Zori Noi, noiembrie 1967 (Anul 20, nr. 6182-6207)

1967-11-21 / nr. 6199

"T s x T A Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional IN DEZBATERE DOCUMENTELE PLENAREI C.C. aL P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 Rolul cointeresării în ridicarea calificării profesionale Măsurile preconizate în pro­iectul de Directive al C.C. al P.C.R. cu privire la perfecțio­narea conducerii și­­ planificării economiei naționale, mă refer în special la capitolul „Siste­mul de cointeresare materia­lă“, și Hotărîrea cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salarii­lor sunt deosebit de utile pen­tru creșterea răspunderii per­sonale a fiecărui salariat la lo­cul de muncă în raport cu cerințele actuale ale produc­ției. Prin aplicarea consecventă și corectă a principiului socia­list de repartiție după cantita­tea și calitatea muncii se va pune capăt și neajunsurilor care mai sunt în fabrica noas­tră și mai ales în depozitul de cherestea, în care lucrez. Actualul­ sistem de salari­zare, așa cum pe bună drep­tate se apreciază în proiectul de Directive, nu reușește să îmbine în mod corespunzător cele două laturi ale cointere­sării materiale — stimularea oamenilor muncii pentru obți­nerea celor mai bune rezultate și răspunderea materială pen­tru realizarea sarcinilor de plan. In sprijinul acestei sublinieri dau cîteva exem­ple de care, în activita­tea mea de zi cu zi, mă lovesc la fiecare pas. Să încep chiar cu mine." Datorită expe­rienței și calificării profesionale pe care o am sínt încadrat în categoria a VIII-a de salariza­re. In aceeași categorie sînt cuprinși și alți, sorta toți casa lucrează la rampa de expedi­ție. Ce-i drept, ei sînt buni cunoscători ai meseriei, știu la perfecție cerințele procesului tehnologic , și particularitățile tuturor claselor și partizilor de icherestrea. Se întîmplă însă uneori ca nu toți să depună aceleași eforturi, să manifeste aceeași preocupare pentru ca sortarea să fie făcută cu ma­ximum de exigență. Nepotriviri între rezultatele concrete ale muncii lucrători­lor d­»­ categorii asemănătoare de salarizare se întîlnesc de fapt în toate secțiile fabricii. Mai evidente ni se par la muncitorii care lucrează la rampa verde. Sortatorii de aici, bunăoară, fac parte din cate­goria a VI-a de salarizare, iar ajutorii lor — din categoria a IV-a. Normal ar fi deci ca la analiza muncii fiecăruia să se facă simțită doar diferența dintre calificarea sortatorilor și cea a ajutorilor lor. Dar niciodată nu e vorba numai de atît. Nu­ de puține ori se constată că rezultatele muncii, mai ales sub aspect calitativ, diferă, chiar de­ la sortator la­­ sortator, fără ca aceasta să se reflecte și în mărimea sa­lariului. Ba, mai mult, unii muuncitori, deși se află în a­­ceeași categorie de salarizare, totuși nu au experiența și calificarea necesară pentru a executa ireproșabil toate ope­rațiile cerute de nivelul la care sunt încadrați, dar se mulțumesc cu ceea ce știu. Nu se străduiesc să mai învețe ceva în plus pentru că, zig ei, nu beneficiază de nici un a­­vantaj. Așa se explică de ce uneori se amestecă cheres­teaua de la o clasă la alta, nu se ține seama de dimensiu­nile ei și, în general, de indi­cațiile cadrelor tehnice. Măsurile preconizate în pro­ 1­URCEA UNGUREANU șef de brigadă la Fabrica de cherestea din Gura­ Humorului (Continuare în pagina a lll-a) LA C.C.H. SUCEAVA Au intrat în funcțiune noi capacități de producție Cu câteva zile în urmă, la C.C.H. a intrat în producție unul din principalele obiective ale etapei a doua de dezvol­tare a combinatului sucevean — fabrica de celuloză. Noua unitate are o capacitate de producție de 60 mii tone celuloză pe an, capacitate ce va fi obținută, conform proiectului, pînă la sfîrșitul anului viitor, cînd, la Suceava, se va produce a­­proximativ un sfert din celuloza fabricată în țara noastră. Cele șapte ateliere ale noii fabrici se comportă satisfăcător încă din primele zile, ceea ce confirmă caracteristicile supe­rioare ale utilajelor și instalațiilor tehnologice cu care este echipată, cât și înalta calitate a execuției asigurată de con­structori și montori. 4 anul XXI) or. 6199 4 pagini 25 ian) marți 21 noiembrie 1967 Valea Bistriței la Rotunda Foto : G. CRIȘAN Stația meteoro­logică Suceava comunică: Situația atmosferică din penultimele 24 de­ ore , vremea a fost schimbă­toare, cu cerul mai' mult­' acoperit. Au căzut preci­pitații sub formă­ de la­­poviță și ninsoare. Temperatura aerului, in scădere , maximele au fost cuprinse între 4 gra­de la Cîmpulung și 10 grade la Botoșani și Do­­rohoi, iar minimele din cursul nopții, intre minus 4 grade la Cîmpulung și zero grade la Răuseni. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost cu­prinsă între minus 3 gra­de la Cîmpulung și zero grade la Răuseni. Pentru următoarele zile, vreme rece, mai ales la începutul intervalului. Ce­rul va fi schimbător. Vor cădea precipitații izolate. Vintul va sufla potrivit din nord. Temperatura aerului, în general, staționară , mini­mele vor­ fi, cuprinse între minus 4 și.. zero grade, iar maximele, între 5 și 8 grade. însemnăm Procedeul „a uita Omul uită. Se spune că uită ceea ce înregistrează ca nesem­nificativ. Dar sunt și dintre acei care uită și ce trebuie Uneori, aceste uitări sunt reținut. invo­luntare, alteori au un anumit substrat, insă și intr-un caz și intr-altul urmările sunt dăunătoa­re sau chiar grave : inundarea întregului bloc, explozia buteliei de aragaz, distrugerea unor bu­nuri de mare valoare, aducerea oamenilor într-o puternică stare de nervi, provocarea de dureri sufletești greu remediabile și ci­e altele. Dumneavoastră, celor care uitați ceea ce nu trebuie să se uite și nici măcar nu faceți efor­tul să vă legați un semn la de­getul cel mic de la mina stin­gă sau la inelarul drept, spre a ști ce aveți de făcut mîine, poi­­mîine sau peste nu știu cit timp, vă adresăm rindurile de față. Deci, vă aducem aminte... TOADER RODINCIUC, preșe­dinte al cooperativei agricole din Pătrâuți - Suceava . Din luna aprilie i-ați promis pensionarului Gheorghe Reuț (om la 70 de ani) din cartierul N­eam, că veți trimite o comisie să rezolve problema cu... Așa-i că v-ați amintit despre ce-i vor­ba ? Era și cazul ! După atâtea luni de zile ! AL CONSILIUL DE CONDUCERE COOPERATIVEI AGRICOLE DOLHEȘTI - FĂLTICENI . Ați început construirea unui grajd la Dolheștii Mici in urmă cu circa doi ani. Nu-i terminat complet nici in prezent. Aminti­­ți-va de răspunderile ce le aveți și de urmările acestui record pe care îl dețineți la „tărăgănare“ ! TOADER AURSULESEI, tracto­rist in brigada a 19-a Orășeni - Botoșani . Unde te afli acum, omule ? Ai plecat de multă vreme și ai ui­tat să te mai intorci la brigadă. Tractorul stă și... așteaptă să-ți revină in memorie drumul pe care trebuie să revii. GAVRIL MAYER, Hilișeu - Dorohoi : Dumneavoastră nu mai știți ce sînteți de meserie : medic veterinar sau ...fugaci. Cum se poate să faceți o astfel de con­fuzie ? ! Doar dispuneți de o di­plomă. Consultați-o ! Și țineți în­totdeauna, in gură, apă de iz­vor ! Se spune că-i cel mai bun leac contra uitării de sine. OCTAV COZMINCĂ, președin­tele cooperativei agricole din Cindești - Dorohoi , intr-un răspuns trimis redacției motivați că Mihai Arădăroaie nu poate fi primit la lucru, intrucit „numitul are­vărsat. . ." Măr­turisim că n-am auzit despre o astfel de condiție pentru ca ci­neva să poată lucra în coopera­tivă. Vă amintim că în cazul res­pectiv era vorba despre o situa­ție aparte și ar fi fost normal să-i găsiți lui Mihai un loc de muncă adecvat. Fie numai și pentru frumusețea gestului uman așteptat din partea dumneavoa­­­stră ! DIRECȚIA REGIONALA DE CONTROL Șl REVIZIE Șl TRUS­TUL REGIONAL AL I.A.S. Sucea­va ; De circa 3 luni de zile aștep­tăm un răspuns de la dvs. Spre aducere aminte, precizăm că era în 27 iulie când redacția a expe­diat o adresă către direcția de control și revizie, cu rugămintea să se cerceteze veridicitatea u­­nor fapte ce ne fuseseră relata­te printr-o sesizare. In sfîrșit, a­­flăm acum că adresa noastră ați pasat-o trustului, printr-o altă adresă cu nr. 1189 din 4 august. Dar trustul tace, ca și dumnea­voastră. Vă invităm să revedeți instrucțiunile cu privire la rezol­varea scrisorilor și sesizărilor. DUMITRU TURTA li TT Promisia­... ■—W.­IMI ————mi M'liiiBilli.mi­iniwwji—«gg^eggna BMEggeffing. nile nu pot fi de loc de... buștenii In subordinea întreprinderii forestiere Rădăuți lucrează cinci fabrici de cherestea. De cîtva timp, activitatea acestora este stingherită de lipsa mate­riei prime, a buștenilor. Trei dintre fabrici n-au avut ce lu­cra zile în șir. Cea de la Vicov a stat 5 zile. Ca să asigure buștenii nece­sari, specialiștii întreprinderii s-au văzut obligați să accepte soluții neeconomicoase : 1. S-au transportat, la Vicov bușteni din apropierea fabricii Suce­­vița. Firește, cu cheltuieli de transport și manoperă în plus. 2. La sfîrșitul unei luni,­ în ultima zi, pentru a se „aco­peri“ planul, s-a adus din pă­dure un tren de bușteni care au fost imediat debitați, iar cheresteaua expediată benefi­ciarilor. E ușor de presupus că într-un asemenea ritm de lu­cru nu se pot respecta clau­zele contractuale și o serie de normative ce vizează atinge­rea unor parametri. 3. Munci­torilor din fabrici , li s-au plă­­tit­ zile de lucru pentru... efec­tuarea­ curățeniei în unitate sau alte treburi de acest gen. 4. Au fost debitați, pînă la urmă, și buștenii sub stas existenți în depozitele fabri­cilor de mai mult timp și din care a rezultat o marfă de calitate inferioară. La 12 octombrie Fabrica de cherestea din Vicov avea în depozit... 82 m­.c. fag, 46 m.c. stejar și 50 m.c. diverse alte speciil Fabricile din Sucevița, Falcău și Brodina aveau buș­teni c­ numai pentru activitatea următoarelor două zile .Po­trivit­­ normativelor,­­ fabri­cile de cherestea trebuie să aibă în depozit un stoc tampon de bușteni pentru cel puțin 7—10 zile. Aceasta pentru a se crea posibilitatea valorificării su­perioare a fiecărui buștean, pentru evitarea golurilor de producție, a stagnărilor cos­tisitoare, pentru satisface­rea exemplară a clauzelor contractuale încheiate cu­­ be­neficiarii). Stocurile micii de bușteni explică de ce pro­ducția de cherestea planificată primei decade, a lunii, trecute nu s-a­ realizat cu 300 m.c. la Falcău, cu 378 m.c. la Vicov și cu 100 m.c. la Brodina. Cum se explică această si­tuație, știind că aprovizionarea cu materie primă , constituie una dintre condițiile de bază ale activității oricărei­­ unități de­ producție... că aprivijșiba g­­rea se desfășoară pe baza unor planuri bine gîrndite și că ea „asigură — așa cum se preve­de și în proiectul Directivelor elaborate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c. — condiții pentru utilizarea deplină a capacităților de pro­ducție și a forței de muncă La direcția regională tute­lară (DRETIS) există situații, statistici și dosare voluminoa­se în stare să convingă că ne­cesarul de bușteni al fabricilor rădăuțene este asigurat. Scrip­tic. Faptic, furnizorii nu-și respectă obligațiile contractua­le. Zeci de mii de metri c­ubi de bușteni n-au sosit de la Hu­nedoara, Galați și regiunea Mureș Autonomă Maghiară. Alte cantități, tot de ordinul zecilor de mii de metri cubi, n-au fost livrate­ de întreprin­derile forestiere­­ din regiune­a MARIA FLOREA (Continuare în pagina a IlI-a) ÎN NUMĂRUL DE AZI 2 ACTUALITATEA ECOURI 3 SPORT Volei divizia B Recomandate pe adresa factorului poștal Ești omul care-ți­ place să citești, să știi ce se petrece în țară și peste hotare. Faci a­­bonament la ziare și reviste. Te-ai obișnuit ca zilnic să-ți bată la ușă factorul să ți le aducă. Ești departe de părinți. Do­rești să-i feliciți cu ocazia a­­numitor zile, se expediezi o sumă de bani sau ai nevoie de prezența lor. Expediezi o tele­gramă, convins fiind că do­rința ta va fi aflată de desti­natar în cel mai scurt timp. Deci factorul poștal, agentul este omul de care un sat, o co­mună, un individ nu se pot lipsi. Avem întotdeauna nevoie de serviciile lui. La redacție sosesc aproape zilnic scrisori care vorbesc despre acești oameni, despre­­ hărnicia lor. Dar și despre li­nii care nu-și fac datoria, care se poartă urît cu cei ce le so­licită serviciile, nu aduc scri­sorile și ziarele la timp, pre­tind anumite „recompense“ pentru serviciul prestat etc. Băiat bun, dar... Dumitru Șerban, agent poștal în comuna Frătăuții Noi, este văzut zilnic pe ulițele comu­nei cu bicicleta (comuna este destul de mare) bătînd cînd la o poartă cînd la alta, du­­cînd o scrisoare, un mandat poștal, abonamentele. Consă­tenii au la adresa lui numai cuvinte de laudă. — Soțul îmi este în armată. Primesc și trimit scrisori. Nu s-a întîmplat niciodată să nu mi le aducă la timp (Crina Ja­­cotă — învățătoare). — îmi aduce pensia în ziua respectivă. Niciodată nu mi-a oprit un leu (Gh. Ștefanovici — pensionar minier). — Am trei băieți tocmai la Timișoara, Ștefan, Gheorghe, Simion, care îmi scriu, dar n-am avut niciodată neplăceri din cauza factorului (Maria A. Moisuc). Cuvinte de laudă la adresa factorului poștal au de spus și Ion Capră, Dumitru Isopescu și alții. Numai că, la redacție, a sosit o sesizare din partea tovarășei Veronica Bubuțanu din Botoșani care, fiind în con­cediu în comuna Frătăuții Noi, a văzut cum factorul, dar a achitat un mandat poștal, de 800 lei, tovarășei Viorica Ole­­nici i-a dat și 5 plicuri, fără ca­­ aceasta să le fi solicitat. Fiind întrebat, a răspuns nepoliticos. Vă recomandăm, tovarășe Șerban, să vă purtați în așa fel nncit toți oamenii să vor­bească despre dv. ca despre un om serios, care își face pe de­plin datoria. Apreciere unanimă Un grup de muncitori de la I.S.C.M.B. Făgăraș, localnici din Bilca — Rădăuți, ne sesi­zează Agentul poștal Ilie Crasneanu a lui Ștefan nu-și face serviciul conștiincios. Scrisorile pe care le trimitem familiilor noastre ajung la­ destinație cu întîrziere. Aceasta pentru că factorul poștal le lasă pe la alți cetățeni care le desfac, le citesc și abia după un timp le înmînează. Banii pe care-i trimitem ajung și ei tîrziu. Cazuri concrete . Gheor­ghe Galan a trimis 500 lei și nici după două săptămîni nu erau primiți de destinatar, iar Ion Puha nu primește scrisorile, pentru că factorul le lasă la ci­neva de lîngă șosea, care de multe ori uită să se mai dea. Cel acuzat refuză să recu­noască faptele. Să vedem ce spun localnicii. — Scrisorile le primesc ziu. Două din ele le-am prinit deschise. Cînd primesc bani de la soțul meu mă obligă să iau cîte 5—10 plicuri. Am tri­mis la Făgăraș la soțul meu un plic cu aviz, de primire, în care era și­ un certificat de E. TOMIJA (Continuare in pagina a III-a) Studiul impurificării aerului atmosferic este una din marile preocupări ale igienei actuale. Specialiștii susțin că, așa cum în curînd, aprovizionarea cu can­tități suficiente de apă va de­veni o problemă esențială, men­ținerea purității aerului­­ va im­pune eforturi imense. Atmosfera­­ regiunilor­ industria­lizate poate deveni ostilă omu­lui, astfel nncit uneori s-au pro­dus chiar accidente regretabile, constînd în intoxicații acute co­lective, cum s-a întîmplat urmă cu ani la Londra, pe va­la lea Mausei — Belgia, ori­ la Posa Rica — Mexic. In afara accidentelor acute, din fericire cu totul excepționa­le, prin acțiunea în timp­­­­­ru­­lui impurificat se pot produce intoxicații cronice și o influență nocivă asupra plantelor și ani­malelor. Cunoscind o creștere pe mă­sura acestor ani, Suceava a de­venit un oraș industrializat. At­mosfera citadină, ba chiar cea suburbană, a suferit modi­fi­ficări, iar vechii suceveni își a­­mintesc, desigur, cu nostalgie, de aerul ce purta în el ceva din ecoul rășinilor montane. Concomitent își fac locul cite­va întrebări firești : Ce fel de aer inspirăm în prezent? Are el vreo­ influență asupra organis­mului? Care sunt. . . perspecti­vele atmosferei­ orașului ? Ceva despre chimia aerului sucevean Pentru locuitorii din cartiere­le Burdujeni sau Ițcani noua compoziție a atmosferei e aproa­pe continuu sesizată, iar spre definirea sa se aleg diverse comparații. Acest miros, perceput cu intermitență și în oraș, se datorește prezenței mercaptanu­­lui, un produs secundar fierbe­rii celulozei la Combinatul de celuloză și hârtie Suceava. Cum organul olfactiv Uman este sen­sibil la diluții de un volum mer­captan la 40.000.000 volume acr,­­ cele mai mici urme de mercap­tan pot fi percepute olfactiv. Da­că mai adăugăm rolul curenți­lor de aer vom înțelege de ce locuitorii din Lespezi sau Ră­dăuți simt adesea prezența a­­cestor substanțe în aer. O­­ cu­riozitate casnică : mirosul atît de intens al mercaptanului e utili­zat spre a face perceptibilă pre­zența în aer a vaporilor de la buteliile aragaz, fiecare butelie conținînd și cantități infime de mercaptan. Cu mult mai importantă, deși mai puțin sesizabilă cu­­ ajutorul organelor de simț, este prezența bioxidului de sulf în atmosferă. Această substanță, de aseme­nea degajată de la sei află cu siguranță în atmosfera orașului, dar, după cum vom ve­dea, determinarea sistematică a concentrației sale e în curs de realizare. Spre deosebire de mercaptan, care în diluțiile ac­tuale nu are, se pare, nici o ac­țiune nocivă, deci, eventual in­dispoziții­­ create de inspirarea unui aer mirositor, bioxidul de sulf poate influența starea de sănătate a omului, precum vegetația. Deocamdată, acest as­­s­pect nu este suficient de bine cercetat pentru orașul nostru. Studii de maximă importanță La Inspectoratul sanitar de stat al regiunii Suceava există o preocupare continuă pentru menținerea purității atmosferei orașului. Pe o hartă se află con­turate modalitățile de poluare și direcția viaturilor dominante. Așa cum ne arată tovarășul doc­tor E. Bratu, o serie de deter­minări ale concentrației bioxidu­lui de sulf din atmosferă indi­că prezența acestei substanțe in cantități (mult) superioare celor admise de legislația actuală. A­­ceasta impune cu acuitate un Dr. VALERIU RUSU (Continuare în pagina a III-a) O PROBLEMĂ ÎN DISCUȚIE: Poluarea aerului în orașul Suceava I. F. Cîmpulung. Exploatare forestieră la St­rparu - Giumalău, sectorul Pojorîta Foto : F. MICHITOVICI

Next