Zori Noi, octombrie 1967 (Anul 20, nr. 6156-6181)

1967-10-18 / nr. 6170

i SPRE NOI CULMI ALE PROGRESULUI ECONOMIC ȘI SOCIAL AL PATRIEI Lărgirea inițiativei și răspunderii întreprinderilor Măsurile preconizate prin proiectul Di­rectivelor C.C. al P.C.R., dezbătute și aproba­te de recenta plenară, dovedesc încă o dată înalta competență și justețea politicii par­tidului nostru în conducerea economiei na­ționale. Dezvoltarea impetuoasă a economiei a impus perfecționarea formelor și metode­lor de organizare și conducere a producției. Așa cum se arată și în proiectul de Directive, formele și metodele de conducere a econo­miei socialiste nu constituie un scop în sine, ci ele trebuie să reprezinte în fiecare etapă pîrghii eficiente în valorificarea muncii socia­le și a bogățiilor naturale, în canalizarea e­­forturilor spre realizarea obiectivelor fun­damentale ale progresului social. înaltului nivel tehnic de dezvoltare a e­­conomiei noastre naționale i se impune o îm­bunătățire corespunzătoare a metodelor și formelor de organizare și conducere, pentru a crea posibilitatea angajării fiecărei între­prinderi cu toate resursele și rezervele ei în circuitul economic. Măsurile preconiza­te vin tocmai să înlăture unele neajunsuri din activitatea de conducere a economiei. Participarea activă la conducerea concre­tă a unor mari întreprinderi din ramura in­dustriei chimice mi-a dat posibilitatea să constat că unele forme de dirijare și în­drumare frînau inițiativa creatoare a colec­tivelor de conducere din­ întreprinderi prin așteptarea dispozițiilor directe de la forul tu­telar care, nu în toate situațiile, își găseau rezolvarea în condiții optime. Concentrarea excesivă a conducerii la nivelul ministerului și direcțiilor generale a dus, pe de o parte, la slăbirea inițiativei,­a posibilităților de cola­borare directă între unități — fie că era vor­ba de întreprinderi pendinte de același for tu­telar, fie că era vorba de unități din cadrul altor departamente. Pe de altă parte, însuși rolul pe care și-l luau ministerele și direc­țiile generale de a conduce pînă în cele mai mici amănunte, privau conducerile între­prinderilor de a lua unele măsuri operati­ve și în cunoștință de cauză. O altă frînă în bunul mers al producției o constituie în momentul de față formele de avizare ce trebuie obținute de la diferite Ing. VICTOR ȘENCHEA director general al C.C.H. Suceava (Continuare in pagina a IlI-a) Avînt și prosperitate Ri&Âtin­ proiect de Directive cu privire la perfecționarea conducerii și­­ planificării economiei naționale, corespunzător noii eta­pe de dezvoltare socialistă a României, este o urmare firească a tot ceea ce partidul a ini­țiat și inițiază pentru continua prosperitate materială și spirituală a patriei noastre. Iz­­vorîte din cunoașterea profundă a realități­lor vieții, a caracteristicilor specifice dez­voltării economiei românești, măsurile pre­conizate vor declanșa un nou avînt în toate ramurile și activitățile productive. Conside­rentele de ordin științific și cele rezultate din vasta experiență căpătată în construc­ția socialistă pe care se fundamentează ac­tualele Directive, le conferă clarviziune și realism, certitudinea că vor duce cu siguran­ță pe o treaptă calitativ superioară, mai pro­ductivă, munca întregului popor. Atotcuprinzător, proiectul de Directive, dezbătut și aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c., oferă cîmp larg de Investigații pentru toți specialiștii și oamenii muncii din economie, obligă la studiu și cercetare pentru găsirea celor mai moder­ne și productive căi de valorificare deplină a resurselor de care dispunem. In condiții­le posibilităților oferite de revoluția tehni­co - științifică pe care o trăim, de schimbă­rile și transformările spectaculoase ale teh­nologiilor de fabricație, cadrul și măsurile preconizate de Directive se impuneau cu multă stringență. Aprobarea și aplicarea lor ne vor asigura dezvoltarea în pas susținut a economiei în ritmurile cele mai rapide ce se înregistrează pe plan mondial. Studiind cu atenție măsurile preconizate, mi-am dat seama că fiecare dintre ele își găsește aplicarea și în întreprinderea noastră. Mi-am dat seama, o dată în plus, de marea rezervă ce o constituie permanenta perfecțio­nare a conducerii, sub toate aspectele, a tre­burilor unei unități economice. Apreciez deo­sebit ideea constituirii comitetelor de direc­ție care vor sta în fruntea întreprinderilor și vor elabora pînă în cele mai mici amănunte programele de lucru menite să asigure înfăp­tuirea exemplară și depășirea sarcinilor de plan. Am certitudinea că acestea vor oferi un cadru mult mai propice pentru valori­ficarea în interesul producției a inițiativei colectivului, că vor ridica la locul cuvenit principiul conducerii colective. Directorul nu va mai avea acel drept de „veto“ în lua­rea hotărîrilor care, în suficiente cazuri, s-a Ing. GH. COSMA director al Filaturii de in și d­nepă Fălticeni (Continuare în pagina a IlI-a) CCI Proletari din toate țările, uniți-vă! IN ACEST NUMĂR: 2 Debutul elevilor pe șantiere . Expoziția Iuliei Hălăucescu in CONTRAPUNCT 3 Buletinul circulației rutiere • SPORT FOTBAL DIVIZIA C LUPTE GRECO-ROMANE ® CALEIDOSCOP Actol XXII nr. 6170 4 pagini 25 bani miercuri 18 octombrie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional IN CURÂND 1­UGEAVA D­(0 O) yj (I CD DIN SUMAR: B Un personaj ce se recomandă singur: Muntele ? Cu­lorile Bucovinei H Quo vadis, medicina? O O descoperire ne­obișnuită la Cetatea de Scaun a Sucevei Ü Cine a pictat mănă­stirea Humorului ? Ü Versuri și proză, articole, reportaje, cro­nici literare R Literatură uni­versală . Michel Botor - La mo­dification. Dumitru Enăchioiu — șef de tură la stația de 110 kw. din Fălticeni OHO O ÎNSEMNĂRI Toamna își condensează aro­mele și le închide în cămări. Dar vremea este încă prielnică monetăriei din crînguri : banii de aramă ai toamnei, în mari e­­misii, acopăr cu un foșnet de mătase melancoliile anotimpului. Iarna nu există, deocamdată, de­cit în teama noastră de a nu veni prea devreme. Se știe însă, o dată cu primul dans diafan și zbor antigravitațional, în com­plicate desene albe, executate ca în filmul mut, cu o muzică a gesturilor, dispoziția noastră temperamentală capătă o rotire bruscă și zăpada ni se așterne calmă la picioare în vreme ce pășim prin noul anotimp cu toa­te gîndurile înfășurate în jurul bucuriei juvenile cu care salu­tăm din totdeauna sosirea iernii. Bucuriile au durata grijii pe care le-o purtăm. Sînt bucurii mari și grave, de o profunzime amețitoare și doar maturitatea se suportă beția fără să se cla­tine. Sînt bucurii mici și sprin­țare, le place să sară într-un pi­cior și să-și dea capul pe spate, într-un rîs sonor, care declan­șează toți clopoțeii văzduhului. Talentul bucuriei se exersează iarna într-un climat de vibrații nalte. Nu sîntem niciodată prea bă­­trîni pentru bucuriile mici, chiar dacă ne sfiim să batem din picior pentru a ni se satis­face dorința de a traversa ano­timpul în vîrtejul săniușului sau de a modela vise în superba a­­lunecare pe suprafața patinoa­rului. Sîntem însă destul de în­țelepți pentru a oferi bucuriile mici marelui contingent de dan­satori candizi, care așteaptă iar­na cu nerăbdare adolescentină, gata de suave evoluții pe oglin­zile de cristal ale imperiului alb- S-ar putea oare concepe iarnă fără asurzitoarea larmă a copii­lor și iureșul săniilor? Fără dan­sul perechilor în grădinile cu flori de gheață ale patinoare­lor ? Sîntem relativ aproape de cea dintîi fluturare a iernii și a ne minți — nu fără un gust amar — că în anii din urmă Suceava n-a avut nici măcar un singur patinoar ca lumea (cum n-a a­­vut, vara, ștranduri), nu-i o an­ticipație prea riscantă. Din ce di­ficultăți se alcătuiește, la urma urmei, un patinoar ? O supra­față plană, apă la dispoziție, pe care frigiderul iernii o transfor­mă rapid în parchetul unui sa­lon de dans și — acolo unde ci­vilizația nu lipsește — niște cabi­ne din scînduri, din plăci de orice consistență, dar care să o­­fere adăpost pentru îmbrăcat și dezbrăcat. Cam atît. Unii sportivi au fost, se pare, Iernile trecute, ușor privilegiați. Patinoarul lor s-a preschimbat, pentru tineretul și copiii orașu­lui, în locul mult rîvnit, acope­rit de avalanșe de suspine. De ce oare ? Iarna își va turna iarăși as­faltul pe străzi și, mai cu sea­mă, pe aleile dintre blocuri. Spectacolul încrucișărilor de vi­teză pe patine am vrea, în iar­na aceasta, să se mute în spații rezervate. Cu puțină imaginație, statul popular orășenesc poate să-și rezerve satisfacția de a de­veni părintele bucuriilor inspi­rate de anotimpul celei mai to­nice respirații. Ce ar fi dacă s-ar găsi și niște locuri — spe­cial indicate și definitivate pentru schi și — altele, bineîn­­­țeles — pentru săniuș ? Iarna­­ r debuta cu o viguroasă alură sportivă, iar anticipațiile făcute cu pofta dilatată de aromele den­se ale toamnei, s-ar dovedi de bun augur. PAN SOLCAN ANTICIPAȚII 18.800 elevi Alături de cele 32 de licee de cultu­ră generală, cu aproape 10.000 de elevi, regiunea noastră mai are o vastă rețea de instituții pentru învățămîntul profe­sional și tehnic de specialitate. Licee in­dustriale, economice, agricole, de muzi­că și pedagogice, școli profesionale și teh­nice etc. Aproximativ 6.000 de tineri se pre­­­gătesc, în anul școlar 1967 - 1968, în 14 școli profesionale pentru a deveni mun­citori calificați în cele mai diverse sec­toare ale producției și economiei: chi­mie, exploatarea și industrializarea lem­nului, minerit, construcții, agricultură, comerț. In alte 6 școli pentru personal tehnic, circa 450 de absolvenți ai liceelor de cultură generală învață pentru a de­veni cadre de înaltă calificare necesare principalelor industrii ale regiunii (celu­loză și hîrtie , mobilă, forestieră etc.). Acestora li se adaugă alte două școli tehnice de maiștri, cu 220 de cursanți. In total, pe regiune, la cursurile de zi ale diferitelor forme de învățămînt (ex­clusiv școlile elementare de 8 ani), sînt frecventate de aproape 18.800 de elevi. învățămîntul la zi nu-i însă singura formă de pregătire a viitoarelor cadre. Un număr de 2.600 tineri muncitori și funcționari din economia și administra­ția regiunii urmează cursurile serale ale diferitelor școli și licee, iar 1.300 sunt în­scriși la cursurile fără frecvență. Cifre pline de semnificație care vor­besc despre pregătirea pentru viață a tinerei generații, despre preocuparea și grija ce se manifestă pentru ea. Barajul de la Dragomirna Lucrările barajului ce se construieș­te la Dragomirna avansează. După cum ne-a declarat tovarășul inginer Gheorghe Pătrașcu, șeful șantierului Suceava al întreprinderii de lucrări hidrotehnice spe­ciale, acest important obiectiv hidrotehnic va fi terminat încă în acest an. Principala caracteristică tehnică a bara­jului o constituie faptul că e, în între­gime construit din pămînt. Lung de 659 metri și înalt de 15 metri, pentru con­strucția lui e necesară dislocarea și com­pactarea a 480.000 m.c. pămînt. Din a­­ceastă imensă cantitate, constructorii — șantierul din Suceava al întreprinderii pentru lucrări hidrotehnice speciale — mai au de­pus 90.000 metri cubi. Cînd va fi gata, barajul va permite crearea unui lac de acumulare de 6.200.000 m.c. apă — suprafața lacului fiind de 100 ha. luciu apă. Lacul va fi umplut cu apă din rîul Suceava, printr-o conductă de aducțiu­­ne, lungă de 3 km., avînd diametrul de 1.000 mm. Instalarea conductei este ter­minată, iar acum se lucrează intens la stația de captare din rîul Suceava. Lacul va furniza întreprinderilor su­cevene necesarul de apă industrială. In afară de aceasta, proiectul de ansamblu prevede crearea unui loc de agrement pentru suceveni. Vor fi amenajate o bază nautică, debarcader etc. SPRIeeONTUL BENEFICII Valorificarea producției­­ . în realizarea veniturilor bănești determinantă Convorbire cu D. Maxim, director, și D. Candescu, șef la filiala Rădăuți a Băncii Naționale Ne aflăm în momentul cînd, cu fiecare zi, bugetul anual de venituri și cheltuieli în coope­rativele agricole își capătă conturul său definitoriu. Este normal acest lucru, deoarece principalele produse agricole destinate vînzării se valorifică acum, spre toamnă. Pe ce di­mensiuni se înscriu deci veni­turile bănești, cum vor afecta ele valoarea zilei - muncă ? Din convorbirea avută la Rădăuți, tovarășii Maxim și Candescu remarcau : — Unele cooperative agrico­le vor reuși să realizeze și chiar să depășească veniturile bănești planificate. Ne referim la Bălcăuți, Calafindești și al­tele. Un control făcut la aces­te unități ne-a permis să con­statăm că valoarea în bani a zilei - muncă va fi depășită. Firește că realizarea venituri­lor e determinată în primul rînd de îndeplinirea producții­lor planificate. Acum, recolta­tul cu atenție, fără pierderi, mai are un cuvînt greu de spus asupra rezultatelor. Dar posi­bilitatea practică de a mai in­fluența mărimea producției este limitată. Realizarea veni­turilor ține, în prezent, mai mult de atenția cu care se fac sortarea și valorificarea pro­duselor, de o anumită abilitate comercială a cadrelor de con­ducere din cooperative, de priceperea lor de a valorifica orice disponibilități ale coope­rativei. Remarcam la început că veniturile la Bălcăuți vor fi depășite. Dar, de la cartofi, probabil că aici nu vor fi rea­lizate venituri la nivelul anu­lui trecut. Totuși, consiliul de conducere a găsit alte surse prin care să suplinească acest neajuns, generat de condiții­le anului. Au fost valorificate paie, cooperativa a prestat di­verse servicii altor unități, ceea ce a contribuit mult la echili­brarea balanței de venituri și cheltuieli. Avem în raion și cooperati­ve agricole în care posibilități certe, la îndemînă, ce nu im­plică prea mare efort și ima­ginație nu sunt puse în va­loare. La fiecare tonă de in livrată, cooperativa agricolă din Satu Mare a pierdut 500 serviciu lei pentru că nu a sortat pro­ducția. Și volumul pierderilor pe această cale se ridică la cir­ca 50.000 lei. Este de înțeles că în asemenea cazuri valoa­rea în bani a zilei - muncă nu poate să rămînă neafectată. Esențial este ca în această perioadă consiliile de condu­cere să înțeleagă că realizarea veniturilor depinde­­ numai și numai de recoltarea în întregi­me a producției, fără pierderi, și valorificarea ei la calități superioare. Conducerile unor cooperative agricole par să nu fie convinse de importanța majoră a unei asemenea pro­bleme. La Arbore, președinte­le era de părere acum cîteva zile că 700 tone cartofi vor fi livrați sub condițiile cerute de stat­ul în vigoare. Dar și a­(Continuare în pagina a IlI-a) Moara „Plop“ din Rădăuți. Laboranta Margareta Rotaru determinind umiditatea faunei 12 pagini — 1,50 lei Stația meteorologică Suceava comunică: In ultimele 24 de ore, vremea a fost, în general, frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vintul a suflat slab, pînă la po­trivit din sectorul nord-vest. Temperatura aerului, în crește­re ușoară, maximele au fost cu­prinse între 21 de grade la Cîmpu­­lung și 25 de grade la Dorohoi, iar minimele din cursul nopții, în­tre 7 grade la Dorohoi și 14 gra­de la Avrămeni. Azi dimineață, la ora opt, tem­peratura a fost cuprinsă între 10 grade la Rădăuți și Cîmpulung, și 14 grade la Avrămeni. La Rarău, temperatura a osci­lat între 7 și 14 grade, iar azi di­mineață, la ora opt, temperatura a fost de 8 grade. Pentru următoarele zile , vre­me schimbătoare, cu cerul tem­porar noros. Se vor semnala ploi locale. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura aerului, în scădere ușoară, mai ales spre sfîrșitul in­tervalului, minimele vor fi cuprin­se între 7 și 11 grade, iar maxi­mele, intre 16 și 20 de grade. Cea­ță locală. URGENȚE IN AGRICULTURA îmbunătățirea organizării Pe primul plan, in prezent, se situează transportul și va­lorificarea produselor. La car­tof , produs foarte ușor a­­fectat de eventualele tempe­raturi scăzute, este de exe­cutat, un volum important de transporturi. Cum se des­fășoară această lucrare . Ing. Mircea rectorul I.A.S. Irimescu, di­Rădăuți, ne răspunde : — Cu autocamioane sîn­tem bine deserviți, recoltatul, față de anul trecut, se des­fășoară într-un ritm mai viu. Ceea ce ne mulțumește în pre­zent este felul cum se face descărcatul la centrele de preluare. La Rădăuți, de e­­xemplu, de multe ori camioa­nele se descarcă direct în va­goane. N-ar fi nici un lucru rău în asta, dacă descărcarea s-ar face operativ. Dar așa , se formează coloane de 3—4 camioane ce-și așteaptă rîn­­dul la descărcat. Vinerea trecută, un șofer, văzînd că nu-i mai vine rîndul, s-a în­tors cu cartofii la fermă. Că acest procedeu se prac­tică de către ORVLF Rădăuți aveam să ne convingem și în baza Gălănești (Foto 1). Con­ductorul de pe camionul 21 — Sv —444, menționa că descărcatul în felul acesta du­rează cam 40 minute — deci, peste timpul normal, cam tot atît cît durează și încărcatul iar el pierde zilnic cam două curse. Dispunînd de asemenea re­zerve de ridicare a productivi­tății camioanelor, trebuie luate măsuri hotărîte pentru scurtarea timpului de deser­vire. In baza Gălănești, pe ram­pă se află circa 500 tone car­tofi, încărcarea se face ma­nual. Acest lucru contrastea­ză cu faptul că numai la 250 m. se află linia electrică și, deci, existau posibilități pen­tru mecanizarea operației de încărcare a vagoanelor. In legătură cu aceasta, Ion Babiuc, președintele U­­niunii raionale Rădăuți a co­operativelor agricole, ne spu­n— ORVLF a făcut demer­surile necesare, dispune de fonduri în acest scop. A sur­venit însă o neînțelegere între direcția C.F.R. și I.R.E. — trebuia traversată linia fera­tă — și instalația nu a mai fost făcută. Cum s-ar spune, cînd doi se ceartă, al treilea păgubeș­te. Este, socotit, de compe­tența uniunii regionale a co­operativelor agricole să inter­vină, căci de aici se îndreap­tă în fiecare an către alte re­ I. MAXIMIUC Foto: 1. NEGREA (Continuare în pagina a III-a Foto : 1

Next