Zori Noi, noiembrie 1967 (Anul 20, nr. 6182-6207)
1967-11-21 / nr. 6199
"T s x T A Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional IN DEZBATERE DOCUMENTELE PLENAREI C.C. aL P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 Rolul cointeresării în ridicarea calificării profesionale Măsurile preconizate în proiectul de Directive al C.C. al P.C.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, mă refer în special la capitolul „Sistemul de cointeresare materială“, și Hotărîrea cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor sunt deosebit de utile pentru creșterea răspunderii personale a fiecărui salariat la locul de muncă în raport cu cerințele actuale ale producției. Prin aplicarea consecventă și corectă a principiului socialist de repartiție după cantitatea și calitatea muncii se va pune capăt și neajunsurilor care mai sunt în fabrica noastră și mai ales în depozitul de cherestea, în care lucrez. Actualul sistem de salarizare, așa cum pe bună dreptate se apreciază în proiectul de Directive, nu reușește să îmbine în mod corespunzător cele două laturi ale cointeresării materiale — stimularea oamenilor muncii pentru obținerea celor mai bune rezultate și răspunderea materială pentru realizarea sarcinilor de plan. In sprijinul acestei sublinieri dau cîteva exemple de care, în activitatea mea de zi cu zi, mă lovesc la fiecare pas. Să încep chiar cu mine." Datorită experienței și calificării profesionale pe care o am sínt încadrat în categoria a VIII-a de salarizare. In aceeași categorie sînt cuprinși și alți, sorta toți casa lucrează la rampa de expediție. Ce-i drept, ei sînt buni cunoscători ai meseriei, știu la perfecție cerințele procesului tehnologic , și particularitățile tuturor claselor și partizilor de icherestrea. Se întîmplă însă uneori ca nu toți să depună aceleași eforturi, să manifeste aceeași preocupare pentru ca sortarea să fie făcută cu maximum de exigență. Nepotriviri între rezultatele concrete ale muncii lucrătorilor d» categorii asemănătoare de salarizare se întîlnesc de fapt în toate secțiile fabricii. Mai evidente ni se par la muncitorii care lucrează la rampa verde. Sortatorii de aici, bunăoară, fac parte din categoria a VI-a de salarizare, iar ajutorii lor — din categoria a IV-a. Normal ar fi deci ca la analiza muncii fiecăruia să se facă simțită doar diferența dintre calificarea sortatorilor și cea a ajutorilor lor. Dar niciodată nu e vorba numai de atît. Nu de puține ori se constată că rezultatele muncii, mai ales sub aspect calitativ, diferă, chiar de la sortator la sortator, fără ca aceasta să se reflecte și în mărimea salariului. Ba, mai mult, unii muuncitori, deși se află în aceeași categorie de salarizare, totuși nu au experiența și calificarea necesară pentru a executa ireproșabil toate operațiile cerute de nivelul la care sunt încadrați, dar se mulțumesc cu ceea ce știu. Nu se străduiesc să mai învețe ceva în plus pentru că, zig ei, nu beneficiază de nici un avantaj. Așa se explică de ce uneori se amestecă cheresteaua de la o clasă la alta, nu se ține seama de dimensiunile ei și, în general, de indicațiile cadrelor tehnice. Măsurile preconizate în pro 1URCEA UNGUREANU șef de brigadă la Fabrica de cherestea din Gura Humorului (Continuare în pagina a lll-a) LA C.C.H. SUCEAVA Au intrat în funcțiune noi capacități de producție Cu câteva zile în urmă, la C.C.H. a intrat în producție unul din principalele obiective ale etapei a doua de dezvoltare a combinatului sucevean — fabrica de celuloză. Noua unitate are o capacitate de producție de 60 mii tone celuloză pe an, capacitate ce va fi obținută, conform proiectului, pînă la sfîrșitul anului viitor, cînd, la Suceava, se va produce aproximativ un sfert din celuloza fabricată în țara noastră. Cele șapte ateliere ale noii fabrici se comportă satisfăcător încă din primele zile, ceea ce confirmă caracteristicile superioare ale utilajelor și instalațiilor tehnologice cu care este echipată, cât și înalta calitate a execuției asigurată de constructori și montori. 4 anul XXI) or. 6199 4 pagini 25 ian) marți 21 noiembrie 1967 Valea Bistriței la Rotunda Foto : G. CRIȘAN Stația meteorologică Suceava comunică: Situația atmosferică din penultimele 24 de ore , vremea a fost schimbătoare, cu cerul mai' mult' acoperit. Au căzut precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperatura aerului, in scădere , maximele au fost cuprinse între 4 grade la Cîmpulung și 10 grade la Botoșani și Dorohoi, iar minimele din cursul nopții, intre minus 4 grade la Cîmpulung și zero grade la Răuseni. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost cuprinsă între minus 3 grade la Cîmpulung și zero grade la Răuseni. Pentru următoarele zile, vreme rece, mai ales la începutul intervalului. Cerul va fi schimbător. Vor cădea precipitații izolate. Vintul va sufla potrivit din nord. Temperatura aerului, în general, staționară , minimele vor fi, cuprinse între minus 4 și.. zero grade, iar maximele, între 5 și 8 grade. însemnăm Procedeul „a uita Omul uită. Se spune că uită ceea ce înregistrează ca nesemnificativ. Dar sunt și dintre acei care uită și ce trebuie Uneori, aceste uitări sunt reținut. involuntare, alteori au un anumit substrat, insă și intr-un caz și intr-altul urmările sunt dăunătoare sau chiar grave : inundarea întregului bloc, explozia buteliei de aragaz, distrugerea unor bunuri de mare valoare, aducerea oamenilor într-o puternică stare de nervi, provocarea de dureri sufletești greu remediabile și cie altele. Dumneavoastră, celor care uitați ceea ce nu trebuie să se uite și nici măcar nu faceți efortul să vă legați un semn la degetul cel mic de la mina stingă sau la inelarul drept, spre a ști ce aveți de făcut mîine, poimîine sau peste nu știu cit timp, vă adresăm rindurile de față. Deci, vă aducem aminte... TOADER RODINCIUC, președinte al cooperativei agricole din Pătrâuți - Suceava . Din luna aprilie i-ați promis pensionarului Gheorghe Reuț (om la 70 de ani) din cartierul Neam, că veți trimite o comisie să rezolve problema cu... Așa-i că v-ați amintit despre ce-i vorba ? Era și cazul ! După atâtea luni de zile ! AL CONSILIUL DE CONDUCERE COOPERATIVEI AGRICOLE DOLHEȘTI - FĂLTICENI . Ați început construirea unui grajd la Dolheștii Mici in urmă cu circa doi ani. Nu-i terminat complet nici in prezent. Amintiți-va de răspunderile ce le aveți și de urmările acestui record pe care îl dețineți la „tărăgănare“ ! TOADER AURSULESEI, tractorist in brigada a 19-a Orășeni - Botoșani . Unde te afli acum, omule ? Ai plecat de multă vreme și ai uitat să te mai intorci la brigadă. Tractorul stă și... așteaptă să-ți revină in memorie drumul pe care trebuie să revii. GAVRIL MAYER, Hilișeu - Dorohoi : Dumneavoastră nu mai știți ce sînteți de meserie : medic veterinar sau ...fugaci. Cum se poate să faceți o astfel de confuzie ? ! Doar dispuneți de o diplomă. Consultați-o ! Și țineți întotdeauna, in gură, apă de izvor ! Se spune că-i cel mai bun leac contra uitării de sine. OCTAV COZMINCĂ, președintele cooperativei agricole din Cindești - Dorohoi , intr-un răspuns trimis redacției motivați că Mihai Arădăroaie nu poate fi primit la lucru, intrucit „numitul arevărsat. . ." Mărturisim că n-am auzit despre o astfel de condiție pentru ca cineva să poată lucra în cooperativă. Vă amintim că în cazul respectiv era vorba despre o situație aparte și ar fi fost normal să-i găsiți lui Mihai un loc de muncă adecvat. Fie numai și pentru frumusețea gestului uman așteptat din partea dumneavoastră ! DIRECȚIA REGIONALA DE CONTROL Șl REVIZIE Șl TRUSTUL REGIONAL AL I.A.S. Suceava ; De circa 3 luni de zile așteptăm un răspuns de la dvs. Spre aducere aminte, precizăm că era în 27 iulie când redacția a expediat o adresă către direcția de control și revizie, cu rugămintea să se cerceteze veridicitatea unor fapte ce ne fuseseră relatate printr-o sesizare. In sfîrșit, aflăm acum că adresa noastră ați pasat-o trustului, printr-o altă adresă cu nr. 1189 din 4 august. Dar trustul tace, ca și dumneavoastră. Vă invităm să revedeți instrucțiunile cu privire la rezolvarea scrisorilor și sesizărilor. DUMITRU TURTA li TT Promisia... ■—W.IMI ————mi M'liiiBilli.miiniwwji—«gg^eggna BMEggeffing. nile nu pot fi de loc de... buștenii In subordinea întreprinderii forestiere Rădăuți lucrează cinci fabrici de cherestea. De cîtva timp, activitatea acestora este stingherită de lipsa materiei prime, a buștenilor. Trei dintre fabrici n-au avut ce lucra zile în șir. Cea de la Vicov a stat 5 zile. Ca să asigure buștenii necesari, specialiștii întreprinderii s-au văzut obligați să accepte soluții neeconomicoase : 1. S-au transportat, la Vicov bușteni din apropierea fabricii Sucevița. Firește, cu cheltuieli de transport și manoperă în plus. 2. La sfîrșitul unei luni, în ultima zi, pentru a se „acoperi“ planul, s-a adus din pădure un tren de bușteni care au fost imediat debitați, iar cheresteaua expediată beneficiarilor. E ușor de presupus că într-un asemenea ritm de lucru nu se pot respecta clauzele contractuale și o serie de normative ce vizează atingerea unor parametri. 3. Muncitorilor din fabrici , li s-au plătit zile de lucru pentru... efectuarea curățeniei în unitate sau alte treburi de acest gen. 4. Au fost debitați, pînă la urmă, și buștenii sub stas existenți în depozitele fabricilor de mai mult timp și din care a rezultat o marfă de calitate inferioară. La 12 octombrie Fabrica de cherestea din Vicov avea în depozit... 82 m.c. fag, 46 m.c. stejar și 50 m.c. diverse alte speciil Fabricile din Sucevița, Falcău și Brodina aveau bușteni c numai pentru activitatea următoarelor două zile .Potrivit normativelor, fabricile de cherestea trebuie să aibă în depozit un stoc tampon de bușteni pentru cel puțin 7—10 zile. Aceasta pentru a se crea posibilitatea valorificării superioare a fiecărui buștean, pentru evitarea golurilor de producție, a stagnărilor costisitoare, pentru satisfacerea exemplară a clauzelor contractuale încheiate cu beneficiarii). Stocurile micii de bușteni explică de ce producția de cherestea planificată primei decade, a lunii, trecute nu s-a realizat cu 300 m.c. la Falcău, cu 378 m.c. la Vicov și cu 100 m.c. la Brodina. Cum se explică această situație, știind că aprovizionarea cu materie primă , constituie una dintre condițiile de bază ale activității oricărei unități de producție... că aprivijșiba grea se desfășoară pe baza unor planuri bine gîrndite și că ea „asigură — așa cum se prevede și în proiectul Directivelor elaborate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c. — condiții pentru utilizarea deplină a capacităților de producție și a forței de muncă La direcția regională tutelară (DRETIS) există situații, statistici și dosare voluminoase în stare să convingă că necesarul de bușteni al fabricilor rădăuțene este asigurat. Scriptic. Faptic, furnizorii nu-și respectă obligațiile contractuale. Zeci de mii de metri cubi de bușteni n-au sosit de la Hunedoara, Galați și regiunea Mureș Autonomă Maghiară. Alte cantități, tot de ordinul zecilor de mii de metri cubi, n-au fost livrate de întreprinderile forestiere din regiunea MARIA FLOREA (Continuare în pagina a IlI-a) ÎN NUMĂRUL DE AZI 2 ACTUALITATEA ECOURI 3 SPORT Volei divizia B Recomandate pe adresa factorului poștal Ești omul care-ți place să citești, să știi ce se petrece în țară și peste hotare. Faci abonament la ziare și reviste. Te-ai obișnuit ca zilnic să-ți bată la ușă factorul să ți le aducă. Ești departe de părinți. Dorești să-i feliciți cu ocazia anumitor zile, se expediezi o sumă de bani sau ai nevoie de prezența lor. Expediezi o telegramă, convins fiind că dorința ta va fi aflată de destinatar în cel mai scurt timp. Deci factorul poștal, agentul este omul de care un sat, o comună, un individ nu se pot lipsi. Avem întotdeauna nevoie de serviciile lui. La redacție sosesc aproape zilnic scrisori care vorbesc despre acești oameni, despre hărnicia lor. Dar și despre linii care nu-și fac datoria, care se poartă urît cu cei ce le solicită serviciile, nu aduc scrisorile și ziarele la timp, pretind anumite „recompense“ pentru serviciul prestat etc. Băiat bun, dar... Dumitru Șerban, agent poștal în comuna Frătăuții Noi, este văzut zilnic pe ulițele comunei cu bicicleta (comuna este destul de mare) bătînd cînd la o poartă cînd la alta, ducînd o scrisoare, un mandat poștal, abonamentele. Consătenii au la adresa lui numai cuvinte de laudă. — Soțul îmi este în armată. Primesc și trimit scrisori. Nu s-a întîmplat niciodată să nu mi le aducă la timp (Crina Jacotă — învățătoare). — îmi aduce pensia în ziua respectivă. Niciodată nu mi-a oprit un leu (Gh. Ștefanovici — pensionar minier). — Am trei băieți tocmai la Timișoara, Ștefan, Gheorghe, Simion, care îmi scriu, dar n-am avut niciodată neplăceri din cauza factorului (Maria A. Moisuc). Cuvinte de laudă la adresa factorului poștal au de spus și Ion Capră, Dumitru Isopescu și alții. Numai că, la redacție, a sosit o sesizare din partea tovarășei Veronica Bubuțanu din Botoșani care, fiind în concediu în comuna Frătăuții Noi, a văzut cum factorul, dar a achitat un mandat poștal, de 800 lei, tovarășei Viorica Olenici i-a dat și 5 plicuri, fără ca aceasta să le fi solicitat. Fiind întrebat, a răspuns nepoliticos. Vă recomandăm, tovarășe Șerban, să vă purtați în așa fel nncit toți oamenii să vorbească despre dv. ca despre un om serios, care își face pe deplin datoria. Apreciere unanimă Un grup de muncitori de la I.S.C.M.B. Făgăraș, localnici din Bilca — Rădăuți, ne sesizează Agentul poștal Ilie Crasneanu a lui Ștefan nu-și face serviciul conștiincios. Scrisorile pe care le trimitem familiilor noastre ajung la destinație cu întîrziere. Aceasta pentru că factorul poștal le lasă pe la alți cetățeni care le desfac, le citesc și abia după un timp le înmînează. Banii pe care-i trimitem ajung și ei tîrziu. Cazuri concrete . Gheorghe Galan a trimis 500 lei și nici după două săptămîni nu erau primiți de destinatar, iar Ion Puha nu primește scrisorile, pentru că factorul le lasă la cineva de lîngă șosea, care de multe ori uită să se mai dea. Cel acuzat refuză să recunoască faptele. Să vedem ce spun localnicii. — Scrisorile le primesc ziu. Două din ele le-am prinit deschise. Cînd primesc bani de la soțul meu mă obligă să iau cîte 5—10 plicuri. Am trimis la Făgăraș la soțul meu un plic cu aviz, de primire, în care era și un certificat de E. TOMIJA (Continuare in pagina a III-a) Studiul impurificării aerului atmosferic este una din marile preocupări ale igienei actuale. Specialiștii susțin că, așa cum în curînd, aprovizionarea cu cantități suficiente de apă va deveni o problemă esențială, menținerea purității aerului va impune eforturi imense. Atmosfera regiunilor industrializate poate deveni ostilă omului, astfel nncit uneori s-au produs chiar accidente regretabile, constînd în intoxicații acute colective, cum s-a întîmplat urmă cu ani la Londra, pe vala lea Mausei — Belgia, ori la Posa Rica — Mexic. In afara accidentelor acute, din fericire cu totul excepționale, prin acțiunea în timprului impurificat se pot produce intoxicații cronice și o influență nocivă asupra plantelor și animalelor. Cunoscind o creștere pe măsura acestor ani, Suceava a devenit un oraș industrializat. Atmosfera citadină, ba chiar cea suburbană, a suferit modifificări, iar vechii suceveni își amintesc, desigur, cu nostalgie, de aerul ce purta în el ceva din ecoul rășinilor montane. Concomitent își fac locul citeva întrebări firești : Ce fel de aer inspirăm în prezent? Are el vreo influență asupra organismului? Care sunt. . . perspectivele atmosferei orașului ? Ceva despre chimia aerului sucevean Pentru locuitorii din cartierele Burdujeni sau Ițcani noua compoziție a atmosferei e aproape continuu sesizată, iar spre definirea sa se aleg diverse comparații. Acest miros, perceput cu intermitență și în oraș, se datorește prezenței mercaptanului, un produs secundar fierberii celulozei la Combinatul de celuloză și hârtie Suceava. Cum organul olfactiv Uman este sensibil la diluții de un volum mercaptan la 40.000.000 volume acr, cele mai mici urme de mercaptan pot fi percepute olfactiv. Dacă mai adăugăm rolul curenților de aer vom înțelege de ce locuitorii din Lespezi sau Rădăuți simt adesea prezența acestor substanțe în aer. O curiozitate casnică : mirosul atît de intens al mercaptanului e utilizat spre a face perceptibilă prezența în aer a vaporilor de la buteliile aragaz, fiecare butelie conținînd și cantități infime de mercaptan. Cu mult mai importantă, deși mai puțin sesizabilă cu ajutorul organelor de simț, este prezența bioxidului de sulf în atmosferă. Această substanță, de asemenea degajată de la sei află cu siguranță în atmosfera orașului, dar, după cum vom vedea, determinarea sistematică a concentrației sale e în curs de realizare. Spre deosebire de mercaptan, care în diluțiile actuale nu are, se pare, nici o acțiune nocivă, deci, eventual indispoziții create de inspirarea unui aer mirositor, bioxidul de sulf poate influența starea de sănătate a omului, precum vegetația. Deocamdată, acest asspect nu este suficient de bine cercetat pentru orașul nostru. Studii de maximă importanță La Inspectoratul sanitar de stat al regiunii Suceava există o preocupare continuă pentru menținerea purității atmosferei orașului. Pe o hartă se află conturate modalitățile de poluare și direcția viaturilor dominante. Așa cum ne arată tovarășul doctor E. Bratu, o serie de determinări ale concentrației bioxidului de sulf din atmosferă indică prezența acestei substanțe in cantități (mult) superioare celor admise de legislația actuală. Aceasta impune cu acuitate un Dr. VALERIU RUSU (Continuare în pagina a III-a) O PROBLEMĂ ÎN DISCUȚIE: Poluarea aerului în orașul Suceava I. F. Cîmpulung. Exploatare forestieră la Strparu - Giumalău, sectorul Pojorîta Foto : F. MICHITOVICI