineanu au coincis în această privință — s-a ma­nifestat pregnant improvizația (Un alt activist cultural, vizînd același fenomen, folosea chiar expresia „impuls al necesită­ții“ !). Unele cămine (ex. Stîn­­cești), spuneau dumnealor, au încercat să dobîndească priori­tatea punctajului prin aduce­rea pe scenă a unui număr mare de soliști (chiar și neche­mați într-ale artei), reușind, în acest fel, să egaleze și chiar să depășească notele obținute de formații cuprinzînd zeci de ar­tiști amatori. Acceptăm că re­gulamentul facilita o asemenea situație. Unde a fost însă exi­gența conducătorilor unități­lor culturale, a factorilor raio­nali de cultură ? De ce din do­rința goală de a obține 10 sau 15 puncte în plus, a fost posi­bil să se admită înscrierea in programul manifestărilor a u­­nor nepermis de slabe interpre­tări ? Directorul casei regionale a creației populare, tovarășul Ioan Cuciureanu, după ce evi­denția seriozitatea cu care s-au pregătit, sub raport artistic, formațiile căminelor culturale din Todirești, Cajvana, Mănăs­tirea Humorului și altele, a fă­cut precizarea că „îndeosebi la primele centre ale întrecerii au fost sensibile carențele de natură interpretativă. „Ulterior — și de data aceasta părerile mai multor activiști culturali au fost identice — s-au înre­gistrat progrese incontestabile. Tovarășul Trifan Macioapă, secretarul nesc pentru Comitetului orășe­cultură și artă Suceava, ne spunea că, la pri­mul centru, comuna Moara a fost reprezentată doar de doi soliști vocali, pentru ca ulte­rior căminul cultural de aici să aducă pe estrade cîteva for­mații artistice merituoase. Creșterea numărului de echi­pe a fost dublată însă, peste tot, de sporirea potențialului artistic ? „Nu, — susține to­varășul Cuciureanu — pe par­cursul desfășurării întrecerii multe formații de amatori au venit cu același repertoriu, a­­bordat chiar în fazele prime ale concursului al VII-lea mu­zical - coregrafic. In asemenea situație, impresia de monotonie are o motivație reală“. Aceste­ cîteva spicuiri de o­­pinii, la care s-ar putea adău­ga altele — vizînd și aspecte pozitive și negative — ni se par edificatoare pentru ideea înțelegerii spectacolului ca mijloc de prețuire a timpului liber al cetățenilor. Desigur, forurile competente vor putea ca, pe baza unei cunoașteri mai largi, să preconizeze — pentru perspectiva preocupă­rilor de același fel — încă de pe acum găsirea unor soluții care să bareze drumul compro­misului artistic. ION PARANICI NOI • PAGINA 29 SPECTACOLUL - formă de prețuire a timpului liber al cetățenilor Corul căminului cultural din Pojorita — Cimpulung C­INEMA DUMINICĂ 17 SEPTEMBRIE 1967 SUCEAVA : „Modern“ „Tineretului“ „Arta“ „Burdujenil" BOTOȘANI : „Luceafărul" „Melodia“ CÂMPULUNG : „Moldova“ „Luceafărul" DOROHOI 1 „Tineretului“ „Cultural“ FĂLTICENI „Doina“ „Popular“ RĂDĂUȚI i „Flacăra" „Unirea VATRA DORNEI ..Dorna“ G.­HUMORULUI: «Lumina“ SAVENI : „­Patria“ BUCECEA : „Buceceni DARABANI : „Făclia“ SOLCA : „Solca“ ȘIRET : „Șiretul" DOLHASCA ; „Dolhasca' DORNÉSTI : „Dornești" FALCAU : „Falcău" FRASIN : „Frasin“ Canaliile Cu bărbații e o altă povesti. Jandarmul din Saint Tropez Unora le place jazul Comisarul X Ciocîrlia Laguna dorințelor Pe gheața subțire, seriile I și a I­ l-a Curtea de la San Michele. Maiorul și moartea Dr. Pretorius Pescarul din Louisiana Sărmanii flăcăi Călătorie fantastică Lupoaica Spartacus, seriile I și a II-a Bumerangul Compartimentul ucigașilor Rio Concnos Fantoma din Morrisville Cei șapte din Teba Cimaron inspectorul de poliție Dragă Brigitte Omul care l-a ucis pe Liberty Valance Giuseppe la Varșovia Un film cu o fata fermecătoare Diligența Warlock Nimeni nu voia să moară Neveste periculoase IACOBENI : „Minerul“ MOL­DO­VIȚA : „Moldovița" TRUȘEȘTI ! „Victoria" VAMA : „Vama“ » In raionul Fălticeni au avut loc manifestări destinate dez­voltării la țăranii cooperatori a grijii pentru avutul obștesc, adunări generale în care s-au prezentat diferite expuneri pe această temă. Cu prilejul unei asemenea adunări, la Dolhești, cooperatorii, manifestînd dra­goste față de avutul lor, au demascat și criticat furtul co­mis de Ștefan V. Gheorghe, care, profitînd de întunericul nopții, a luat din avutul coo­perativei agricole de produc­ție și a dus la locuința sa 80 kg. cînepă și 50 kg. trifoi. La propunerea cooperatorilor fost sancționat. Au mai fost a criticați și alții, printre care : Marisa D. Pandele și Catinca D. Buculei. CONTRAPUNCT Copilărie ? Copiii Sucevei sînt nemulțumiți. La ei nu se prea gîn­­desc gospodarii orașului. De pildă, in orașul reședință de regiune nu există o croitorie pentru copii, întrebi la atelie­rele cooperativei „Unirea“, ți se recomandă să te folosești de serviciile magazinului „Scufița Roșie“, pentru procu­rarea de îmbrăcăminte sau încălțăminte. Dar cum acest magazin este specializat mai ales în­­­­ lipsuri, începi să te gândești că n-ar fi rău să existe și niște ateliere pen­tru confecționat obiecte pentru copii. N-ar fi rău, dar nimeni­­ din cei care ar fi în măsură să rezolve poblema, nu se gîndește la așa ceva. Și doar nu-i o. . . copilărie. E lucru serios. Fără adresă în ziua de 11 septembrie, organizația raională a pio­nierilor din Săveni a primit, din partea S.M.T. Bucecea, o notă telefonică cu un conținut bizar. Iată-1: „în atenția conducătorului de unitate. Joi, 14 septembrie 1967, orele 14, șeful „comporta­­mentului“ de protecția muncii din unitate va fi prezent la Botoșani, în sala consiliului sindicatelor pentru instruc­taj care va dura pînă la ora 18“. Semnează : inspector șef regional, ing. Farmaciuc. Degeaba au încercat cei de la Săveni să-i convingă că nu le aparține o asemenea invitație. Pînă la urmă au primit-o totuși și au transmis-o la ziar, pentru rubrica „Contrapunct“. Merită. Poate că se va găsi în felul acesta și „andrisantul“. Cifră fatidică? în ziua de 13 septembrie, tînărul Ovidiu Rogalschi, din Botoșani, a fost condamnat la 7 luni închisoare, pen­tru furt de păsări , curcani. N-avea gusturi rele ! In a­­ceeași zi, tribunalul din Botoșani primea un dosar de tri­mitere în judecată a aceluiași tînăr, de data aceasta pen­tru o spargere efectuată la o școală din localitate. în a­­fara distrugerii unor bunuri de valoare, O. R. s-a „apro­vizionat“ cu cărți de aventuri. Deși în 13 septembrie O. R. a avut două necazuri, spun unii că nu cifra zilei este de vină, ci „ghinionul“ lui ar fi mai degrabă educația necorespunzătoare primită în fami­lie. . . Lactată La Dorohoi, untul a devenit o raritate. I.C.I.L. Su­ceava, care aprovizionează localitatea, reclamă totuși, că la acest produs nu are desfacere. Greutăți creează ICIL Botoșani, care-l împachetează și-l redistribuie. Cu atîtea transporturi și responsabilități, deși untul1 rămas­e din lapte de vacă, situația a devenit de. . . oaie. Expoziție retrospectivă Otto Briese La Hanul domnesc s-a des­chis zilele trecute retrospectiva artistului Otto Briese, care a trăit și creat între anii 1889-1963. Pictorul — aflăm din prezen­tarea ce însoțește tablourile — a studiat la București, a fost coleg de generație cu Aurel Bueșu, lucrările sale fiind re­marcate de Șirato și Tonitza. Principala direcție a pictu­rii lui Otto Briese descinde din plein airismul grigorescian, de unde și cîteva influențe (Pei­saj, Agapia). Prin modul în care privește frumusețea ne­­spectaculoasă a florilor de cîmp se apropie de Luchian (Flori de țară, Flori de cîmp), dar fără puterea de transfigu­rare a acestuia. Și în peisaj a­­propierea se face simțită . O „casă la țară“ este o trimitere la peisajele pictate de Luchian la Brebu. Multe tablouri sunt transcri­eri plastice, aparent impasibi­le, ale peisajului de munte (Apă și drum, Casă din Văra­­tec, Peisaj de munte, Casă din Șarul Dornei). Mahalaua ie­șeană a fost sursa unor pei­saje ce se mențin la nivelul descrierii, fără intenția expre­să de critică socială. Calmul în fața frământărilor naturale și sociale duce la absența tensiu­nilor. Rareori artistul se înstă­pânește asupra naturii, ca în­ CARNET PLASTIC tr-un dramatic „Dezgheț pe Bega“ ținut în tonul de negru și brun, cu fulgerări de alb. Dacă peisajul este capitolul de rezistență al creației sale, cele cîteva portrete sunt, mă­car în intenție, încercări de „portret interior“ (Viitoarea ar­tistă, Lidia, Țărancă din Aga­­pia). O tehnică mai directă, duce în tabeluri mai vechi la ase­mănări cu Petrașcu (Cîrciumă­­rese, Stînci la mare, Femeie cu copil). Este numai un experi­ment tehnic ce nu pare a con­veni unui temperament mai reținut. După 1958, odată cu boala și suferința, sensul dramatic al existenței atinge cîteva mici naturi moarte cu flori, gen ce se pretează atît de puțin dra­matismului. Din întunecarea unor fonduri „muncite“ țîșnesc pete de culoare vie, care co­munică mai mult decit pogoa­ne de pînză scrise de un „re­porter cu penelul“ (Căniță verde cu flori, Floare în ulci­că galbenă). MIHAI DRIȘCU P. S. Pentru ca nivelul cu­noașterii fenomenului de artă plastică contemporană să nu se reducă la penibilele „bobîrna­­ce“ „pro“ și „contra“ din caie­tele de impresii, este nevoie de o mai intensă educație esteti­că a publicului. Universită­țile populare din alte orașe au și cicluri de artă plastică. E o sugestie. . . Comisarul X ...este un film de aventuri cu scene de „suspense“, copro­ducție germano - italo - iugo­slavă. Jo Luis Walker, supranumit „Comisarul X“, detectiv parti­cular, primește din partea ti­nerei și frumoasei Joan Carrel misiunea de a-i regăsi fratele. Jo Luis, după nenumărate scan­daluri, încăierări, va duce la bun sfîrșit această misiune, bi­neînțeles și după nelipsitele a­­venturi cu blondele înarmate cu mitraliere, care păzesc o misterioasă bază atomică. Spectatorii au prilejul să în­tâlnească în acest film pe cu­noscuții actori Brad Harris din „Goliat împotriva uriașilor“, „Misterul corăbiei roșii“, „Pan­tera neagră din Rotana“; Ma­rie Perschy din „Logodnicele lui Hitler“, „Nesături“, „Spor­tul favorit al omului“, „Mi­siunea 633“, „Cuvînt de trece­re , curaj“, „Misterul corăbiei roșii“ ; Danielle Godet, din „Cei trei mușchetari“ și „Că­pitanul Fracasse“. M. A.­ IN CLIȘEU : cadru din film 1 RADIO DUMINICA 17 SEPTEMBRIE 1967 PROGRAMUL I 6.00 BULETIN DE ȘTIRI. 6.10 Concert de dimineață. 7.00 RADIOJURNAL. Sumarul presei. Sport. 7.18 Continuarea concertului de dimineață. 8.00 Teatru radiofonic pentru co­pii : La început de an școlar. 9.00 Cântă corul de copii al Radio­­televiziunii. 9.15 Transmiteri pentru sate. 10.30 Muzică populară. 11.00 BULETIN DE ȘTIRI. 11.03 Muzică ușoară. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 RADIOJURNAL. 13.10 Estrada duminicală. 14.15 Programul orchestrei de mu­zică populară a Radiotelevi­­ziunii­ 14.40 Melodii mereu tinere. 15.10 Recital de operă Zenaida Pally 15.45 Sport și muzică. 19.30 Programul orchestrei de es­tradă a Radi­otele­viziunii. 20.00 RADIOJURNAL. 20.10 Melodii populare. 20.20 Teatru scurt. Premieră. „Pumnalul de vînătoare“, de Lev Șeinin. 21.00 Dans pentru toate vîrstele. 22.00 RADIOJURNAL. Sport. 22.20 Formația Petre Magdin. 22.30 Moment poetic. 23.00 Dansați în ritmul preferat. 24.00 BULETIN DE ȘTIRI. 0.05 Melodiile nopții. 2.55—3.00 BULETIN DE ȘTIRI. PROGRAMUL II 6.00 Cîntece și jocuri populare. 6.30 BULETIN DE ȘTIRI. 6.35 Divertismente pentru fanfară 8.45 Muzică de estradă. 7.00 Noi înregistrări de muzică populară. 7.20 Scene din operete. 7.30 BULETIN DE ȘTIRI. 7.35 Melodii distractive. 8.00 Caleidoscop muzical. 9.00 La drum cu muzica ușoară. 9.40 Muzică ușoară. 10.00 BULETIN DE ȘTIRI. 10.03 Radio atlas. 10.15 Melodii populare. 10.40 Melodii cunoscute și mai pu­țin cunoscute. 11.00 Al IV-lea Festival internațio­nal „George Enescu“ — 1967. Transmisiune din Studioul de concerte al Radioteleviziu­­nii a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“. 13.18 Concert de prînz. 14.00 RADIOJURNAL. 14.10 Interpreți de muzică ușoară. 14.30 Pagini orchestrale din ope­rete. 14.40 Muzică populară. 15.00 Valsuri instrumentale. 15.10 Concurs cu public. 15.30 Soliști de muzică ușoară. 16.00 BULETIN DE ȘTIRI. 16.05 Suită de șlagăre. 16.30 Jurnalul celui de al IV-lea Concurs și Festival interna­țional „George Enescu“ — 1967. 17.15 Muzică populară. 17.30 înregistrări de la cel de al IV-lea Concurs internațional „George Enescu“ — 1967. 18.00 Opereta „Frumoasa mea doamnă“ de Loewe. 19.00 BULETIN DE ȘTIRI. 19.05 Muzică Ușoară. 19.20 Oameni de seamă. Dimitrie Cuclin. 19.50 Muzică populară.1­­1 1 20.15 Din cele mai frumoase cin­ 20.30 Concert de melodii românești 21.00 BULETIN DE ȘTIRI. 21.05 Al IV-lea Festival interna­țional „George Enescu“ — 1967. Transmisiune din sala Pala­tului a concertului orchestrei Filarmonicii din Los Ange­les. Dirijor: Zubin Mehta. So­list Andre Watts. In program: Rapsodia a II-a in Re major de George Enescu ; Medita­țiile Medeei și dansul răzbu­nării de Samuel Barber; Concertul nr. X în Mi bemol major pentru pian și orches­tră de Liszt ; poemul simfo­nic „O viață de erou" de Ri­chard Strauss. 23.00 RADIOJURNAL. 23.07 Melodii românești. 23.20 De la un ritm la altul. 0.55—1.00 BULETIN DE ȘTIRI. PROGRAMUL STUDIOULUI IAȘI DUMINICĂ 17 SEPTEMBRIE 1967 Program de dimineață 6.00 BULETIN DE ȘTIRI. 6.05 ,­Așa-i jocul pe la noi“. 8.20 Muzică distractivă. 6.40 Soliști ai muzicii de operetă. 7.00 Unde mergem, astăzi ? 7.10 Excursie muzicală. 7.30 Drumețind prin sate moldo­vene. Program de seară 16.00 BULETIN DE ȘTIRI. 16.05 Formații de muzică ușoară. 16.30 Dumbrava minunată. 16.45 Parada instrumentelor. 17.00 Radio - almanah. 19.00 Azi, în țară. Sport. 19.10 Dansați în ritmul preferat. TELEVIZIUNE DUMINICĂ 17 SEPTEMBRIE 1967 9.00 Ora exactă. Cum va fi vremea, astăzi ? 9.02 Gimnastica de înviorare. 9.10 Pentru copii și tineretul școlar. Aventură veselă. Haz în zig-zag. Film : „Căpitanul Drake“. 10.45 Emisiunea pentru sate. 12.15 Al IV-lea Concurs și Festival internațional „George Enescu“ Partea a II-a a concertului orchestrei Filarmonicii de stat „George Enescu“. Transmisiune din studioul de concerte al Radioteleviziunii. După - amiază : Sport și Magazin 111. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARĂ 19.50 Interpretul preferat. 20.10 Teatru în studio . Cocoșul cu două creste. Comedie de Gh. Vlad. 21.20 Varietăți pe. . . 16 mm. 21.30 „Escală obligatorie“ de Yves Jamiaque (Film artistic de scurt metraj). 22.00 „Cînd felinarele de aprind“, își dau concursul Pompilia Stoian, Anca Agemolu, Doi­na­ Patrichi, frații Mentzel și sextetul instrumental „An­­slantino“. Emisiune muzicală de Ștefa­­nia Dorian. Coregrafia : Adriana Dumi­­trescu. Regia : Dumitru Cihodaru. 22.30 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 22.40 Telesport. 23.00 închiderea emisiunii.

Next